Studiul PwC privind Impactul Plăţilor Electronice în Economie prezintă 10 măsuri economice ce pot conduce la creşterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri. Raportul, elaborat în perioada septembrie-noiembrie 2014, analizează experienţa altor state care au implementat măsuri de limitare a plăţilor în numerar, corelate cu iniţiative de dezvoltare şi extindere a infrastructurii necesare plăţilor electronice.

Conform studiului PwC, pachetul de 10 măsuri care s-ar putea adopta şi în România ar putea genera, în anumite condiţii, o reducere a ponderii economiei gri din PIB cu până la 9,9% într-un interval de timp de 7 ani, ceea ce reprezintă aproximativ 14 miliarde de euro, care ar intra în circuitul economiei fiscalizate, susţinând dezvoltarea economică.

Măsurile prezentate vin în contextul în care România are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind „depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% în Ungaria. În ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc între statele membre ale UE, colectând în 2012 doar 56% din suma potenţială, în comparaţie cu un grad de colectare de 95% in Olanda şi Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.

 „Plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă. Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii cinci ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona Euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă în Afaceri şi Management, PwC România.

În acest context, studiul PwC indică un grad mare de corelare între numărul tranzacțiilor electronice şi dimensiunea economiei gri. S-a constatat astfel că țările care înregistrează un număr ridicat de plăți electronice, precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce în Bulgaria, Romania şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, economia gri are o pondere foarte mare.

„Inițiativele de stimulare a plăţilor electronice favorizează fiscalizarea economiei gri şi conduc la creșterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor încasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autorităţilor să realizeze o reducere a fiscalității pe termen lung. În plus, o mai bună fiscalizare a economiei va contribui la crearea unui mediu de afaceri concurențial şi sănătos în România, stimulând dezvoltarea susținută cu efecte reale în creșterea nivelului de trai al populației”, a adăugat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

 Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Cosmin Flavius Costaş,

Avocat partener, Costaş, Negru & Asociaţii SCA

Tudor Vidrean-Căpuşan,

Avocat, Costaş, Negru & Asociaţii SCA

1. Prezentul articol urmăreşte să ofere o perspectivă fiscală cu privire la regimul juridic din punct de vedere al TVA, în cazul transferului unei universalităţi de bunuri de la o societate la o altă societate. Din punct de vedere al stării de fapt, vom reţine că societatea A urmăreşte să achiziţioneze activele societăţii B. În aceste condiţii, se ridică întrebarea dacă un atare transfer poate fi calificat ca fiind o „livrare de bunuri” şi, prin urmare, fiind în sfera de aplicare a TVA-ului, generează obligaţia de plată a TVA-ului în sarcina achizitorului sau, dimpotrivă, nu reprezintă o „livrare de bunuri” şi, prin urmare, obligaţiile în materie de TVA sunt excluse.

2. În vederea clarificării acestei chestiuni, vom apela la normele de drept european, respectiv Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun de TVA, Regulamentul nr. 282/2011 privind aplicarea Directivei 2006/112/CE şi jurisprudenţa asociată a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. De asemenea, vom apela şi la prevederile dreptului intern, respectiv Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi H.G. nr. 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
3. Cu privire la problema pe chestiunea în discuţie, textul relevant îl reprezintă art. 19 din Directiva 2006/112/CE, care are următorul conţinut: „În cazul unui transfer, indiferent dacă este efectuat cu titlu oneros sau nu, sau sub formă de aport la o societate, al tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, statele membre pot considera că nu a avut loc nicio livrare de bunuri şi că persoana căreia îi sunt transferate bunurile este succesorul cedentului. Statele membre pot adopta măsurile necesare pentru a preveni denaturarea concurenţei, în cazul în care beneficiarul este o persoană parţial impozabilă. De asemenea, acestea pot adopta orice măsuri necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale sau a fraudei prin aplicarea prezentului articol”.
4. După cum se poate lesne observa din textul directivei europene, Uniunea Europeană lasă la latitudinea fiecărui stat membru posibilitatea de a considera ca transferul activelor unei persoane către altă persoană, indiferent de natura economică a transferului, să fie exclus din sfera de aplicare a TVA De asemenea, tot statele membre pot determina dacă persoana care preia activele să fie considerată ca fiind succesoarea în drepturi a persoanei care cedează activele. Mai mult, tot statele membre pot decide şi adoptarea oricăror măsuri necesare pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi a denaturării concurenţei, cum ar fi, de pildă, condiţia ca persoana care preia activele să fie o persoană impozabilă din punct de vedere al TVA.

Citiți articolul integral în Tax Magazine nr. 3/2014

Termenul de depunere a declaraţiilor fiscale pentru obligaţiile aferente lunii noiembrie 2014 şi, respectiv, termenul de plată al acestora a fost stabilit pentru 22 decembrie 2014.
Decizia, inclusă într-o OUG, a fost luată astăzi de Guvern, la propunerea MFP, în scopul sprijinirii mediului de afaceri.
Facem precizarea că, anterior acestei decizii, termenul era 19 decembrie 2014.

Sursa: www.mfinante.ro

Guvernul a aprobat, la propunerea MFP, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și modificarea unor acte normative.

Potrivit actului normativ, începând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014. Începând cu anul 2016, nivelul astfel obținut se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie.

De asemenea, actul normativ va proroga cu un an, respectiv până la 31 decembrie 2015, termenul până la care va fi aplicată legislația aflată acum în vigoare pentru taxarea resurselor de petrol și gaze. Astfel, termenul prevăzut la art.7 din Ordonanța Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare, termenul prevăzut la art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată prin Legea nr.261/2013, precum și termenul prevăzut la art.6 din Ordonanța Guvernului nr.5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, se prorogă până la data de 31 decembrie 2015, inclusiv.

Actul normativ include și un set de reglementări privind combaterea evaziunii fiscale. Astfel, toate persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA de către organele fiscale şi care solicită reînregistrarea în scopuri de TVA, vor fi supuse verificării criteriilor de înregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. În prezent, numai contribuabilii nou înființați și cei care se înregistrează prin opțiune ca plătitori de TVA, ulterior înregistrării fiscale, sunt supuși verificării criteriilor de înregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Totodată, se impune crearea unui mecanism de evaluare periodică a unor categorii de persoane impozabile deja înregistrate în scopuri de TVA care pot prezenta risc crescut:

• în cazul persoanelor impozabile care sunt înregistrate în scopuri de TVA prin depășire de plafon;
• de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind modificarea sediului social;
• de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind schimbarea asociaţilor şi/sau administratorilor.

Aceste măsuri sunt menite să elimine avantajul concurenţial neloial al unui agent economic care se sustrage de la achitarea TVA, comparativ cu un contribuabil onest, și, totodată, să conducă la îmbunătățirea colectării TVA.

Măsurile sunt promovate în condițiile în care experienţa instituţională a arătat că aportul TVA la buget a fost puternic afectat de fenomene de evaziune fiscală, caracterizate prin implicarea unui număr semnificativ de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA, în lanţuri tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Sursa: www.mfinante.ro

Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea MFP, o Ordonanță de Urgență care modifică Legea contabilității în scopul reducerii sarcinilor administrative ale firmelor.

Practic, operatorii economici din România care se vor încadra în categoria microîntreprinderilor, potrivit normelor europene, vor beneficia de sistemul european de raportare financiară simplificat specific microîntreprinderilor.

Prin actul normativ aprobat astăzi și prin alte două proiecte de ordin de ministru al finanțelor publice, vor fi transpuse în legislația națională prevederile noii Directive europene contabile. Proiectele de ordin de ministru au fost postate pe site-ul MFP în 23 octombrie 2014 și urmează să fie semnate după publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ adoptat astăzi de Guvern.

Introducerea în legislația națională a unui regim distinct pentru microîntreprinderi este opțională pentru statele membre UE. România optează pentru introducerea acestui regim în scopul de a simplifica și a reduce cheltuielile administrative pentru microîntreprinderi. În această categorie intră societățile definite de Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului, adică cele care la data bilanţului nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

• total active 350.000 euro;
• cifra de afaceri netă 700.000 euro;
• numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 10.

Potrivit estimărilor MFP, 94% din operatorii economici raportori (peste 608.000) vor beneficia de avantajele scutirilor și simplificărilor introduse la nivel comunitar.

Sursa: www.mfinante.ro

Principalele elemente de simplificare sunt cele referitoare la întocmirea unui bilanţ prescurtat şi a unui cont prescurtat de profit şi pierdere. Ambele componente ale situaţiilor financiare anuale vor cuprinde informaţii minime care trebuie prezentate conform Directivei.

Noile prevederi privind sistemul european de raportare financiară simplificat înlocuiesc sistemul simplificat de contabilitate introdus opțional începând cu anul 2011. Spre comparație, de sistemul simplificat de contabilitate au beneficiat aproximativ 12.900 de operatori economici (circa 2% din totalul entităților din economia națională), potrivit informațiilor din baza de date aferentă exerciţiului financiar al anului 2013.

OUG mai vizează următoarele aspecte care urmăresc, de asemenea, diminuarea sarcinilor administrative pentru contribuabili:

1. Reducerea obligaţiilor de auditare:

• conform OUG, atunci când o societate are obligaţia să întocmească şi situaţii financiare anuale consolidate, pe lângă cele individuale, raportul de audit să poată fi întocmit sub forma unui singur raport pentru ambele categorii de situații financiare. Modificarea are rolul de a simplifica raportarea financiară și de a reduce costurile administrative;
• sunt excluse din categoria entităţilor obligate să-şi auditeze situaţiile financiare anuale persoanele juridice care aparţin unui grup de societăţi şi intră în perimetrul de consolidare al unei societăţi-mamă cu sediul în România, care are obligaţia să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, în condiţiile în care se introduce și posibilitatea ca societatea-mamă să întocmească un singur raport de audit;
• sunt exceptate de la obligaţia de auditare organizaţiile fără scop patrimonial care primesc finanţări din fonduri publice, luând în considerare faptul că situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate publică, potrivit legii, sunt supuse auditului financiar.

2. Se reglementează posibilitatea întocmirii unui raport unic al administratorilor, atunci când o societate are obligaţia să întocmească şi situaţii financiare anuale consolidate, pe lângă cele individuale.

3. Se introduce posibilitatea optării pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic şi de către entitățile nou-înfiinţate, care au dreptul potrivit legii să facă această opțiune.

Această prevedere oferă coerenţă în conducerea contabilităţii şi în modalitatea de raportare financiară pentru entităţile care au dreptul să opteze pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic.

4. Se prevede în mod explicit că pentru un exercițiu financiar poate fi depus doar un singur rând de situații financiare și sunt aduse clarificări în ceea ce priveşte corectarea erorilor constatate după depunerea situațiilor financiare anuale, în sensul că acestea se corectează la data constatării lor, potrivit reglementărilor contabile emise de instituțiile cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii.

Ministerul Finanțelor Publice a postat pe site, la Transparență decizională, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și modificarea unor acte normative.

Astfel, potrivit proiectului de act normativ, începând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014. Începând cu anul 2016, nivelul astfel obținut se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie.

Pentru prevenirea fluctuației veniturilor din accize la bugetul de stat în funcție de variațiile de curs valutar lei/euro stabilite de Banca Central Europeană la data de 1 octombrie a fiecărui an (funcție de care se stabilește nivelul în lei a accizelor pentru anul următor), precum și pentru păstrarea valorii reale a acestor venituri și a predictibilității atât pentru bugetul de stat cât și pentru mediul de afaceri, nivelul accizelor va fi stabilit în lei.

De asemenea, proiectul de act normativ va proroga cu un an, respectiv până la 31 decembrie 2015, termenul până la care va fi aplicată legislația aflată acum în vigoare pentru taxarea resurselor de petrol și gaze. Astfel, termenul prevăzut la art.7 din Ordonanța Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare, termenul prevăzut la art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată prin Legea nr.261/2013, precum și termenul prevăzut la art.6 din Ordonanța Guvernului nr.5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, se prorogă până la data de 31 decembrie 2015, inclusiv.

Proiectul de act normativ include și un set de reglementări privind combaterea evaziunii fiscale. Astfel, toate persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA de către organele fiscale şi care solicită reînregistrarea în scopuri de TVA, vor fi supuse verificării criteriilor de înregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. În prezent, numai contribuabilii nou înființați și cei care se înregistrează prin opțiune ca plătitori de TVA, ulterior înregistrării fiscale, sunt supuși verificării criteriilor de înregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Totodată, se impune crearea unui mecanism de evaluare periodică a unor categorii de persoane impozabile deja înregistrate în scopuri de TVA care pot prezenta risc crescut:

• în cazul persoanelor impozabile care sunt înregistrate în scopuri de TVA prin depășire de plafon;
• de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind modificarea sediului social;
• de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind schimbarea asociaţilor şi/sau administratorilor.

Aceste măsuri sunt menite să elimine avantajul concurenţial neloial al unui agent economic care se sustrage de la achitarea TVA, comparativ cu un contribuabil onest, și, totodată, să conducă la îmbunătățirea colectării TVA.

Măsurile sunt promovate în condițiile în care experienţa instituţională a arătat că aportul TVA la buget a fost puternic afectat de fenomene de evaziune fiscală, caracterizate prin implicarea unui număr semnificativ de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA, în lanţuri tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

De asemenea, prin proiectul postat astăzi pe site-ul MFP vor fi introduse în legislația națională prevederi din normele comunitare, în cazul aplicării regimului special pentru serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, prestate către persoane neimpozabile începând cu data de 1 ianuarie 2015. În cazul în care România este statul membru de înregistrare, din sumele transferate fiecărui stat membru UE va putea reține la bugetul de stat un procent din sumele transferate fiecărui stat membru de consum.

Proiectul de act normativ menține prevederile în vigoare cu privire la taxarea inversă pentru comercianții de energie electrică, însă introduce prevederi cu privire la declarațiile pe propria răspundere pe care trebuie să le depună această categorie de comercianți.

Prin proiectul de OUG vor fi corelate reglementări din Codul fiscal cu cele cuprinse în actele normative de modificare și completare a Legii contabilității referitoare la obligațiile privind organizarea și conducerea evidenței contabile de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri.

Proiectul de act normativ va fi supus consultării publice, iar ulterior va fi transmis spre analiză și adoptare Guvernului.

Sursa: www.mfinante.ro

Autor:

Theodor Artenie,
Managing director tax, Schoenherr Tax Bucharest SRL

Urmând exemplul unor nume consacrate în domeniu (Kickstarter, Indiegogo sau Gofundme) platformele de crowd-funding încep să se dezvolte încet, dar sigur, și în România (vezi multifinatare.ro, crestemidei.ro, potsieu.ro s.a.).
Explicat pe scurt, „crowd-funding”-ul presupune atragerea de finanțare pentru diverse proiecte de la membrii comunității. Cu alte cuvinte, dacă cineva are o idee pentru un produs nou, pentru un serviciu sau pur și simplu dorește să finanțeze un proiect social, de exemplu, poate să se înregistreze pe o platformă de crowd-funding, în speranța că va atrage persoane care vor fi atât de interesate de ideea respectivă, încât vor fi dispuse să contribuie financiar la reușita/materializarea acesteia. Se impune precizarea că, în situația în care proiectul eșueaza, de regulă, sumele astfel avansate sunt nerambursabile.
Finanțarea obținută astfel este în mod evident mult mai ieftină decât finanțarea obținută pe căi convenționale, totuși aceasta nu este gratuită. În funcție de natura proiectului, participanții pot primi în schimbul contribuției lor diverse produse sau servicii.
Operațiunile de mai sus se desfășoară pe o platformă online care este administrată de un terț. În schimbul serviciului de intermediere între cei care au nevoie de finanțare și cei dispuși să o ofere, administratorii platformelor percep, de regulă, un comision (calculat, de exemplu, ca un procent din contribuțiile atrase).
Una dintre realitățile imuabile ale economiei de piață este că, atunci când se încasează bani, apar de obicei și impozite de plată. Nici acest tip de activitate nu face excepție și părțile implicate (cu precădere beneficiarul finanțării și administratorul platformei) trebuie să-și evalueze cu atenție obligațiile fiscale care derivă din activitățile realizate/sumele încasate pentru a evita costuri fiscale neașteptate.
Pornind de la această paradigmă, ne-am propus ca în acest articol să analizăm întrebările legate de taxele care ar putea fi datorate de către cei care caută finanțare pe platformele de crowd-funding, dar și de către cei care administrează aceste platforme.

Aspecte fiscale relevante pentru beneficiarii finanțării

La o primă vedere, se întrevăd următoarele întrebari: i) care este natura fiscală a contribuțiilor primite din perspectiva impozitului pe profit/venit? și ii) există obligația de a colecta TVA pentru aceste contribuții?
Fiscalitatea nu este bazată pe principiile unei științe exacte și, de aceea, concluziile unei analize fiscale trebuie însușite cu rezervele inerente faptului că, mai ales în cazul unor tranzacții bazate pe mecanisme noi, interpretarea legislației fiscale are o anumită doză de subiectivism și se face pe baza circumstanțelor specifice fiecărei tranzacții în parte.
Astfel, cu privire la punctul i) de mai sus, trebuie în primul rând să răspundem întrebarii dacă sumele primite de beneficiari, în sistemul de crowd-funding, sunt într-adevăr finanțare sau reprezintă venituri încasate în avans.
Răspunsul la această întrebare nu este unul simplu sau general valabil, acesta depinzând în mod esențial de natura/scopul proiectului pentru care se caută finanțare și de condițiile agreate între beneficiar și participanții care avansează respectivele sume.
De exemplu, dacă acest proiect are ca finalitate certă dezvoltarea unui produs nou sau a unui serviciu care va fi apoi oferit celor care au contribuit prin intermediul platformei de crowd-funding, finanțarea astfel atrasă ar putea să fie considerată, la nivelul beneficiarului, ca plată în avans pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii. Cu alte cuvinte, se poate interpreta că cei care au contribuit sumele în cauză au făcut-o pentru a obține la un moment dat în viitor respectivul bun sau serviciu.
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, la nivelul beneficiarului persoană juridică, sumele primite pot fi astfel considerate venituri în avans care nu vor fi incluse în baza de impunere. Impactul fiscal va fi deci amânat până la momentul la care produsele sau serviciile în cauză sunt efectiv furnizate celor care oferă finanțarea.
O altă interpretare posibilă în special pentru proiecte cu un grad mare de incertitudine este aceea că sumele avansate de participanți pot fi considerate în faza inițială de dezvoltare o datorie a beneficiarului față de acei participanți până la momentul în care se finalizează proiectul și beneficiarul poate evalua în mod cert natura și mărimea contraprestației pe care o poate oferi participanților, după caz. Nici în această situație, finanțarea primită de la participanți nu ar trebui să aibă un impact asupra impozitului pe profit până la momentul la care proiectul se realizează și se poate regla datoria față de participanți.
Din punct de vedere al impozitului pe venit, dacă beneficiarul este o persoană fizică, discuția este una mai nuanțată: putem vorbi de o simplă activitate ocazională (de tipul „hobby”) care nu urmărește neapărat realizarea unor câștiguri, de o activitate care are un scop economic sau poate chiar de o sponsorizare/donație acordată persoanei fizice, în cazul în care nu este așteptată o contraprestație pentru contribuțiile făcute. Implicațiile fiscale pot fi diferite în funcție de aceste detalii: de exemplu, pentru activitatea economică este în general necesară autorizarea prealabilă, iar obligațiile de plată a impozitului sunt legate de veniturile încasate (cu câteva excepții, ca, de exemplu, împrumuturi). În celelalte cazuri, când nu vorbim de o activitate economică, contribuțiile încasate pot fi interpretate chiar ca venituri din alte surse, care sunt în general impozabile prin mecanismul de reținere la sursă. În practică, implementarea unei astfel de rețineri la sursă ar fi o misiune aproape imposibilă. Și, nu în ultimul rând, dacă vorbim despre sponsorizări și donații, nu avem în general venituri impozabile la nivelul persoanei fizice, dar condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se califica drept astfel de operațiuni sunt foarte stricte.
După analizarea obligațiilor de plată a impozitului pe venit/pe profit în funcție de circumstanțele și condițiile concrete avute în vedere pentru acțiunea de crowd-funding, pasul numărul doi va fi stabilirea obligației de a colecta și TVA pentru sumele primite de la participanți. Dacă ajungem să vorbim despre TVA, lucrurile se vor complica exponențial, pentru că va trebui să stabilim momentul când se datorează TVA (la încasarea contribuției sau la oferirea bunului/serviciului), momentul când apare obligația de înregistrare, cota aplicabilă și jurisdicțiile în care se datorează TVA (plecând de la premisa că cei care oferă finanțare sunt persoane fizice care pot fi stabilite și în alte țări decât România).
Desigur, situația de mai sus este una fericită, în care proiectul este finanțat și are succes. În practică însă, pentru fiecare proiect reușit există zece care eșuează. Pentru această din urmă categorie, se pune întrebarea firească ce se întamplă cu sumele încasate care vor rămâne practic la dispoziția celui care a inițiat proiectul fără ca acesta să mai ofere ceva în schimb. Cel mai probabil, răspunsul va fi că pentru aceste sume se va datora impozit pe profit, ca pentru orice altă situație în care sunt scoase din patrimoniu datorii către terți. Similar, s-ar datora impozit pe venit, dacă vorbim de împrumuturi inițiale acordate persoanei fizice.

Citește articolul integral în Tax Magazine nr. 3/2014

•  Procedură fiscală
  Horaţiu Sasu
  Neprezentarea fortuită a documentelor nu este evaziune fiscală
  Gabriela Dănilă
  Sinteză a jurisprudenței CEDO în litigiile cu elemente de drept fiscal (II)

• Impozite indirecte
  Ioana Rațiu
  Sinteza regulilor privind determinarea bazei de impunere a TVA în cazul reducerilor, voucherelor și discount-urilor comerciale, în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

• Politică fiscală
  Alin Chitu
  Trasabilitatea produselor, instrument de creștere a colectării taxelor și impozitelor la bugetul de stat?
  Corneliu-Teofil Teaha
  Climatul fiscal din România s-a îmbunătățit în ultimul an, gradul de colectare a impozitelor la buget rămâne nesatisfăcător

• Impozite directe
  Raluca Vasile
  Impactul fiscal al introducerii scutirii de impozit a profitului reinvestit

•  Impozite pe proprietate
  Cristian Rapcencu
  Tratamentul contabil şi fiscal aferent reevaluării terenurilor

• Jurisprudență fiscală națională
  Viorel Terzea
  Livrare de construcţii sau terenuri. Operaţiuni scutite de TVA. Condiţii (I) – cu notă explicativă
  Viorel Terzea
  Livrare de construcţii sau terenuri. Operaţiuni scutite de TVA. Condiţii (II) – cu notă explicativă

• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Tudor Vidrean-Căpuşan
  Analiza jurisprudenţei recente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materie de fiscalitate (I)
  Cauza Idexx Laboratories Italia Srl împotriva Agenzia delle Entrate