Ca urmare a transformărilor legislaţiei fiscale internaţionale, cu accent pe creşterea transparenţei şi a schimbului de informaţii între state la nivel global, regulile fiscale se vor schimba şi în România în următorii 5 ani.

„Vedem în ultima vreme un efort concertat la nivel internaţional, în interiorul mai multor organizaţii sau grupuri internaţionale, de la OECD, la G8 şi până la Uniunea Europeană, pentru rescrierea regulilor fiscale internaţionale, pentru a diminua pe cât posibil practica evitării plăţii taxelor, atât de către companii, cât şi de către persoanele fizice. Urmarea acestor eforturi va fi un accent sporit pe determinarea motivelor şi substanţelor tranzacţiilor, îndeosebi între părţile afiliate”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„Peste 80 de state din întreaga lume au semnat Convenţia privind asistenţa administrativă reciprocă în materie fiscală care vizează toate tipurile de impozite  (pe venit, profit, avere etc.) şi care permite schimbul de informaţii spontan şi la cerere, precum şi colaborarea în desfăşurarea inspecţiilor fiscale internaţionale. Dintre acestea, 52 de state, printre care şi România, au aderat deja la acordul pentru schimbul automat de informaţii financiare.  Acest acord va permite României să facă schimb automat de informaţii financiare la nivelul standardului OECD între ţări şi jurisdicţii în scopul identificării persoanelor fizice care eludează fiscul prin transferul banilor în străinătate. Prin urmare, regulile jocului se schimbă din punct de vedere fiscal peste tot la nivel global. România nu poate face excepţie, iar contribuabilii din România trebuie să înceapă să se pregătească din vreme pentru aceste schimbări”, a arătat Mihaela Mitroi.

Într-o economie globalizată şi aflată în profundă transformare, preţurile de transfer joacă un rol important în alocarea profiturilor între companii afiliate. La ora actuală preţurile de transfer se poziţionează ca fiind o continuare a planificării fiscale, cu scopul de a minimiza sau chiar evita riscul litigiilor fiscale.

De asemenea, în cadrul evenimentului au fost abordate şi teme privind pachetul de măsuri anti-evaziune fiscală, neclarităţile privind impozitarea operaţiunilor din Marea Neagră, precum şi necesitatea recalibrării raporturilor dintre contribuabili şi ANAF, din perspectiva controalelor fiscale.

Acestea au fost câteva dintre concluziile conferinţei anuale de taxe a PwC România care a avut loc azi la Bucureşti.

Despre PwC 

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

EY a lansat Accelerating Entrepreneurs, un program prin care va oferi sprijin pentru dezvoltarea afacerii unui număr restrâns de antreprenori cu mare potenţial din întreaga lume.

Prin intermediul programului, antreprenorii vor beneficia de consiliere din partea unei echipe de experți EY și lideri de business din întreaga lume și de oportunitatea de a dezvolta relații de afaceri cu antreprenori de top în cadrul evenimentului World Entrepreneur Of The Year™. Evenimentul reprezintă finala mondială a competiției cu același nume și va avea loc la Monte Carlo, între 3 şi 7 iunie 2015.

Denumit anterior Ready, Set, Grow, programul Accelerating Entrepreneurs a fost redenumit şi remodelat, în așa fel încât câştigătorii programului Accelerating Entrepreneurs să primească un pachet complet de consultanţă, suport şi mentorat, incluzând:

•    O sesiune de 90 de minute în cadrul EY World Entrepreneur Of The Year, unde câștigătorii programului Accelerating Entrepreneurs îşi vor prezenta planul de afaceri unui panel de “Antrenori pentru creştere” (Growth Coaches), care le vor oferi îndrumări și consiliere de specialitate;
•    Oportunitatea de a stabili relaţii de mentorat continue cu antrenorii şi cu câştigătorii naţionali ai concursului EY Entrepreneur Of The Year;
•    Oportunitatea de a participa la EY World Entrepreneur Of The Year, toate cheltuielile fiind suportate de EY, pentru a se întâlni şi socializa cu antreprenori din peste 60 de ţări, care se vor reuni la Monte Carlo.

Procesul de selecție al antreprenorilor care vor beneficia de consiliere și sprijin din partea EY în cadrul Accelerating Entrepreneurs va fi derulat de un panel independent de experţi, conform următoarelor criterii: potențialul de creştere al companiei; spirit antreprenorial şi leadership; viziune strategică; gândire inovatoare şi originalitate; performanţe financiare; cultura de HR.

Alexandru Lupea, Strategic Growth Markets Leader și Audit Partner, EY România declară:

“Evenimentul EY World Entrepreneur Of The Year aduce laolaltă pe unii dintre cei mai de succes antreprenori din lume, lideri în piețele lor şi, mulţi dintre ei, lideri de piaţă la nivel global. Accelerating Entrepreneurs reprezintă o şansă pentru antreprenorii ambițioși care doresc să devină liderii de piaţă de mâine. Aceștia au ocazia să înveţe de la aceşti antreprenori de elită, prin intermediul unor sfaturi practice în cursul evenimentului şi al unui an de mentorat care să îi ajute în trecerea la etapa următoare a itinerariului lor de creştere.”

“Pe măsură ce se dezvoltă, companiile antreprenoriale au un impact tot mai mare asupra comunităţilor din care fac parte, prin locurile de muncă generate şi produsele şi serviciile inovatoare oferite. De aceea, este atât de important să le oferim suport încă din primele etape ale călătoriei lor, prin deschiderea reţelei noastre către ei.”

Pentru a aplica la programul Accelerating Entrepreneurs, cei interesați trebuie să fie proprietari / fondatori / CEO ai companiei reprezentate şi să fie responsabili pentru performanțele de dată recentă ale firmei. Compania trebuie să aibă o vechime de minimum doi ani şi să fi raportat vânzări sub 50 milioane USD în fiecare dintre ultimii doi ani financiari.

Aplicațiile se depun online pe adresa www.ey.com/scaleup, până la data de 1 martie 2015.

****

Despre EY World Entrepreneur Of The Year^TM

EY World Entrepreneur Of The Year este cea mai prestigioasă competiție mondială pentru antreprenori.Această competiție unică încurajează activitatea antreprenorială în rândul celor care au acest potenţial şi recunoaşte contribuţia oamenilor care îi inspiră pe alţii prin viziunea, leadership-ul şi rezultatele lor. În calitatea lui de primul şi singurul premiu cu adevărat global de acest gen, Entrepreneur Of The Year îi celebrează pe cei care construiesc şi conduc afaceri de succes, recunoscându-le meritele prin intermediul programelor de premiere regionale, naţionale şi globale în peste 145 de oraşe din 60 de ţări.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Rentabilitatea capitalului uman în România (exprimată prin numărul de unităţi monetare generate de fiecare angajat pentru fiecare unitate monetara investita in remunerația sa) este de 1.30, potrivit studiului PwC Saratoga 2014, în creştere cu 4% faţă de anul 2013 şi cu 16% mai mare decât media europeană.

„În condițiile în care veniturile companiilor din România nu au crescut semnificativ anul trecut, iar costurile salariale au rămas relativ constante, creşterea uşoară faţă de anul precedent a fost dată de eficientizarea costurilor indirecte ale companiilor, deși s-au remarcat şi o serie de investiții de anvergura în sisteme informatice moderne de tip ERP, CRM etc. care au dus la o îmbunătăţire a productivităţii”, a precizat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul echipei de servicii de consultanţă în resurse umane, PwC România.

Privită în context european, rentabilitatea capitalului uman din România este mai mare decât  media europeană (1.12) şi decât media ţărilor din Europa Centrala si de Est (1.28).

La nivel de sectoare de activitate, se observă o evoluţie pozitivă a rentabilității capitalului uman în sectorul serviciilor financiare (de la 0.92 la 1.97). Pe de altă parte, rentabilitatea a scăzut in sectoarele  farmaceutic (1.60 vs. 2.01 in anul precedent), bunuri de larg consum (1.23 vs. 1.50 in anul precedent) şi produse industriale (1.11 vs. 1.34 în anul precedent) si s-a menţinut la acelaşi nivel in sectorul de retail (1.03).

Companiile au continuat sa investească în dezvoltarea angajaților, înregistrându-se o creștere a numărului de ore de training per angajat (18 ore, faţă de doar 15 ore în anul precedent). Pe de altă parte, costul asociat acestui tip de activitate a scăzut (105 EUR per angajat vs. 135 EUR per angajat în anul precedent).

„Acest lucru arată că organizațiile înțeleg nevoia de a investi in dezvoltarea angajaților, însă au devenit din ce in ce mai inovative in ceea ce privește derularea programelor specifice, orientându-se către soluții eficiente din punct de vedere al costurilor cum ar fi platformele de e-learning sau cursurile la distanţă”, a declarat Nicoleta Dumitru, Manager, Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Numărul de ore de training oferit de organizațiile din România este aliniat cu mediile europene (18 ore per angajat la nivel european şi 19 ore în cazul tarilor din Europa Centrala şi de Est), însă costurile sunt mai mici (105 EUR per angajat în România faţă de 210 EUR în Europa şi respectiv 170 EUR per angajat în CEE).

Studiul PwC Saratoga Romania 2014prezintă date exhaustive referitoare la indicatori de eficienţă ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 80 de companii participante din cinci ramuri economice (industria farmaceutică, industria bunurilor de larg consum, produse industriale, retail şi servicii financiare).

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• Companiile farmaceutice de nișă domină agenda M&A, în vreme ce companiile farmaceutice mari şi-au raționalizat portofoliile, concentrându-se asupra francizelor competitive
• Anul 2015 va însemna o provocare pentru firmele care intenționează să crească prin achiziții, ele confruntându-se cu intensificarea competiției și cu un deficit de oferte accesibile

Chiar dacă a fost în bună parte absent din peisajul M&A în 2013, segmentul companiilor farmaceutice mari a revenit la niveluri serioase de tranzacționare în 2014, prin fuziuni şi achiziții totalizând aproape 90 de miliarde USD. Multe firme din acest segment au căutat să îşi restructureze afacerile în sensul concentrării lor şi să reducă decalajele “de creştere” a veniturilor, care sunt aşteptate să totalizeze 100 miliarde USD până în 2017.

Companiile farmaceutice de nişă au întrecut companiile mari la capitolul cheltuielilor cu fuziuni şi achiziţii, atingând nivelul de 130 miliarde USD. Această abordare agresivă a permis anumitor companii de nişă să dobândească gradul de scalabilitate necesar pentru a concura cu succes într-un mediu global în care cu presiunea pe prețuri crește constant, se arată în raportul EY – Firepower Index and Growth Gap Report 2015: Firepower fireworks.

Indexul Firepower măsoară abilitatea companiilor Bio-farmaceutice de a finanţa tranzacţii M&A pe baza forţei bilanţurilor financiare proprii şi a capitalizării lor de piaţă. Astfel, puterea de acţiune a unei companii creşte fie atunci când cresc capitalizarea sa de piaţă sau fondurile proprii, fie atunci când scade nivelul datoriilor.

Mihaela Cuţurescu, Manager Asistenţă în tranzacţii, EY România spune: “Ne aşteptăm ca 2015 să fie un an cu o activitate robustă şi intens concurențială în ceea ce privește fuziunile şi achiziţiile în industria bio-farmaceutică, marcat de o creştere continuă a primelor de tranzacţionare. Aceasta va însemna o provocare mai ales pentru unele companii mari, care au încă nevoie de achiziţii ca să satisfacă aşteptările de creştere ale pieţei. Pentru moment, numărul ţintelor care pot oferi un impact semnificativ asupra acoperirii scăderilor de venituri – ceea ce noi numim “decalaj de creştere” – este mic. Mai mult, competiţia pentru tranzacţii s-a intensificat dinspre companiile farmaceutice de nişă şi marile companii de biotehnologie, acestea mărindu-şi forţa de acţiune.”

Alte aspecte importante evidențiate de raport:

• Creşterea contează – În ultimii cinci ani, companiile mari de biotehnologie şi cele farmaceutice de nişă au furnizat o creștere cumulată de peste cinci ori mai mare decât creşterea companiilor farmaceutice mari.
• Eficiența strategiilor fiscale a reprezentat cheia cu ajutorul căreia companiile farmaceutice de nişă au ţinut capul de afiş în zona achiziţiilor – Companiile farmaceutice de nişă au devenit achizitorii dominanţi în 2014 și mulţumită, în mare parte, strategiilor lor eficiente de taxe, folosind peste 50% din forţa lor de acţiune pentru fuziuni şi achiziţii. Marile companii farmaceutice au folosit doar 10% din forţa lor de acţiune pentru fuziuni şi achiziţii în aceeaşi perioadă de timp.
• Activele mai scumpe şi scăderea forţei de acţiune determină companiile farmaceutice mari să fie extrem de selective când fac oferte – Valorile estimate de achiziție ale potenţialelor ţinte (companii cu o ţintă de vânzări pentru 2015 de peste 1 miliard USD) au crescut, în medie cu 164%, între 2011 şi 2014. Astfel de valori au făcut de neatins multe din cele mai atractive ţinte de achiziție pentru companiile farmaceutice mari, chiar dacă ele urmăreau să încheie mai multe tranzacții pentru a se putea concentra pe zonele proprii de terapie farmaceutică.

Implicaţii pentru 2015 şi pe mai departe:

• Creşterea contează pe mai departe – Creşterile de randament ale dividendelor acordate acţionarilor de companiile de biotehnologie şi de cele farmaceutice de nişă, în combinaţie cu proiecţiile de creştere pentru piaţă în ansamblul ei, vor exercita, probabil, o presiune suplimentară asupra companiilor farmaceutice mari cu decalaje de creştere să încheie tranzacţii în 2015.
• E foarte probabil ca primele mai mari să persiste – O concurență mai intensă pentru activele de înaltă calitate cu potențial de creștere, datorată puterii mai mari de cumpărare a companiilor farmaceutice de nişă şi a celor mari de biotehnologie, va duce la continuarea tendinței de creștere a valorii companiilor țintă şi în 2015.
• Sunt de aşteptat tranzacţii mai bine țintite – Date fiind primele ridicate așteptate pentru activele atractive în anul 2015, fuziunile şi achiziţiile de natură transformaţională vor deveni o opţiune doar pentru câţiva cumpărători potenţiali. În consecinţă, este posibil ca firmele farmaceutice mari să-şi continue adaptările de portofoliu, în combinaţie cu achiziţii private, pentru a-şi dezvolta – sau menţine, după caz – o masă critică în ariile terapeutice cheie.
• Activismul acţionarilor este în creştere – Creşte presiunea din partea acţionarilor pe măsură ce tot mai multe companii care au anunţat renunţări la zone neesenţiale ale afacerii în anii 2013 şi 2014 au generat valori mai mari ale rezultatelor pentru investitori.

“Dat fiind climatul comercial actual, ne aşteptăm ca termenul “concentrare” să rămână cuvântul-cheie în operaţiunile din zona de tranzacţii în 2015, pe măsură ce firmele își concentrează resursele pe pieţele esenţiale, unde pot dobândi avantaje competitive sustenabile. Orice decalaje rezultante pe care companiile le identifică în mersul afacerii vor avea, probabil, un impact semnificativ asupra activităţii de tip M&A în 2015 şi dincolo de acest moment“, concluzionează Mihaela Cuţurescu.

****

 Despre EY Firepower Index

Ajuns la a treia ediție, EY Firepower Index măsoară capacitatea companiilor de a finanţa tranzacţii pe baza solidității bilanţurilor lor contabile. Raportul are la bază patru indicatori cheie: 1. Fondurile financiare (în numerar şi echivalent); 2. Datoriile existente; 3. Liniile de credit şi capacitatea de îndatorare; 4. Capitalizarea de piaţă. Modelul de analiză a implicat următoarele presupuneri: în primul rând, o firmă nu va achiziţiona ţinte mai mari de 50% din capitalizarea de piaţă curentă a companiei; în al doilea rând, raportul debt/equity al entităţii combinate generate de o tranzacţie nu poate depăşi 30%. Chiar dacă unele companii farmaceutice au efectuat achiziţii care trec dincolo de aceste limite superioare, intenţia noastră este aceea de a aplica o metodologie uniformă pentru măsurarea schimbărilor relative ale forţei de acţiune. Indicele Firepower măsoară capacitatea de a realiza tranzacţii M&A finanţate cu numerar sau prin îndatorare. Nu măsoară abilitatea de realizare a tranzacţiilor de tip acţiune-contra-acţiune. Cu toate acestea, creşterile înregistrate de preţul acţiunilor unei companii îi măresc acesteia forţa de acţiune, conform formulei de calcul a indicelui Firepower. În acest raport, companiile sunt clasificate drept farmaceutice mari, farmaceutice de nişă/generice sau biotehnologice mari, pe baza mărimii lor, a arealului geografic operaţional şi a portofoliului de produse. În cazul prezentului raport, au fost analizate 17 companii farmaceutice mari, 11 companii farmaceutice de nişă şi 12 companii mari de biotehnologie.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Ministerul Finanţelor Publice anunţă deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanţare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările și completările ulterioare, care se va desfăşura în perioada 02 – 27.02.2015, cu posibilitatea prelungirii în condițiile legii, bugetul total alocat sesiunii fiind de 450 milioane lei.

Menționăm că prima sesiune de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanţare în baza acestei scheme de ajutor de stat, derulată în perioada 22.09 – 28.11.2014, a suscitat interes în rândul reprezentanților mediului de afaceri, fiind înregistrat un număr total de 49 de cereri în valoare de 207,9 milioane lei, din care 30 de întreprinderi, ce vor crea 3.724 noi locuri de muncă, au fost selectate pentru etapa a doua de evaluare.

“Este vorba despre acordarea unui ajutor de stat de maxim 50% din costurile salariale totale ale companiilor care crează minim 10 noi locuri de muncă. Această schemă de ajutor de stat va conduce la crearea a 3.724 de noi locuri de muncă”, a explicat ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov.
Totodată, Ministerul Finanţelor Publice anunţă continuarea sesiunii de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanţare în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, bugetul total alocat fiind de 450 milioane lei.

Notă:

Precizăm că în luna decembrie a anului 2014, în baza acestei scheme de ajutor de stat au fost deja depuse două cereri de acord pentru finanțare pentru investiții în valoare totală de 244,3 milioane lei, care vor determina crearea a peste 800 locuri de muncă, ajutorul de stat solicitat fiind de 112,4 milioane lei.

Toate informațiile necesare întreprinderilor în vederea accesării finanțării nerambursabile sub forma ajutorului de stat pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice se regăsesc pe site-ul http://www.mfinante.ro la secțiunea Ajutor de stat.

Sursa: www.mfinante.ro

Autor: Constantin Măgdălina, Knowledge Management Senior, EY România 

Preferinţele schimbătoare ale consumatorilor pot accelera sau falimenta o afacere. Capacitatea de a sincroniza compania cu nevoile şi dorințele consumatorilor a devenit un aspect vital pentru succesul oricărei afaceri. Valorile consumatorilor se diversifică tot mai mult, pe măsură ce generarea colaborativă de valoare se extinde la scară mondială.

Pe fondul sincronizării pieţelor de consum din întreaga lume, a dezvoltării afacerilor-platformă şi a fluxurilor informaționale bidirecționale, diversificarea valorilor consumatorilor este influenţată de următorii factori:

1. Experienţa devine prioritară

Pe măsură ce gama de opţiuni privind produsele şi serviciile se va lărgi tot mai mult, consumatorii vor avea tendința de a face prioritizări și în funcție de o nouă varietate de factori ce ţin de experienţele personale. Valoarea experienței personale se referă la valoarea senzorială generată atunci când oamenii se simt satisfăcuți sau trec prin experiența de folosire a unui produs sau serviciu, iar acest concept trece dincolo de sensul tradiţional al valorii fizice sau monetare.

Valoarea senzorială include cinci elemente: (1) simţul – implică văzul, auzul, mirosul, pipăitul şi gustul; (2) senzaţia – generează experienţe emoţionale pozitive; (3) gândirea – apelează la intelectul nostru şi la gândirea noastră creativă; (4) acţiunea – implică schimbări în comportamentul şi stilul nostru de viaţă; (5) relaţionarea – se bazează pe nevoia noastră permanentă de apartenenţă la ceva şi de însemnătate.

Una din caracteristicile ce evidențiază valoarea experienţei consumatorilor este faptul că ei nu mai joacă doar un rol pasiv, ci pretind să ia parte în mod activ la procesul de design şi achiziţie a unui produs. Printre exemplele concrete se numără participarea consumatorilor la activităţile de dezvoltare de produse (inovaţia utilizatorului) şi la activităţile de vânzare legate de pieţele produselor folosite deja şi de tranzacţiile interpersonale.

2. Siguranţa şi securitatea devin tot mai importante

Ținând cont de ce spun experţii, consumatorii au devenit în ultimii ani tot mai conștienți de caracteristicile ce ţin de sănătate şi mediu. Ca atare, ei au devenit din ce în ce mai sofisticaţi. Deoarece consumatorii manifestă un interes tot mai crescut pentru produsele naturale, cum ar fi alimentele bogate în enzime şi legumele uscate sau congelate, companiile vor fi nevoite să procedeze la fel.

Această atitudine se reflectă în cererea în creştere a consumatorilor pentru responsabilizarea comercianţilor în privința produselor comercializate: să fie prietenoase cu mediul şi sigure pentru sănătate. O imagine negativă a companiei se poate răspândi rapid şi în medii multiple, în bună măsură din cauza reţelelor sociale. Prin urmare, companiile trebuie să înțeleagă și să țină cont de importanţa acestei preferinţe a consumatorilor şi să ia măsuri în consecinţă.

3. Timpul alocat cumpărăturilor este în scădere

Conform studiului Consumer and Innovation Trends in Ready Meals[i], la scară globală, 50% dintre consumatori îşi doresc produse şi servicii care să le economisească timpul alocat cumpărăturilor. Consumatorii caută instrumente şi servicii de optimizare a timpului personal sau de minimizare a timpului presupus de orice fel de achiziţie şi/sau acţiune. Companiile se confruntă acum mai degrabă cu provocarea de a concura pentru timpul alocat de consumatori şi pentru veniturile lor disponibile decât de a lua parte la tradiţionalul joc de creştere a vânzărilor şi de cucerire a unor cote mai mari de piaţă.

4. Contactul direct își redobândește importanța

Studiul A New Era of Pause and Purchase[ii], realizat în anul 2010, a descoperit că aşteptările cumpărătorilor atunci când sunt în magazin s-au schimbat, trecând de la preţurile mici la conexiunea personală cu vânzătorul. Companii din cele mai diverse industrii şi arii geografice au început să răspundă la această tendinţă. Unele furnizează servicii de transport pentru persoane în vârstă ca parte a serviciilor lor pentru o viaţă independentă, cum ar fi: comisioane şi servicii de verificare a siguranţei consumatorilor. Alte companii de e-commerce dispun de o funcţie de tip chat proiectată astfel, încât magazinele nu pot efectua vânzări către consumatori dacă nu răspund instantaneu întrebărilor acestora.

Tendinţele apar şi dispar, evidenţiind schimbarea continuă, la fel ca pe piaţa produselor de consum. Pe măsură ce consumatorii se așteaptă la o creștere a valorii experienţei personale sau la o întoarcere la valorile de bază ale actului de cumpărare, companiile de comerţ cu amănuntul trebuie să-şi redefinească identitatea şi să reconsidere genul de valori pe care îl oferă consumatorilor. Prin satisfacerea noilor nevoi ale consumatorilor, producătorii şi comercianţii vor beneficia de pe urma unui grad mai mare de conştientizare, a unei rate îmbunătăţite de conversie a eforturilor lor în rezultate concrete, a unei afinităţi mai bune față de marcă şi la o creștere a loialităţii consumatorilor. Companiile trebuie să-și pună întrebarea despre care sunt tendinţele care vor determina avantajele competitive în cadrul industriei din care face parte. Strategiile lor de produs/serviciu trebuie să ia în considerare forţele care modelează  piaţa, proiecția bazându-se pe un orizont de timp care să nu fie de 3-5 minute, ci de cinci ani. Companiile trebuie să-și pregătească astăzi viitorul nou de mâine.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[i] Consumer and Innovation Trends in Ready Meals, Datamonitor, 2012.

[ii] A New Era of Pause and Purchase, American Express, 2010 – studiul a fost realizat în SUA, Marea Britanie, Australia, Japonia și Mexic, pe un eșantion de 6.000 de respondenți cu vârsta 18-65+ ani.

Începând cu luna ianuarie 2015, Alex Milcev devine noul Director al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică al EY România, ca urmare a plecării lui Venkatesh Srinivasan, care se reîntoarce în ţara natală, India, pentru a prelua un rol executiv la nivel global în cadrul EY.

 Alex este Partener în cadrul EY încă din anul 2006 și are o experienţă de peste 17 ani în calitate de consultant fiscal al unor importante companii din diverse sectoare de activitate. Alex a oferit consultanţă clienţilor săi atât pe probleme de fiscalitate internă cât şi internaţională, fiind implicat în proiecte complexe de restructurări, privatizări, raportare fiscală, optimizare fiscală, fiind în acelaşi timp unul dintre experţii de top în domeniul preţurilor de transfer din România.

„Alex este unul dintre arhitecţii care au contribuit la dezvoltarea departamentului de Asistenţă fiscală din cadrul EY, acesta devenind astfel cel mai extins şi mai căutat din România”, afirmă Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România. „Alex este apreciat de clienţii săi datorită calităţilor înnăscute de lider, a excelentelor cunoştinţe de business şi a abilităţii de a livra în mod constant valoare adăugată companiilor acestora”.

Alex Milcev este membru fondator al Camerei Consultanţilor Fiscali din România şi membru al Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham), aflându-se frecvent în poziţia de lector şi vorbitor pe probleme fiscale şi juridice în cadrul diverselor instituţii, precum şi în cea de colaborator al mai multor publicaţii de business.

„Modul în care EY România a reuşit să se dezvolte şi să se diversifice, în ciuda crizei economice mondiale constituie o lecţie valoroasă, iar eu intenţionez să valorific în continuare acest model unic de dezvoltare şi diversificare pentru a veni în sprijinul clienţilor noştri şi al comunităţii”, a declarat Alex Milcev.

Fostul Director al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, Venkatesh Srinivasan, care s-a aflat la cârma acestuia timp de aproape 15 ani, părăseşte România pentru a începe un nou capitol din viaţa sa profesională ca membru al echipei EY Global Compliance and Reporting (GCR) şi ca lider al GCR Global Talent Hub în cadrul EY Bangalore, India. Pe durata şederii sale în România, Venkatesh a ocupat funcţii executive cheie la nivel local şi regional, inclusiv cea de CSE Tax Markets Leader, contribuind de asemenea la dezvoltarea departamentului de Asistenţă fiscală, rezultatul fiind atingerea poziţiei actuale de lider de piaţă.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Cosmin Flavius Costaș

În dosarele penale cu elemente de drept fiscal, Parchetul recurge în prezent la serviciile specialiştilor delegaţi de ANAF la Parchete (şi remuneraţi de ANAF). Prin urmare, fără participarea părţilor, procurorul dispune ca aceşti specialişti să efectueze un raport de constatare tehnico-ştiinţifică pentru problemele de natură fiscală puse în discuţie. În acest sens, reamintim faptul că art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie consacră dreptul de a interoga martorii din proces. Astfel, în privinţa martorilor propriu-zişi, este neîndoielnic faptul că audierea lor în secret, fără informarea suspectului sau a apărătorului acestuia, contravine exigenţelor convenţionale. Prin urmare, în special în cazul martorilor ale căror depoziţii au un caracter determinant şi care au fost audiaţi de organele de urmărire penală, există o încălcare a art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie^[1]. În egală măsură însă, dreptul de a interoga martorii din proces este încălcat şi prin aceea că suspectul sau apărătorii lui nu au posibilitatea de a participa la stabilirea obiectivelor raportului de constatare, de a-l interoga direct pe acest specialist sau de a formula obiecţiuni la raportul de constatare. Mai mult, din practica Parchetelor rezultă faptul că persoana acuzată nu are nici măcar posibilitatea de a propune o contra-probă, adică realizarea unui raport de expertiză de către un consultant fiscal cu privire la aceleaşi chestiuni, ceea ce accentuează violarea art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie. Asupra acestor aspecte, vom reţine faptul că în jurisprudenţa CEDO, obligatorie şi pentru organele de urmărire penală, s-a indicat faptul că în noţiunea de „martor” intră şi expertul, mai ales atunci când o acţiune publică este declanşată în urma raportului pe care acesta l-a redactat^[2], pentru că într-o asemenea ipoteză expertul se apropie de poziţia unui „martor în acuzare”. De altfel, jurisprudenţa convenţională mai recentă se pronunţă cu fermitate pentru sancţionarea acestor abuzuri^[3]. O vor face oare şi instanţele penale naţionale?

Vizualizați aici Buletinul informativ în materie de impozite indirecte realizat de KPMG.

Vizualizați aici materialul realizat de KPMG cu modificările legislative fiscale de la finalul anului 2014.