În Monitorul Oficial nr. 74 din 22 ianuarie 2015 a fost publicat Ordinul 163/2015 al președintelui ANAF pentru aprobarea normelor privind procedurile simplificate de vămuire (în continuare „Ordinul”).
Prevederile Ordinului au intrat în vigoare la data de 6 februarie 2015.
Pentru a vedea Tax Newsflash-ul KPMG click aici
Numărul total de incidente de securitate cibernetică detectate în companii în anul 2014 a crescut cu 48% faţă de anul precedent, atingând 42,8 milioane de evenimente la nivel global, reiese dintr-o analiza făcută de PwC – The Global State of Information Security® Survey 2015, pe baza răspunsurilor a 9700 de manageri responsabili de securitatea informatică, iar pierderile cauzate de astfel de incidente au fost estimate la 2,7 miliarde de dolari, în creştere cu 34% faţă de anul 2013.
În companiile mari (cu cifra de afaceri de cel puţin 1 miliard de dolari) au fost detectate cu 44% mai multe incidente de securitate faţă de anul precedent, în timp ce numărul acestora a scăzut în cazul companiilor care au o cifra de afaceri de cel mult 100 milioane de dolari.
„Numărul incidentelor detectate este direct proporţional cu investiţiile companiilor în securitatea cibernetică. Scăderea numărului acestora la nivelul micilor companii sugerează că există tot mai multe breşe de securitate neidentificate. De ce ar fi interesați hackerii doar de companiile mari când scopul lor final este acela de a obţine date?”, a declarat Mircea Bozga, Partener, Servicii de Audit, PwC România.
Numărul incidentelor de securitate detectate a crescut cu 41% faţă de anul precedent în Europa, cu 11% în America de Nord, în timp ce în Asia s-a înregistrat o creştere de 5%. America de Sud este singura regiune care a înregistrat o scădere din acest punct de vedere, de aproximativ 9%, tendinţă care este justificată de reducerea cu 24% a bugetelor alocate securităţii cibernetice în regiune.
„Multe organizaţii se confruntă cu riscuri de securitate informatică, însă puţine companii sunt conştiente că este posibil să fi fost deja victimele unor astfel de incidente în trecut, sau a unor atacuri aflate încă în derulare. Întrebarea la care toate organizaţiile trebuie să răspundă în prezent nu este ce vor face dacă vor fi vizate de un atac cibernetic, ci ce vor face atunci când vor fi atacate”, a precizat Armin Dinar, Senior Manager în cadrul echipei de servicii de securitate informatică, PwC România.
„Deşi multe organizaţii investesc semnificativ în diferite soluţii de securitate informatică, factorul uman, care este de asemenea crucial pentru asigurarea securităţii informatice, este de cele mai multe ori pus pe plan secund. Trebuie subliniat că simpla achiziţie de soluţii de securitate performante nu va da rezultate dacă organizaţia nu dispune de personal specializat capabil să gestioneze securitatea informatică”, a conchis Armin Dinar.
Despre PwC
Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.
Susținerea antreprenoriatului este un element cheie pentru creșterea economică în România – consideră Demet Ozdemir, EY EMEIA Strategic Growth Markets Leader, unul dintre invitații speciali din străinătate ai Romanian Business Leaders Summit 2015. Alături de ea, și alți invitați de marcă au detaliat subiectul, printre aceștia numărându-se Marie Ringler – Director Europa Centrală și de Est, Ashoka Austria, Anja de Bakker – partener, Team Academy International și Daniela Terminel – VP EMEA, Endeavor New York.
Demet a vorbit la Summit despre importanța susținerii antreprenoriatului, punctând nevoia implicării tuturor actorilor în dezvoltarea mediului antreprenorial din România, dar și la nivel mondial.
Astfel, Demet a notat faptul că nu doar antreprenorii și guvernul trebuie să joace un rol în acest proces, ci și corporațiile, investitorii, media, universitățile și organizațiile neguvernamentale. Acest sprijin trebuie adecvat fazei de dezvoltare pe care o traversează potențialul antreprenor și compania sa.
“În mod special, trio-ul alcătuit din antreprenori, guvern și corporații trebuie să colaboreze strâns pentru sprijinirea antreprenoriatului, sub umbrela a ceea ce noi, la EY, numim Puterea celor trei,” a spus Demet Ozdemir, EY EMEIA Strategic Growth Markets Leader și partener.
Firmele antreprenoriale își aduc aportul în economie, prin crearea de noi locuri de muncă și ca factor al schimbării, cu o contribuție cu atât mai importantă în mediul economic actual, în care creșterea economică trenează. Dar, pentru ca potențialul companiilor antreprenoriale să devină realitate, antreprenorii trebuie să aibă la dispoziție instrumente specifice.
Peste 40 de recomandări adresate guvernelor, antreprenorilor și corporațiilor au fost definite în Barometrul realizat de EY în cadrul economiilor G20 în privința dezvoltării antreprenoriatului . Aceste recomandări se înscriu în 5 mari teme, toate foarte importante pentru orice ecosistem antreprenorial robust: accesul la finanțare, fiscalitate și reglementare, educație și formare, cultură antreprenorială și ajutorul coordonat oferit de organizații specializate în antreprenoriat.
Ca parte din acest efort, EY se implică în inițiative ce sprijină spiritul întreprinzător de peste 30 de ani și este chiar inițiatorul unor astfel de acțiuni, de la studii și rapoarte ce analizează starea antreprenoriatului și măsurile care se impun pentru sprijinirea întreprinzătorilor, până la programe precum EY Entrepreneur Of The Year, ce premiază cei mai buni antreprenori din peste 60 de țări. Începând cu anul 2014, România s-a afiliat programului EY Entrepreneur Of The Year, iar antreprenorul Mircea Tudor, Președinte MB Telecom, va reprezenta România în finala mondială, World Entrepreneur Of The Year din iunie 2015, la Monte Carlo.
Pe lângă EY Entrepreneur Of The Year, EY este alături de antreprenori prin programe ca: EY Entrepreneurial Winning Women, EY Accelerating Entrepreneurs, NextGen Academy și prin evenimente precum Strategic Growth Forum.
De asemenea, EY realizează studii despre antreprenoriat, în parteneriat cu World Economic Forum, G20 Young Entrepreneurs’ Alliance și organizații dedicate antreprenorilor precum Endeavor și Purpose.
În România, EY realizează în fiecare an studiul Barometrul antreprenoriatului românesc și studiul Accesul la finanțare al companiilor antreprenoriale. De asemenea, la finalul 2014, EY România a lansat Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, prin care a agregat percepțiile a 765 de studenți referitoare la antreprenoriat și alegerea antreprenoriatului ca soluție de carieră.
“EY susține antreprenoriatul și lucrează cu antreprenori în întreaga lume din diverse industrii, în țările în care activează. Competiția EY Entrepreneur Of The Year este poate dovada cea mai puternică a dedicării noastre față de antreprenori. În România, interesul pentru antreprenoriat este sensibil mai mare acum decât în urmă cu câțiva ani, ceea ce nu poate fi decât o motivație în plus pentru sprijinirea dezvoltării unui ecosistem antreprenorial cât mai dinamic și robust la nivel local,” a concluzionat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova.
****
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.
O serie de tendințe active în 2014 continuă să rămână un subiect critic, deși multe dintre ele au evoluat. Anul 2015 a început cu demersuri semnificative de deblocare a proiectelor inițiate de guverne, instituții financiare internationale și bănci de dezvoltare. Orașele au fost, de asemenea, un subiect major în 2014 și continuă să rămână și în 2015, dar cu un mai mare accent pus pe mobilitatea urbană. Vânzările de active și managementul optimizat al activelor au fost un subiect pe larg abordat în raportul nostru de anul trecut și vor fi abordate din nou și anul acesta.
„Infrastructura este povestea evoluției. Ea dinamizează dezvoltarea socială și economică. Ne permite să reînnoim serviciile publice și mediul fizic. Oferă posibilitatea societăților, economiilor, companiilor și indivizilor să își trăiască viața din plin. În același timp, modul nostru de a aborda infrastructura evoluează. Unele schimbări ale sectorului sunt neașteptate și disruptive. Altele evoluează lent, într-o permanentă fluctuație în conștiința politică, după cum guvernele și companiile reacționează la circumstanțele în schimbare. În ultimii trei ani, Divizia Global Infrastructure din cadrul KPMG a urmărit schimbările și tendințele anuale care au dinamizat piața mondială a infrastructurii și poate publica o prognoză a principalelor 10 tendințe care sunt de natură a avea un impact asupra pieței infrastructurii locale si internationale în anul următor”, a afirmat Daniela Nemoianu, Executive Partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.
Guvernele acționează pentru deblocarea proiectelor
Niciodată nu a fost infrastructura mai mult în lumina reflectoarelor decât acum. Reuniunea G20 de la Brisbane, din noiembrie 2014, a inclus infrastructura pe agenda globală și guvernele din întreaga lume și-au reluat angajamentul de a adopta măsuri pentru a acoperi decalajul din infrastructură prin aplicarea unor procese de aprobare mai eficiente și reducerea barierelor în fața investițiilor private.
Reforma pieței: situația de fapt nu este adecvată scopului urmărit
În ultimul an am fost martorii unor mișcări semnificative din partea guvernelor de a reforma structura pieței dintr-o serie de sectoare ale infrastructurii. Aceasta se datorează în mare parte recunoașterii faptului că este posibil ca sistemele de piață actuale să nu asigure investițiile și eficiențele necesare. Mulți lideri din infrastructură și din domeniul reglementărilor încep să recunoască faptul că regula tradițională de plafonare a prețului – deși populară în rândul consumatorilor – s-ar putea să nu permită sectorului utilităților și altor sectoare reglementate să răspundă cererii tot mai mari de capacități suplimentare. Se datorează în același timp faptului că dinamica infrastructurii și piețelor utilităților suferă schimbări odată cu introducerea surselor și tehnologiilor de nouă generație; de exemplu, pentru creșterea eficienței rețelelor și sistemelor de contorizare inteligente este deseori nevoie de schimbarea reglementărilor.
Tendințe relevante care continua in 2015
Noi tendințe emergente in 2015
„Romania are nevoie sa recupereze decalajele mari din Infrastructura (in special cai rutiere si feroviare, dar si utilitati), Sanatate, Educatie, Dezvoltare Regionala si Urbana, Energie, Restructurarea capacitatii de administrare guvernamentala si consolidarea institutiilor statului, iar, pe langa autoritatile centrale, un rol esential il va avea si initiativa municipalitatilor in scopul promovarii unor astfel de proiecte de modernizare prin absorbtia fondurilor comunitare la nivel local si regional. Potentialul este urias pentru astfel de proiecte numai daca ne gandim la fondurile structurale alocate Romaniei si la fondurile de coeziune planificate a urma pana in 2020. Perioada care va urma va reprezenta una dintre cele mai mari provocari pentru sectorul public, avand in vedere ca guvernul si autoritatile in general incep in sfarsit sa fie judecate dupa criterii de eficienta economica, t