Rentabilitatea capitalului uman în România (exprimată prin numărul de unităţi monetare generate de fiecare angajat pentru fiecare unitate monetara investita in remunerația sa) este de 1.30, potrivit studiului PwC Saratoga 2014, în creştere cu 4% faţă de anul 2013 şi cu 16% mai mare decât media europeană.

„În condițiile în care veniturile companiilor din România nu au crescut semnificativ anul trecut, iar costurile salariale au rămas relativ constante, creşterea uşoară faţă de anul precedent a fost dată de eficientizarea costurilor indirecte ale companiilor, deși s-au remarcat şi o serie de investiții de anvergura în sisteme informatice moderne de tip ERP, CRM etc. care au dus la o îmbunătăţire a productivităţii”, a precizat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul echipei de servicii de consultanţă în resurse umane, PwC România.

Privită în context european, rentabilitatea capitalului uman din România este mai mare decât  media europeană (1.12) şi decât media ţărilor din Europa Centrala si de Est (1.28).

La nivel de sectoare de activitate, se observă o evoluţie pozitivă a rentabilității capitalului uman în sectorul serviciilor financiare (de la 0.92 la 1.97). Pe de altă parte, rentabilitatea a scăzut in sectoarele  farmaceutic (1.60 vs. 2.01 in anul precedent), bunuri de larg consum (1.23 vs. 1.50 in anul precedent) şi produse industriale (1.11 vs. 1.34 în anul precedent) si s-a menţinut la acelaşi nivel in sectorul de retail (1.03).

Companiile au continuat sa investească în dezvoltarea angajaților, înregistrându-se o creștere a numărului de ore de training per angajat (18 ore, faţă de doar 15 ore în anul precedent). Pe de altă parte, costul asociat acestui tip de activitate a scăzut (105 EUR per angajat vs. 135 EUR per angajat în anul precedent).

„Acest lucru arată că organizațiile înțeleg nevoia de a investi in dezvoltarea angajaților, însă au devenit din ce in ce mai inovative in ceea ce privește derularea programelor specifice, orientându-se către soluții eficiente din punct de vedere al costurilor cum ar fi platformele de e-learning sau cursurile la distanţă”, a declarat Nicoleta Dumitru, Manager, Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Numărul de ore de training oferit de organizațiile din România este aliniat cu mediile europene (18 ore per angajat la nivel european şi 19 ore în cazul tarilor din Europa Centrala şi de Est), însă costurile sunt mai mici (105 EUR per angajat în România faţă de 210 EUR în Europa şi respectiv 170 EUR per angajat în CEE).

Studiul PwC Saratoga Romania 2014prezintă date exhaustive referitoare la indicatori de eficienţă ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 80 de companii participante din cinci ramuri economice (industria farmaceutică, industria bunurilor de larg consum, produse industriale, retail şi servicii financiare).

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• Companiile farmaceutice de nișă domină agenda M&A, în vreme ce companiile farmaceutice mari şi-au raționalizat portofoliile, concentrându-se asupra francizelor competitive
• Anul 2015 va însemna o provocare pentru firmele care intenționează să crească prin achiziții, ele confruntându-se cu intensificarea competiției și cu un deficit de oferte accesibile

Chiar dacă a fost în bună parte absent din peisajul M&A în 2013, segmentul companiilor farmaceutice mari a revenit la niveluri serioase de tranzacționare în 2014, prin fuziuni şi achiziții totalizând aproape 90 de miliarde USD. Multe firme din acest segment au căutat să îşi restructureze afacerile în sensul concentrării lor şi să reducă decalajele “de creştere” a veniturilor, care sunt aşteptate să totalizeze 100 miliarde USD până în 2017.

Companiile farmaceutice de nişă au întrecut companiile mari la capitolul cheltuielilor cu fuziuni şi achiziţii, atingând nivelul de 130 miliarde USD. Această abordare agresivă a permis anumitor companii de nişă să dobândească gradul de scalabilitate necesar pentru a concura cu succes într-un mediu global în care cu presiunea pe prețuri crește constant, se arată în raportul EY – Firepower Index and Growth Gap Report 2015: Firepower fireworks.

Indexul Firepower măsoară abilitatea companiilor Bio-farmaceutice de a finanţa tranzacţii M&A pe baza forţei bilanţurilor financiare proprii şi a capitalizării lor de piaţă. Astfel, puterea de acţiune a unei companii creşte fie atunci când cresc capitalizarea sa de piaţă sau fondurile proprii, fie atunci când scade nivelul datoriilor.

Mihaela Cuţurescu, Manager Asistenţă în tranzacţii, EY România spune: “Ne aşteptăm ca 2015 să fie un an cu o activitate robustă şi intens concurențială în ceea ce privește fuziunile şi achiziţiile în industria bio-farmaceutică, marcat de o creştere continuă a primelor de tranzacţionare. Aceasta va însemna o provocare mai ales pentru unele companii mari, care au încă nevoie de achiziţii ca să satisfacă aşteptările de creştere ale pieţei. Pentru moment, numărul ţintelor care pot oferi un impact semnificativ asupra acoperirii scăderilor de venituri – ceea ce noi numim “decalaj de creştere” – este mic. Mai mult, competiţia pentru tranzacţii s-a intensificat dinspre companiile farmaceutice de nişă şi marile companii de biotehnologie, acestea mărindu-şi forţa de acţiune.”

Alte aspecte importante evidențiate de raport:

• Creşterea contează – În ultimii cinci ani, companiile mari de biotehnologie şi cele farmaceutice de nişă au furnizat o creștere cumulată de peste cinci ori mai mare decât creşterea companiilor farmaceutice mari.
• Eficiența strategiilor fiscale a reprezentat cheia cu ajutorul căreia companiile farmaceutice de nişă au ţinut capul de afiş în zona achiziţiilor – Companiile farmaceutice de nişă au devenit achizitorii dominanţi în 2014 și mulţumită, în mare parte, strategiilor lor eficiente de taxe, folosind peste 50% din forţa lor de acţiune pentru fuziuni şi achiziţii. Marile companii farmaceutice au folosit doar 10% din forţa lor de acţiune pentru fuziuni şi achiziţii în aceeaşi perioadă de timp.
• Activele mai scumpe şi scăderea forţei de acţiune determină companiile farmaceutice mari să fie extrem de selective când fac oferte – Valorile estimate de achiziție ale potenţialelor ţinte (companii cu o ţintă de vânzări pentru 2015 de peste 1 miliard USD) au crescut, în medie cu 164%, între 2011 şi 2014. Astfel de valori au făcut de neatins multe din cele mai atractive ţinte de achiziție pentru companiile farmaceutice mari, chiar dacă ele urmăreau să încheie mai multe tranzacții pentru a se putea concentra pe zonele proprii de terapie farmaceutică.

Implicaţii pentru 2015 şi pe mai departe:

• Creşterea contează pe mai departe – Creşterile de randament ale dividendelor acordate acţionarilor de companiile de biotehnologie şi de cele farmaceutice de nişă, în combinaţie cu proiecţiile de creştere pentru piaţă în ansamblul ei, vor exercita, probabil, o presiune suplimentară asupra companiilor farmaceutice mari cu decalaje de creştere să încheie tranzacţii în 2015.
• E foarte probabil ca primele mai mari să persiste – O concurență mai intensă pentru activele de înaltă calitate cu potențial de creștere, datorată puterii mai mari de cumpărare a companiilor farmaceutice de nişă şi a celor mari de biotehnologie, va duce la continuarea tendinței de creștere a valorii companiilor țintă şi în 2015.
• Sunt de aşteptat tranzacţii mai bine țintite – Date fiind primele ridicate așteptate pentru activele atractive în anul 2015, fuziunile şi achiziţiile de natură transformaţională vor deveni o opţiune doar pentru câţiva cumpărători potenţiali. În consecinţă, este posibil ca firmele farmaceutice mari să-şi continue adaptările de portofoliu, în combinaţie cu achiziţii private, pentru a-şi dezvolta – sau menţine, după caz – o masă critică în ariile terapeutice cheie.
• Activismul acţionarilor este în creştere – Creşte presiunea din partea acţionarilor pe măsură ce tot mai multe companii care au anunţat renunţări la zone neesenţiale ale afacerii în anii 2013 şi 2014 au generat valori mai mari ale rezultatelor pentru investitori.

“Dat fiind climatul comercial actual, ne aşteptăm ca termenul “concentrare” să rămână cuvântul-cheie în operaţiunile din zona de tranzacţii în 2015, pe măsură ce firmele își concentrează resursele pe pieţele esenţiale, unde pot dobândi avantaje competitive sustenabile. Orice decalaje rezultante pe care companiile le identifică în mersul afacerii vor avea, probabil, un impact semnificativ asupra activităţii de tip M&A în 2015 şi dincolo de acest moment“, concluzionează Mihaela Cuţurescu.

****

 Despre EY Firepower Index

Ajuns la a treia ediție, EY Firepower Index măsoară capacitatea companiilor de a finanţa tranzacţii pe baza solidității bilanţurilor lor contabile. Raportul are la bază patru indicatori cheie: 1. Fondurile financiare (în numerar şi echivalent); 2. Datoriile existente; 3. Liniile de credit şi capacitatea de îndatorare; 4. Capitalizarea de piaţă. Modelul de analiză a implicat următoarele presupuneri: în primul rând, o firmă nu va achiziţiona ţinte mai mari de 50% din capitalizarea de piaţă curentă a companiei; în al doilea rând, raportul debt/equity al entităţii combinate generate de o tranzacţie nu poate depăşi 30%. Chiar dacă unele companii farmaceutice au efectuat achiziţii care trec dincolo de aceste limite superioare, intenţia noastră este aceea de a aplica o metodologie uniformă pentru măsurarea schimbărilor relative ale forţei de acţiune. Indicele Firepower măsoară capacitatea de a realiza tranzacţii M&A finanţate cu numerar sau prin îndatorare. Nu măsoară abilitatea de realizare a tranzacţiilor de tip acţiune-contra-acţiune. Cu toate acestea, creşterile înregistrate de preţul acţiunilor unei companii îi măresc acesteia forţa de acţiune, conform formulei de calcul a indicelui Firepower. În acest raport, companiile sunt clasificate drept farmaceutice mari, farmaceutice de nişă/generice sau biotehnologice mari, pe baza mărimii lor, a arealului geografic operaţional şi a portofoliului de produse. În cazul prezentului raport, au fost analizate 17 companii farmaceutice mari, 11 companii farmaceutice de nişă şi 12 companii mari de biotehnologie.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Ministerul Finanţelor Publice anunţă deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanţare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările și completările ulterioare, care se va desfăşura în perioada 02 – 27.02.2015, cu posibilitatea prelungirii în condițiile legii, bugetul total alocat sesiunii fiind de 450 milioane lei.

Menționăm că prima sesiune de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanţare în baza acestei scheme de ajutor de stat, derulată în perioada 22.09 – 28.11.2014, a suscitat interes în rândul reprezentanților mediului de afaceri, fiind înregistrat un număr total de 49 de cereri în valoare de 207,9 milioane lei, din care 30 de întreprinderi, ce vor crea 3.724 noi locuri de muncă, au fost selectate pentru etapa a doua de evaluare.

“Este vorba despre acordarea unui ajutor de stat de maxim 50% din costurile salariale totale ale companiilor care crează minim 10 noi locuri de muncă. Această schemă de ajutor de stat va conduce la crearea a 3.724 de noi locuri de muncă”, a explicat ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov.
Totodată, Ministerul Finanţelor Publice anunţă continuarea sesiunii de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanţare în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, bugetul total alocat fiind de 450 milioane lei.

Notă:

Precizăm că în luna decembrie a anului 2014, în baza acestei scheme de ajutor de stat au fost deja depuse două cereri de acord pentru finanțare pentru investiții în valoare totală de 244,3 milioane lei, care vor determina crearea a peste 800 locuri de muncă, ajutorul de stat solicitat fiind de 112,4 milioane lei.

Toate informațiile necesare întreprinderilor în vederea accesării finanțării nerambursabile sub forma ajutorului de stat pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice se regăsesc pe site-ul http://www.mfinante.ro la secțiunea Ajutor de stat.

Sursa: www.mfinante.ro