Programul Prima casă va fi extins și pentru românii care locuiesc în străinătate, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern postat astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, la rubrica Transparență decizională.

Astfel, conform proiectului de act normativ, va fi stabilit un plafon destinat pentru garantarea achiziției sau construirii unei locuințe de către persoanele cu cetățenie română care locuiesc în străinătate și au permis de ședere și de muncă, eliberate de autoritățile statului în care lucrează. Până la 31 decembrie 2014 plafonul garanțiilor acordate exclusiv pentru achiziționarea sau construirea de locuințe pentru românii care locuiesc în străinătate este de 25 de milioane de lei, alocat din plafonul rămas nealocat și/sau neutilizat destinat ANL, devenit plafon general de garantare în cadrul Programului Prima casă.

”Este o propunere venită din practică, prin care dorim să-i sprijinim pe românii care muncesc în străinătate să își achiziționeze sau să își construiască o locuință. În același timp, măsura va contribui la o administrare mai eficientă și la creșterea gradului de utilizare a portofoliului de garanții din Programul Prima casă”, consideră ministrul finanțelor publice, Ioana-Maria Petrescu.

Informații de context:

Programul Prima casă a fost implementat începând cu a doua jumătate a anului 2009.

Până în prezent au fost acordate 123.922 garanţii din care circa 31% sunt destinate achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2013. Valoarea medie a finanţărilor accesate în cadrul programului este de 38.210 EURO.

Sursa: www.mfinante.ro

În M. Of. nr. 264 din 10 aprilie 2014 a fost publicat Ordinul MFP nr. 550/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014.

Conținutul Deciziei este prezentat în Anexa la Ordin, astfel:

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014

În baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

Comisia fiscală centrală decide:

Articol unic

Punctul 5 din Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 6/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată şi probleme de procedură fiscală, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.561/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 26 octombrie 2004, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5.Art. 45 şi 85 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 82 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

Soluţie:

În conformitate cu prevederile pct. 44.1 din Normele metodologice*) date în aplicarea art. 45 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligaţiei stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii.

Contribuabilii cărora nu le sunt incidente prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, teza a 2-a, întrucât nu au avut obligaţia efectuării de plăţi anticipate în anul precedent, au obligaţia efectuării plăţilor anticipate pentru anul curent, pentru sumele cu titlu de impozit sau contribuţii sociale înscrise în decizie şi pentru care termenele de plată au expirat, la data comunicării de către organul fiscal a deciziei de impunere pentru plăţi anticipate.

În situaţia în care organul fiscal comunică contribuabililor deciziile de plăţi anticipate după expirarea termenelor de plată prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia nu datorează accesorii pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi data comunicării deciziei de plăţi anticipate, inclusiv.“

În M. Of. nr. 682 din 18 septembrie 2014 a fost publicat Ordinul MFP nr. 1210/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 5/2014.

Conținutul Deciziei este prezentat în Anexa la Ordin, astfel:

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 5/2014

În baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

Comisia fiscală centrală decide:

Turnul de susţinere al turbinelor eoliene se încadrează în categoria clădirilor aşa cum sunt acestea definite la art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Delimitarea acestuia de elementele reprezentând utilaje şi echipamente se realizează pe baza proiectului general în funcţie de încadrarea în grupa 1 — Construcţii, respectiv în grupa 2 — Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

În M. Of. nr. 682 din 18 septembrie 2014 a fost publicat Ordinul MFP nr. 1234/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 3/2014.

Conținutul Deciziei este prezentat în Anexa la Ordin, astfel:

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 3/2014

În vederea aplicării unitare a prevederilor art. 8 alin. (3) şi (4) coroborate cu dispoziţiile art. 25, 28 şi art. 39 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (4) şi (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

se adoptă următoarea soluţie:

1. Cazul în care amenda se achită înainte de data începerii executării silite

Din momentul comunicării/înmânării procesului-verbal de contravenţie până la data comunicării somaţiei de plată contravenientului, amenda încasată se face venit la bugetul local ta care s-a efectuat plata de către contravenient, indiferent de faptul că suma datorată a fost achitată în termenul de 48 de ore/două zile lucrătoare, după caz, sau după acest termen ori de faptul că în această perioadă amenda a fost plătită integral sau parţial.

În situaţia în care, deşi persoana fizică sau juridică a achitat amenda contravenţională la bugetul local al unei unităţi administrativ-teritoriale, alta decât cea de domiciliu, iar organul din care face parte agentul constatator a comunicat, din oficiu, procesul-verbal de constatare a contravenţiei organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică, contravaloarea amenzii încasate constituie venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde s-a efectuat plata acesteia.

În acest caz, organul fiscal de domiciliu încetează executarea silită şi întocmeşte borderoul de debite-scăderi, prin care se dă la scădere debitul înregistrat.

2. Cazul în care amenda se achită după data începerii executării silite

În situaţia în care amenda nu a fost achitată sau nu a fost achitată integral înainte de începerea executării silite prin comunicarea somaţiei, suma plătită de contravenient după această dată cu titlu de amendă sau încasată de organul fiscal în procedura de executare silită se face venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul.

• Impozite directe
  Horaţiu Sasu
  Probleme ivite în practică referitor la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale
• Impozite indirecte
  Mihaela Bucurenciu, Florina Parîng
  TVA 2015 – mai mult decât o problemă fiscală
  Sorin Biban
  Aspecte legate de deductibilitatea TVA-ului
  Raluca Tudor
  Regimul TVA-ului în cazul lucrărilor efectuate asupra bunurilor mobile corporale
• Impozite pe proprietate
  Cosmin Flavius Costaş
  Epopeea  impozitului  pe  mijloacele  de  transport.  Despre  fisc,  Curtea  de  conturi  şi  securitatea  juridică  în  materie  fiscală
• Procedură fiscală
  Mircea Ursuța
  Stabilirea prejudiciului în cazul unei infracţiuni de evaziune fiscală. Suspendarea  de către organele fiscale a contestației făcute împotriva actului de stabilire a cuantumului prejudiciului. Analiza legalităţii
• Jurisprudență națională
  Gabriela Bogasiu
  Procedura de contestare a actului administrativ fiscal. Natura juridică. Legea aplicabilă.
  Obiectul acţiunii judiciare
  Viorel Terzea
  Control vamal. Reverificare. Condiţii – cu notă explicativă
  Viorel Terzea
  Impozit pe clădiri în cazul construcţiilor nefinalizate. Exigibilitatea impozitului
  Viorel Terzea
  Obiectul acţiunii de contencios fiscal. Inadmisibilitatea contestării doar a operaţiunilor prealabile actului fiscal
• Jurispudență CJUE
  Cosmin Flavius Costaș
  Cauza C‑331/13, Ilie Nicolae Nicula împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu, Administrației Fondului pentru Mediu
  Sinteza spețelor în materie fiscală pronunțate de CJUE în luna octombrie 2014

Statul Român percepe, cu începere din 2006, o taxă pe viciu, conform art. 361 – 367 din Legea nr. 95/2006. Această taxă este în fapt o supra-acciză care vizează consumul de tutun şi băuturi alcoolice (altele decât vinul şi berea). Valoarea taxei pe viciu este de 10 euro/1.000 ţigarete, 10 euro/1.000 bucăţi ţigări şi ţigări de foi, 13 euro/kg pentru tutunul destinat fumatului şi respectiv 200 euro/hectolitru de alcool pur. Taxa pe viciu este datorată de persoanele juridice care produc şi/sau importă produse din tutun şi băuturi alcoolice. De asemenea, pentru persoanele juridice care încasează venituri din activităţile publicitare la produse din tutun şi băuturi alcoolice, se percepe o taxă pe viciu de 12% din valoarea acestor încasări.

Conform expunerii de motive a proiectului de lege prin care a fost introdusă taxa pe viciu, destinaţia veniturilor colectate o reprezintă: dezvoltarea infrastructurii sistemului sanitar; susţinerea programelor naţionale de sănătate; finanţarea activităţilor de combatere a consumului de alcool şi tutun, precum şi a altor nevoi ale sistemului de sănătate în cadrul programelor de sănătate.

Vom observa că, la nivelul Uniunii Europene, accizele pentru tutun prelucrat şi alcool/băuturi alcoolice sunt armonizate. Cu toate acestea, în conformitate cu art. 3 alin. (2) din Directiva 92/12/CEE, statele membre pot introduce alte taxe indirecte pentru aceste produse, în “scopuri specifice”.

Prin hotărârea din 27 februarie 2014, pronunţată în afacerea C-82/12, Transportes Jordi Besora SL vs. Generalitat de Catalunya, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că art. 3 alin. (2) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care instituie o taxă pe vânzarea cu amănuntul de uleiuri minerale, cum este taxa pe vânzările anumitor uleiuri minerale (Impuesto sobre las Ventas Minoristas de Determinados Hidrocarburos) în discuție în litigiul principal, o asemenea taxă neputând fi considerată ca urmărind un scop specific în sensul acestei dispoziții, din moment ce această taxă, destinată să finanțeze exercitarea de către colectivitățile teritoriale în cauză a competențelor lor în materie de sănătate și de mediu, nu urmărește, în sine, să asigure protecția sănătății și a mediului.

În opinia Costaş, Negru & Asociaţii, această interpretare a Curţii de Justiţie deschide posibilitatea recuperării taxei pe viciu achitate în România, în perioada de prescripţie. Explicaţia rezidă în aceea că reglementarea conţinută în Legea nr. 95/2006 nu are un scop specific, colectarea taxei pe viciu fiind făcută din raţiuni de finanţare generală a sistemului.

Materialul a fost publicat in Newsletter-ul Costaș, Negru & Asociații.

Astăzi, în cadrul ședinței de Guvern a fost aprobată ORDONANŢA DE URGENŢĂ pentru completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului.

Actul normativ prevede ca Trezoreria Statului să fie autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar și va presta acest serviciu pentru toate instituțiile publice.

“Toți contribuabilii persoane fizice care dețin carduri aparținând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), își vor putea achita printr-un punct unic toate impozitele și taxele administrate de către ANAF, primării și alte instituții. Măsura pe care MFP o propune Guvernului face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri promovate în scopul îmbunătățirii conformării voluntare prin modernizarea și facilitarea modalităților de plată a obligațiilor fiscale, fără costuri suplimentare pentru contribuabili. Am anunțat proiectul de act normativ cu prilejul lansării unui alt proiect: Spațiul Privat Virtual, aplicație electronică prin care contribuabilii persoane fizice își pot verifica online propria situație fiscală”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Ioana-Maria Petrescu.

Noul sistem de plată oferit de Trezoreria Statului va contribui atât la stimularea plăților cu mijloace electronice moderne, cât și la diminuarea plăților în numerar efectuate de către contribuabil la ghișeele instituțiilor publice.

Implementarea acestui sistem nu va genera costuri pentru instituțiile publice care vor încasa venituri bugetare întrucât se utilizează sistemul actual de decontare utilizat în relația cu Trezoreria Statului, iar comisioanele de decontare vor fi suportate de la bugetul de stat.

„Un important avantaj este că vom putea conecta la acest sistem toate instituțiile publice, adică aproximativ 5000 – vorbim de primării, ANAF, toate instituțiile publice”, a mai spus ministrul de resort.

Potrivit OUG, Trezoreria Statului va accepta conectarea la un sistem de plată numai dacă acesta va cumula simultan o serie de condiții între care, cel mai important, limitarea comisionului.

Comisionul avut în vedere în relația cu instituțiile emitente ale cardurilor și sistemele de platanu va depăși cumulat 0.3% din valoarea tranzacției, fără a fi acceptate alte costuri suplimentare. Acest comision este corelat cu Proiectul de Regulament privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată utilizând cardul care prevede plafonarea comisioanelor interbancare pentru tranzacții la 0,2% din valoarea tranzacției pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cele de credit. Proiectul de Regulament este elaborat de Comisia Europeană.

„MFP a purtat deja discuții cu reprezentanții principalelor sisteme de plată din România (Mastercard și VISA), care doresc să fie autorizați. Estimăm că într-o perioadă de 6 luni-1 an timp în care se va face licențierea, dezvoltarea sistemelor persoanele fizice să-și poată achita cu cardul toate impozitele și taxele la Trezorerie. Eu sunt optimistă și am încredere ca impozitele și taxele pentru 2015 le voi plăti cu cardul la Trezorerie. Dacă vom implementa rapid procedurile, vom fi prima țară din lume care vom avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele și impozitele”, a precizat ministrul Finanțelor Publice.

Proiectul de ordonanță de urgență care creează cadrul legal Trezoreriei să fie autorizată ca acceptator de plată cu cardul bancar face parte dintr-un set de măsuri promovate de către Ministerul Finanțelor Publice și de către ANAF, în scopul îmbunătățirii relației contribuabilului cu fiscul și simplificării modalităților de plată.

În acest context a fost lansat în 15 septembrie 2014 Spațiul Privat Virtual, aplicație-pilot destinată, într-o primă etapă, contribuabililor din București și Ilfov prin care persoanele fizice pot comunica online cu administrația fiscală. Premisele comunicării în format electronic între contribuabil și autoritățile fiscale au fost stabilite prin OUG 40/2014, publicată în Monitorul Oficial în data de 23 iunie 2014.

De asemenea, începând cu 1 iulie 2014, formularele privind deciziile de impunere anuală pentru venituri realizate de persoane fizice și pentru contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate de acestea, conțin o serie de informații care să faciliteze plata obligațiilor fiscale. Astfel, fiecare decizie de impunere conține informații privind: codul de identificare fiscală a beneficiarului, contul de venituri bugetare corespunzătoare obligației de plată, codul IBAN în care trebuie efectuată plata, suma pe care contribuabilul o are de plătit și o rubrică de explicații. Pe decizia de impunere sunt incluse informații privind modalitățile de plată.

Sursa: www.mfinante.ro

La 30 septembrie 2014, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 31 061 milioane euro, faţă de 30 875 milioane euro la 31 august 2014.

În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni:

• Intrări de 1 412 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.
• Ieşiri de 1 226 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care România a rambursat circa 362 milioane echivalent euro

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3 201 milioane euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2014 au fost de 34 262 milioane euro, faţă de 34 129 milioane euro la 31 august 2014.

Plăţile scadente în luna octombrie 2014 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 334 milioane euro.

Sursa: www.bnr.ro