Autor: Cosmin Flavius Costaș

În dosarele penale cu elemente de drept fiscal, Parchetul recurge în prezent la serviciile specialiştilor delegaţi de ANAF la Parchete (şi remuneraţi de ANAF). Prin urmare, fără participarea părţilor, procurorul dispune ca aceşti specialişti să efectueze un raport de constatare tehnico-ştiinţifică pentru problemele de natură fiscală puse în discuţie. În acest sens, reamintim faptul că art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie consacră dreptul de a interoga martorii din proces. Astfel, în privinţa martorilor propriu-zişi, este neîndoielnic faptul că audierea lor în secret, fără informarea suspectului sau a apărătorului acestuia, contravine exigenţelor convenţionale. Prin urmare, în special în cazul martorilor ale căror depoziţii au un caracter determinant şi care au fost audiaţi de organele de urmărire penală, există o încălcare a art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie^[1]. În egală măsură însă, dreptul de a interoga martorii din proces este încălcat şi prin aceea că suspectul sau apărătorii lui nu au posibilitatea de a participa la stabilirea obiectivelor raportului de constatare, de a-l interoga direct pe acest specialist sau de a formula obiecţiuni la raportul de constatare. Mai mult, din practica Parchetelor rezultă faptul că persoana acuzată nu are nici măcar posibilitatea de a propune o contra-probă, adică realizarea unui raport de expertiză de către un consultant fiscal cu privire la aceleaşi chestiuni, ceea ce accentuează violarea art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie. Asupra acestor aspecte, vom reţine faptul că în jurisprudenţa CEDO, obligatorie şi pentru organele de urmărire penală, s-a indicat faptul că în noţiunea de „martor” intră şi expertul, mai ales atunci când o acţiune publică este declanşată în urma raportului pe care acesta l-a redactat^[2], pentru că într-o asemenea ipoteză expertul se apropie de poziţia unui „martor în acuzare”. De altfel, jurisprudenţa convenţională mai recentă se pronunţă cu fermitate pentru sancţionarea acestor abuzuri^[3]. O vor face oare şi instanţele penale naţionale?

Vizualizați aici Buletinul informativ în materie de impozite indirecte realizat de KPMG.

Vizualizați aici materialul realizat de KPMG cu modificările legislative fiscale de la finalul anului 2014.

Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov: „Poliţele RCA pentru tineri, exagerat de mari. Rog ASF să regândească speţa!”

Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autoritătii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani.

“Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti nişte poliţe RCA care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Acesta a mai spus că filosofia guvernării Ponta este aceea de a oferi şanse tuturor categoriilor, fără discriminări de niciun fel.

Sursa: www.mfinante.ro

Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile, inflaţiei scăzute din zona euro, persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,26 la sută în luna noiembrie 2014 de la 1,44 la sută în luna octombrie 2014. În luna noiembrie 2014, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 1,1 la sută, uşor inferioară nivelului de 1,2 la sută din luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a menţinut la nivelul de 1,4 la sută.

Rezervele valutare s-au menţinut în jurul nivelului de 32 miliarde de euro la finele anului 2014 după acoperirea plăţilor scadente aferente serviciului datoriei externe (aproximativ 8 miliarde de euro) şi în condiţiile reducerii ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit (de la 20 la sută la 14 la sută), fiind alimentate de intrări ale fondurilor europene şi împrumuturi ale statului pe pieţele internaţionale.

Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie-octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condiţiile tensiunilor geopolitice regionale.

Ritmul anual de creştere, în termeni reali, al creditului în monedă naţională s-a majorat în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Cu toate acestea, dinamica anuală reală a împrumuturilor totale acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.

În sectorul economiei reale cele mai recente date statistice indică accelerarea dinamicii anuale a produsului intern brut datorată redresării cererii interne, susţinută de ambele componente majore ale acesteia – consumul şi investiţiile.

Pe termen scurt, se anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial și al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în condiţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume.

În aceste condiții, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5 la sută pe an de la 2,75 la sută, începând cu data de 8 ianuarie 2015, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor instituţiilor de credit.

În scopul consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politicã monetară la +/- 2,25 puncte procentuale de la +/-2,5 puncte procentuale. Drept urmare, începând cu data de 8 ianuarie 2015, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 4,75 la sută pe an de la 5,25 la sută, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25 la sută pe an.

Pe baza datelor disponibile în prezent, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.

CA al BNR consideră că un mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe.

BNR reafirmă că utilizarea şi dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional, sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu precum şi menţinerea stabilităţii financiare.

Potrivit calendarului aprobat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 februarie 2015 când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Sursa: www.bnr.ro