• Prețul scăzut al petrolului și programul de relaxare cantitativă (QE) vor genera o creștere de 1,5% a PIB-ului Zonei Euro în 2015 și de 1,8% în 2016
• Creștere accelerată a cheltuielilor de consum din Zona Euro în acest an, de la 0,9% în 2014 la 1,6 în 2015 pe măsură ce gospodăriile vor beneficia de cheltuieli mai mici la energie
• PIB-ului României estimat la 3,1% în 2015 pe fondul creșterii cererii interne și a celei externe

Creștere puternică a PIB-ului și a cheltuielilor de consum în Zona Euro

După un an de redresare timidă în 2014, Zona Euro a pășit în 2015 impulsionată de două motoare importante de creștere – scăderea bruscă a prețului petrolului și programul de relaxare cantitativă (QE), conform prognozei EY – Eurozone Forecast (EEF). Acești doi factori vor susține redresarea economiei interne, proces început în 2014, și vor accelera creșterea PIB-ului de la 0,9% în 2014 la 1,5% în acest an, urmat de 1,8% în 2016.

Însă perspectiva de creștere pe termen mediu rămâne în continuare constrânsă de o serie de factori structurali, în special de necesitatea restrângerii poverii fiscale și de efectul puternic pe care rata înaltă a şomajului – care scade treptat – o are asupra creşterilor salariale.

Acești factori vor genera un ritm de creștere anual situat în jurul valorii de 1,6% în perioada 2017-2019. Între timp, criza din Ucraina și negocierile dificile privind datoriile Greciei vor continua să reprezinte un risc pentru stabilitatea economică și financiară în următoarea perioadă de timp.

Îmbunătățirea treptată a economiei Zonei Euro – odată cu revenirea nivelului de încredere a consumatorilor și a pieței forței de muncă – va fi susținută în 2015 de scăderea prețului petrolului, care se așteaptă să atingă o medie de 55 de USD pe baril, comparativ cu aproximativ 100 de USD pe baril în 2014. În acest context, EEF prognozează o creștere de 1% până la 1,5% a veniturilor reale ale consumatorilor din Zona Euro în 2015.

La nivel general, EEF estimează o creștere a veniturilor reale ale gospodăriilor de 2,5% în acest an, în măsură să permită o creștere a cheltuielilor de consum de la 0,9% în 2014 la 1,6% în acest an. Însă, pe măsură ce gradul crescut al ofertei forței de muncă va continua să țină pe loc veniturile salariale în următorii ani, o creștere a cheltuielilor de consum este de așteptat să rămână constantă în jurul valorii de 1,5% începând cu 2016.

Rata de schimb EUR/USD poate veni în ajutorul exportatorilor

Efectul negativ al scăderii preţului la petrol a constat în scăderea accentuată a inflaţiei, de la un nivel deja coborât, de 0,4% în octombrie, la -0,6% în ianuarie, şi în intensificarea temerilor legate de efectele prelungite ale scăderii prețurilor în Zona Euro. Prin intermediul economiei reale şi al impactului cursurilor de schimb, inflaţia în Zona Euro este aşteptată să crească de la -0,2% în 2015 la 1,1% în 2016 şi la 1,7% până în 2019.

În condiţiile în care toţi ceilalţi factori rămân la fel, acest context ar trebui să slăbească moneda europeană de la o rată medie de schimb de 1,14 USD pentru un EUR în februarie, la o rată puţin peste 1 USD pentru un EUR până la sfârşitul lui 2015, fapt care, conform EEF, ar conferi exportatorilor un stimulent puternic de creştere a competitivităţii pe piaţa globală.

PIB-ului României estimat la o creștere de 3,1% în 2015

PIB-ul României este estimat să înregistreze o creștere de 3,1% în 2015, susținută de o creștere rezonabilă atât a cererii interne cât și a celei externe, se arată în ediția de primăvară a EY – Eurozone Forecast (EEF).

Creșterea PIB-ului în T4 a fost în linii mari, în conformitate cu estimările EEF, cu o creștere de 0,5% pe trimestru, după o creștere mult mai mare de 2,2% în T3. Per ansamblu, în 2014, economia a înregistrat o creștere de 3%, marcând o ușoară creștere marginală față de 2013. Deși o analiză a componentelor PIB-ului din T4 nu este încă disponibilă, prognoza EY estimează că industria, exporturile și cheltuielile de consum au fost toate destul de scăzute.

În 2014, consumul casnic a înregistrat o creștere reală în toate cele trei trimestre, inclusiv un procent de 1,4% în T3. Iar trendul cheltuielilor ar trebui să fie pozitiv având în vedere o mai mare încredere și creșterea veniturilor reale. Volumul vânzărilor cu amănuntul s-a consolidat în T4 2014. În privința consumului, prognoza EY estimează o creștere de aproximativ 4% în 2015, cu un ritm apropiat de cel din 2014.

Producția industrială s-a străduit să facă progrese în 2014 în pofida unui context fragil care a marcat sectorul de producție din Zona Euro. Acest efort a fost reflectat în trei scăderi trimestriale consecutive ale volumelor exporturilor, ceea ce nu este surprinzător după creșterea bruscă a exporturilor înregistrată în 2013. Privind în perspectivă, producția și exporturile ar trebui să înregistreze o creștere solidă în 2015, pe măsură ce economia Zonei Euro se redresează.

Piețele financiare au rămas calme în pofida desfășurării crizei din Ucraina, cu Leul relativ stabil față de moneda Euro și rate ale dobânzilor pe termen lung care s-au situat cu mult sub 4%. FMI punctează ca pozitive politica de susținere, o mai bună absorbție a fondurilor UE, reformele de reglementare și creșterea nivelului de încredere, în timp ce deficitul bugetar s-a redus la mai puțin de 2% din PIB în 2014.

Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la ritmul lent al privatizării și reformării companiilor de stat. Având în vedere perspectivele economice care rămân, în general, optimiste și politicile care nu se depărtează foarte mult de eforturile anterioare, încrederea investitorilor ar trebui să depășească tensiunile generate de recentul dezacord dintre autorități și FMI privind direcția politicilor fiscale și reformele structurale insuficiente.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România declară:

“Autorităţile trebuie să profite de pe urma acestei perioade de îmbunătăţire a condiţiilor economice pentru a atenua orice fel de impact pe termen scurt al reformelor, astfel încât să culeagă roade pe termen lung. Continuarea reformelor de pe piaţa muncii, cele privind sistemele fiscale, precum şi partea de reglementare vor duce toate la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică pe termen lung. De asemenea, îmbunătăţirea situaţiei financiare şi economice aduce companiile într-o situație cheie de decizie – investim pentru viitor sau încasăm profiturile acum, cu riscul pierderii avantajului competitiv pe termen lung? Balanţa dintre aceşti doi factori se va înclina diferit în rândul diverselor sectoare economice, unele țintind mai degrabă investiţiile şi crearea de locuri de muncă urmărind astfel îmbunătăţirea mediului de business atât pe piaţa locală, cât şi în Zona Euro. “

****

Despre EY Eurozone Forecast

Prognozele şi analizele cuprinse în EY Eurozone Forecast au la bază modele ale Băncii Centrale Europene pentru economia Zonei Euro. Aceste modele sunt dezvoltate pe baza unor teorii şi tehnici economice de vârf folosite de BCE pentru a realiza prognozele sale trimestriale în privinţa Zonei Euro.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

În legătură cu informația apărută în mass media, potrivit căreia începând cu 1 mai 2015 va fi aplicată o reducere a cotei TVA de la 24 la 20%, Ministerul Finanțelor Publice face următoarea precizare:
În momentul de față nu există nicio inițiativă legislativă a Ministerului Finanțelor Publice care să vizeze reducerea TVA începând cu 1 mai 2015. Ca atare, informația apărută pe surse în presă este falsă. Analiza execuției bugetare pe primele 3 luni ale anului 2015 va permite fundamentarea alegerii datei la care se va reduce TVA în acest an. 
De asemenea, o astfel de măsură trebuie anunțată cu suficient timp înainte pentru ca societățile comerciale să își poată efectua toate procedurile contabile și operaționale necesare.

Sursa: www.mfinante.ro

În legătură cu informațiile apărute în mass media despre modificarea impozitelor și taxelor locale, MFP face următoarele precizări:

În concordanță cu prevederile art.292 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, o dată la 3 ani se actualizează nivelurile impozitelor și taxelor locale, ținând cont de evoluția ratei inflației de la ultima indexare. De asemenea, se ajustează la inflație și limitele amenzilor prevăzute la alin.(3) și (4) ale art.294, conform art.295 alin.(12) din Codul fiscal.

Sumele indexate se inițiază în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, emisă până la 30 aprilie, inclusiv.

Având în vedere obligația de indexare stabilită prin lege și faptul că prevederile Codului fiscal rescris urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, în cadrul dezbaterii publice, a existat o propunere din partea structurilor asociative ale administrațiilor publice locale ca în proiectul de act normativ valorile impozabile, impozitele și taxele locale stabilite în sume fixe, precum și amenzile să fie indexate cu rata inflației pentru cei 3 ani de la ultima indexare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1309/2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile începând cu anul 2013.

Astfel, pentru anii 2013-2015, rata cumulată a inflației este de 6,46%, având în vedere ratele inflației pentru:

• anul 2013: 3,98%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp;
• anul 2014: 1,07%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp;
• anul 2015: 1,3%, conform Comisiei Naționale de Prognoză – Prognoza pe termen mediu 2014-2018 – varianta de iarnă 2015.

Ca urmare a consultărilor din dezbaterile publice, Ministrul Finanțelor Publice a decis ca propunerea mai sus menționată să nu fie preluată în forma Codului Fiscal ce va fi supusă aprobării Guvernului.

Sursa: www.mfinante.ro

În data de 11 martie 2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va audia concluziile avocaţilor societăţii Costaş, Negru & Asociaţii în reprezentarea domnilor Salomie şi Oltean, în afacerea C-183/14. Acţiunea preliminară este una extrem de importantă, pentru că pe rolul instanţelor naţionale sunt câteva mii de litigii cu privire la TVA aplicat retroactiv dezvoltătorilor imobiliari care îşi aşteaptă soluţionarea. Vom încerca să aducem în atenţia judecătorilor Curţii cel puţin următoarele aspecte:

    1. Observaţiile pe care domnii Salomie Radu Florin şi Oltean Nicolae Vasile doresc să le prezinte Curţii se circumscriu în principiu primelor două întrebări adresate de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal.

    2. O precizare prealabilă este însă necesară în ceea ce priveşte întrebările 3 şi 4 transmise de Curtea de Apel Cluj. Toate părţile care au prezentat observaţii sunt de acord că dreptul de deducere al TVA nu poate fi refuzat, nici măcar pentru perioada în care domnii Salomie şi Oltean nu s-au înregistrat ca plătitori de TVA. Esenţa întrebărilor Curţii de Apel Cluj pare a se referi însă la o modificare legislativă survenită la 21.12.2008. Mai precis, instanţa de trimitere încearcă să lămurească problema exercitării efective a dreptului de deducere, întrucât aici există soluţii legislative diferite:

    (i) Până la 21.12.2008, în cazul persoanei impozabile care nu se înregistra la termen, în momentul determinării obligaţiilor de plată reprezentând TVA era luată în calcul automat taxa achitată în amonte, pentru achiziţiile persoanei impozabile, care se scădea din taxa colectată în aval.

    (ii) De la 22.12.2008, optica Statului Român s-a schimbat: administraţia fiscală pretinde plata întregului cuantum al taxei care ar fi trebuit colectate în aval şi conferă contribuabilului dreptul de a solicita ulterior, printr-un decont de TVA, taxa aferentă eventualelor achiziţii din amonte. Această soluţie restrânge sau amână exerciţiul dreptului de deducere al TVA, respectiv conduce la determinarea, în sarcina persoanei impozabile, a unor obligaţii fiscale accesorii cu un cuantum ridicat.

    3. În opinia noastră, expusă pe larg şi în observaţiile scrise, în special hotărârea Curţii din 14.02.1985, în afacerea 268/83,  D.A. Rompelman şi E.A. Rompelman-Vad Deelen (par. 22-24) conduce la concluzia că a doua soluţie este incompatibilă cu Directiva a şasea, respectiv cu Directiva 2006/112/CE. Mai recent, hotărârea din data de 1.03.2012, în afacerea C-280/10, Kopalnia, (par. 41-44) şi hotărârea din data de 21.10.2010, în afacerea C-385/09, Nidera Handelscompagnie BV (par. 51), conduc la aceeaşi concluzie, astfel încât exercitarea dreptului de deducere al TVA ar trebui să fie automată. Solicitarea noastră va fi deci aceea de a se răspunde ultimelor două întrebări astfel: Prevederile articolelor 167, 168 şi 213 din Directiva 2006/112/CE şi principiul neutralităţii fiscale se opun unei practici administrative a organelor fiscale de restrângere sau amânare a exerciţiului dreptului de deducere al TVA. Dreptul de deducere al TVA se exercită automat, prin scăderea din TVA colectată sau care ar fi trebuit să fie colectată în aval a TVA aferente achiziţiilor efectuate în amonte, pentru fiecare perioadă fiscală în parte.

    4. Primele două întrebări privesc în principal securitatea juridică în materie fiscală. Or, după cum s-a arătat în doctrina europeană de drept fiscal, principiul securităţii juridice este construit pe trei axe principale: (i) legislaţia naţională sau europeană trebuie să fie clară şi previzibilă; (ii) practica administrativă a organelor fiscale naţionale trebuie să fie constantă; (iii) jurisprudenţa instanţelor naţionale trebuie să fie unitară. Prin urmare, este convingerea noastră că întrebările preliminare trebuie analizate în strânsă legătură cu aceste chestiuni.

    5. În privinţa legislaţiei în materie de TVA aplicabile în România în perioada 2005 – 2009, vom sublinia faptul că aceasta a suferit modificări semnificative, pe măsura adaptării legislaţiei la exigenţele din Uniunea Europeană. Până la finalul anului 2007, Titlul VI din Codul fiscal s-a raportat la Directiva a şasea în materie de TVA, iar după 1 ianuarie 2008, la Directiva 2006/112/CE. Două elemente par extrem de importante:

    (i) Directiva a şasea nu a fost niciodată tradusă în limba română şi prin urmare ea nu a fost accesibilă particularilor şi nici nu le poate fi opusă acestora (hotărârea din 11.12.2007, afacerea C-161/06, Skoma-Lux).

   (ii) Legislaţia fiscală din România nu a precizat niciodată expres, până la 1 ianuarie 2010, faptul că tranzacţiile imobiliare efectuate de persoanele fizice, cu bunuri din patrimoniul personal, intră în sfera de aplicare a TVA. Acest lucru este probat chiar de modificarea expresă făcută la finalul anului 2009, în vigoare de la 1 ianuarie 2010: a fost introdus art. 127 alin. (2¹) C. fisc. şi au fost elaborate norme metodologice detaliate cu privire la tratamentul TVA aferent tranzacţiilor cu bunuri imobile efectuate de persoanele fizice. Concluzia noastră este aceea că legislaţia din perioada 2005 – 2009 nu era clară şi previzibilă.

    6. Practica administrativă a organelor fiscale naţionale, cu privire la TVA aferentă tranzacţiilor imobiliare efectuate de persoane fizice a fost inexistentă, până în luna septembrie 2009. Vom arăta, în context, că perioada 2005 – 2009 a fost una de boom imobiliar în România şi că fiscul era informat în timp real, prin intermediul declaraţiilor fiscale 208, despre toate tranzacţiile imobiliare efectuate. Este uimitor, în context, faptul că timp de 5 ani, activitatea persoanelor fizice care construiau şi vindeau bunuri imobile din patrimoniul personal nu s-a aflat în atenţia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    7. În urmă cu mai bine de 10 ani, în doctrina fiscală s-a indicat faptul că, în ambianţa principiului securităţii juridice, administraţia fiscală trebuie să apeleze la măsuri de publicitate activă, cum ar fi:

    – accesul gratuit, prin intermediul paginii web a administraţiei fiscale centrale, la forma actualizată a legislaţiei fiscale;

    – publicarea comentariilor administraţiei fiscale cu privire la interpretarea legislaţiei fiscale;

    – publicarea jurisprudenţei relevante, atât a celei favorabile, cât şi a celei defavorabile administraţiei fiscale;

    – publicarea întrebărilor sau interpelărilor parlamentarilor şi a răspunsurilor pe care acestea le primesc;

    – în unele situaţii, există diverse publicaţii ale administraţiei fiscale care oferă lămuriri suplimentare (Robert Andersen, Information et publicité en droit fiscal, în lucrarea Sécurité juridique et fiscalité, Ed. Bruylant, Bruxelles, 2003, p. 18).

    În cazul domnilor Salomie şi Oltean, în perioada 2005 – 2009, administraţia fiscală din România nu poate face dovada niciunei măsuri de publicitate activă. Acest lucru explică de ce există un număr infim de persoane impozabile înregistrate la cerere ca plătitori de TVA anterior lunii septembrie 2009. Mai mult, publicitatea activă nu există nici în prezent. Astfel, deşi în cuprinsul normelor metodologice din 2010 fiscul face referire la diverse afaceri din jurisprudenţa Curţii de Justiţie (Van Tiem, Regie dauphinoise şi EDM), hotărârile anterioare datei de 1 ianuarie 2007 nu sunt nici acum traduse în limba română şi deci nu sunt accesibile particularilor.

    8. În fine, pentru perioada în discuţie, nu există litigii fiscale pe rolul instanţelor judecătoreşti, referitoare la persoane fizice înregistrate ca plătitori de TVA pentru tranzacţii cu bunuri imobile.

   9. Atât Comisia Europeană, cât şi Guvernul României încearcă să demonstreze că prin studierea legislaţiei naţionale şi a cele europene, domnii Salomie şi Oltean ar fi avut la dispoziţie suficiente elemente pentru anticiparea obligaţiilor lor în materie de TVA. Se face referire în context în special la jurisprudența Van Tiem. Pentru a combate acest argument, facem referire la o recentă decizie de soluționare a contestațiilor nr. 62206/10.02.2015, emisă de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timişoara într-o speţă cu o problemă juridică identică (document inaccesibil nouă la data formulării observaţiilor scrise datorită datei de emitere a acestuia), unde organul fiscal afirmă următoarele: “ (…) prin legislația fiscală nu se preciza în mod clar, până la intrarea în vigoare a OUG nr. 109/2009 și HG nr. 1620/2009 (1.01.2010), ce se înțelege prin obținerea de venituri cu caracter de continuitate (…)” .

   10. O concluzie preliminară poate fi deci aceea că, prin raportare la exigenţele principiului securităţii juridice, anterior datei de 1 februarie 2010 nu exista nici legislaţie, nici practică administrativă şi nici jurisprudenţă care să contureze o altă soluţie fiscală decât cea adoptată de domnii Salomie şi Oltean: excluderea tranzacţiilor cu bunuri imobile efectuate de persoanele fizice din sfera de aplicare a TVA. În opinia noastră, situația este similară celei relevate de Curtea de Justiție prin hotărârea din 14.09.2006, afacerile reunite C-181/04, C-182/04 și C-183/04, Elmeka, întrucât din interpretarea legislației naționale și din poziția administrației și jurisprudenței naționale nu rezultă o altă interpretare decât cea potrivit căreia persoanele fizice care efectuat tranzacții imobiliare nu desfășurau o activitate economică și astfel nu putea fi calificate drept persoane impozabile.

   11. Discuţia trebuie să poarte şi asupra principiului încrederii legitime, prin raportare la concluziile anterioare din afacerile evocate de noi:

    a. Hotărârea din 21.02.2008, afacerea C-271/06, Netto Supermarkt, par. 18: Trebuie amintit totuși că, în exercitarea competențelor conferite lor de directivele comunitare, statele membre trebuie să respecte principiile generale de drept care fac parte din ordinea juridică comunitară, între care figurează în special principiile securității juridice și proporționalității, precum și principiul protecției încrederii legitime (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 decembrie 1997, Molenheide și alții, C‑286/94, C‑340/95, C‑401/95 și C‑47/96, Rec., p. I‑7281, punctele 45-48, Hotărârea din 11 mai 2006, Federation of Technological Industries și alții, C‑384/04, Rec., p. I‑4191, punctul 29, precum și Hotărârea din 14 septembrie 2006, Elmeka, C‑181/04-C‑183/04, Rec., p. I‑8167, punctul 31).

    b. Hotărârea din 21.06.2012, afacerea C-294/11, Elsacom, par. 29: Pe de altă parte, posibilitatea de a introduce o cerere de rambursare a excedentelor de TVA fără nicio limitare în timp ar contraveni principiului securității juridice, care impune ca situația fiscală a persoanei impozabile, din punctul de vedere al drepturilor și al obligațiilor față de administrația fiscală, să nu poată fi pusă în discuție la nesfârșit (a se vedea Hotărârea din 21 ianuarie 2010, Alstom Power Hydro, C‑472/08, Rep., p. I‑623, punctul 16 și jurisprudența citată).

    c. Hotărârea din 31.01.2013, afacerea C-643/11, LVK, par. 51: În ceea ce privește principiul securității juridice, trebuie amintit că acest principiu, care face parte dintre principiile generale ale dreptului Uniunii, impune ca normele de drept să fie clare, precise și previzibile în privința efectelor lor, astfel încât persoanele interesate să se poată orienta în situații și în raporturi juridice care sunt guvernate de ordinea juridică a Uniunii (a se vedea Hotărârea din 8 decembrie 2011, France Télécom/Comisia, C‑81/10 P, Rep., p. I‑12899, punctul 100 și jurisprudența citată).

    d. Hotărârea din 9.10.2014, afacerea C-492/13, Traum, par. 28-29: Principiul securității juridice, care are drept corolar principiul protecției încrederii legitime, impune, pe de o parte, ca normele de drept să fie clare și precise și, pe de altă parte, ca aplicarea acestora să fie previzibilă pentru justițiabili (Hotărârea Plantanol, C‑201/08, EU:C:2009:539, punctul 46 și jurisprudența citată). Trebuie amintit că acest principiu se impune cu o rigoare deosebită atunci când este vorba de o reglementare care poate presupune obligații financiare, pentru a permite persoanelor interesate să cunoască cu exactitate obligațiile pe care le impune aceasta. Rezultă că este necesar ca persoanele impozabile să aibă cunoștință de obligațiile lor fiscale înainte de a încheia o tranzacție (a se vedea Hotărârea Teleos și alții, EU:C:2007:548, punctul 48 și jurisprudența citată).

   12. După cum am arătat pe larg în concluziile scrise, interpretarea generală dată legislaţiei civile şi fiscale din România, în ceea ce priveşte tranzacţiile imobiliare efectuate de persoanele fizice, era următoarea:

    (i) Tranzacţiile cu bunuri imobile erau tranzacţii civile şi nu tranzacţii comerciale, ceea ce excludea existenţa unei „afaceri” care să genereze o „activitate economică” şi să dea naştere unei „persoane impozabile”. În perioada 2005 – 2009 nu a existat legislaţie, practică administrativă sau jurisprudenţă care să combată această interpretare.

   (ii) Potrivit art. 77¹ – 77³ Cod fiscal, în vigoare de la 1 iunie 2005 şi până în prezent, orice tranzacţie imobiliară presupune plata impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. Acest impozit a fost perceput de Statul Român, care prin intermediul declaraţiilor tip 208 depuse de notarii publici era informat lunar despre persoanele care efectuau tranzacţii imobiliare, bunurile vândute şi preţul de vânzare. Legislaţia este neschimbată şi la nivelul anului 2015 şi nu există practică administrativă sau jurisprudenţă din care să reiasă că nu s-ar datora impozitul pe venit pentru transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

   13. În aceste condiţii, dezvoltătorii imobiliari şi-au fondat interpretarea pe elemente obiective, decurgând din interpretarea legislaţiei în vigoare, în condiţiile în care nici legislaţia, nici practica administrativă şi nici jurisprudenţa nu conduceau la o soluţie contrară. Cu alte cuvinte, printr-o scurtă referire la jurisprudenţa CEDO, vom conchide că situaţia domnilor Salomie şi Oltean nu diferă cu nimic de cea din afacerea Serkov c. Ucraina (2011). Prin urmare, ar fi excesiv să se decidă că tratamentul fiscal iniţial (impozit unic, pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal) ar putea fi înlocuit de un tratament fiscal semnificativ mai sever (aplicarea retroactivă a regulilor privind TVA valide din 2010, cu consecinţa determinării unor obligaţii fiscale accesorii care uneori sunt de trei ori mai mari decât obligaţia fiscală principală).

   14. În aceeaşi ambianţă a principiilor securităţii juridice şi încrederii legitime, atragem atenţia şi asupra unui alt aspect: toate declaraţiile tip 208, prin intermediul cărora se determina impozitul pe transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal deveneau, cel târziu după un an, acte administrative fiscale irevocabile (conform art. 11 din Legea nr. 554/2004). Administraţia fiscală din România nu a solicitat niciodată anularea acestor acte şi nici nu a dispus, din oficiu sau la cerere, restituirea impozitului pe transferul proprietăţilor imobiliare încasat (pe considerentul că tranzacţiile nu priveau bunuri din patrimoniul personal, ci bunuri din patrimoniul unei afaceri). Cu toate acestea, cu încălcarea principiilor securităţii juridice şi încrederii legitime, după 1 ianuarie 2010 administraţia fiscală emite alte acte administrative fiscale, cu un conţinut contrar actelor devenite irevocabile. În opinia noastră, un asemenea tratament nu poate fi acceptat.

Materialul a fost publicat în Newsletterul Costaș, Negru & Asociații

Autor: Andreea Mihnea, Director HR, EY România

La 1 februarie am deschis campania de recrutare pentru juniori. Avem deja experienţa mai multor ani de când angajăm peste 50 de tineri în sesiunea de primăvară, însă este prima dată când ne-am propus să angajăm 100 de absolvenţi odată. Practic, la 1 septembrie va trebui să integrăm un număr de noi angajaţi care reprezintă aproximativ 17% din echipa noastră actuală. Este o provocare atât la nivel logistic, dar mai ales la nivel de cultură organizaţională. Este important de aceea să înţelegem cât mai bine cine sunt ei, ce interese şi aspiraţii profesionale au şi cum abordează responsabilităţile şi relaţiile interpersonale la birou.

Instrumentele tradiţionale de evaluare, precum interviul şi testele standardizate, nu mai sunt suficiente pentru a surprinde elementele de fineţe pe care le urmărim pentru a selecta şi integra uşor cei mai potriviţi oameni în echipă. În plus, pentru că sute de candidaţi sunt implicaţi în acest proces, ne-am dorit să transformăm recrutarea într-o experienţă de învăţare pentru toţi cei implicaţi, inclusiv pentru noi.

În acest sens, anul trecut am introdus video interviurile în procesul de recrutare – un instrument care se pliază destul de bine pe afinitatea pentru digital a tinerilor pe care îi căutăm. Am realizat peste 700 de astfel de interviuri până în prezent, iar rezultatele au fost semnificative: nu numai că ne permite o primă evaluare mai eficientă, pentru că observăm foarte uşor motivaţia candidaţilor, nivelul la care stăpânesc limba engleză şi abordarea lor în general, însă ne-a facilitat interacţiunea cu candidaţii care nu locuiesc în Bucureşti sau în oraşele unde avem birouri. Aceştia beneficiază prin aceste interviuri de şanse egale în procesul de selecţie şi de posibilitatea de a explora mai uşor oportunităţile de transfer în alt oraş, dacă îşi doresc asta.

Campania de recrutare de anul acesta este poate mai complexă ca niciodată: avem aplicaţii online, evaluare iniţială prin video interviuri, teste online, teste de evaluare a perseverenţei, interviuri faţă în faţă şi două competiţii pentru selecţie – EY Tax Academy şi EY Mega Days. Acestea includ exerciţii în echipă, prezentări şi jocuri de rol, la care candidaţii participă alături de viitorii lor manageri. Nu este simplu, însă este necesar pentru a-i cunoaşte şi înţelege mai bine pe cei 100 de tineri care ne vor fi colegi de la 1 septembrie.

Vorbim despre o generaţie foarte conectată online, care pune mult preţ pe flexibilitate, independenţă şi deschidere în toate aspectele vieţii lor, cu atât mai mult la locul de muncă. Încercăm să ne adaptăm aşteptărilor şi nevoilor lor oferindu-le pe lângă pachetul de beneficii standard lucruri, care acum 5-7 ani ar fi părut cel puţin curioase: de la flexibilitatea folosirii spaţiului de lucru, unde ei îşi pot alege şi schimba biroul în fiecare zi, a orarului pe care şi-l pot defini în funcţie de nevoi, la lucrul la distanţă, fructe pe birou dimineaţa, reduceri la restaurante şi săli de sport, şi până la posibilitatea de a lucra în alte birouri EY din lume.

Majoritatea acestor tineri ştie foarte bine ce vrea – ei îşi doresc o carieră solidă şi posibilitatea de a promova într-o companie până la vârf. Vor să facă parte din organizaţii globale, unde să aibă acces la resurse şi oportunităţi pe măsura lucrurilor pe care ei şi le doresc de la viaţă. De asemenea, îşi doresc să lucreze în echipă alături de tineri dinamici care le seamănă. Pentru a atrage 100 dintre cei mai talentaţi astfel de oameni, trebuie să le oferi acele avantaje care să îi motiveze să crească profesional alături de companie şi care să îi facă să se regăsească în obiectivele şi principiile noastre atât acum, la începutul carierei, cât şi peste 5-10 ani. Iar aceste lucruri se concretizează pornind de la modul în care îi recrutezi, salariile pe care le oferi, planurile de dezvoltare, certificările profesionale şi proiectele la care au acces, şi până la libertatea cu care îşi pot îmbina viaţa profesională cu cea personală.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

București, 12 martie 2015: Firma de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații a fost reconfirmată pe prima poziție în ariile de expertiză Corporate/M&A, precum și Litigii-Arbitraje/Dispute Resolution, potrivit celor mai recente clasamente făcute publice de prestigiosul director internațional Chambers & Partners.

Chambers & Partners a lansat astăzi ediția 2015 a directorului internațional Chambers Global, România fiind una dintre cele 190 de jurisdicții analizate în profunzime de echipa de editori și cercetători a publicației britanice. Ediția Chambers Global include clasamente ale firmelor de avocatură din România în patru arii ale dreptului, și anume: Corporate/M&A, Litigii-Arbitraje/Dispute Resolution, Financiar-Bancar/Banking & Finance, precum și Restructurare și Insolvență/Restructuring & Insolvency.

Editorii Chambers Global au remarcat evoluția Țuca Zbârcea & Asociații pe fondul unei activități avocațiale în continuă creștere și al diversificării paletei de servicii oferite, atât în ceea ce privește proiectele financiar-bancare, cât și proiectele de fuziuni și achiziții ori mandatele de reprezentare în dosare litigioase și de arbitraj, inclusiv proceduri de insolvență și proiecte de restructurare.

Astfel, Țuca Zbârcea & Asociații este plasată pe prima poziție în ariile Corporate/M&A și Litigii-Arbitraje/Dispute Resolution și pe locul secund în Financiar-Bancar/Banking & Finance și Restructurare și Insolvență/Restructuring & Insolvency.

“În noile clasamente Chambers Global, Țuca Zbârcea & Asociații a fost promovată atât în ceea ce privește practica de Financiar-Bancar, din care fac și eu parte, cât și practica de Litigii/Arbitraje, domeniu în care societatea noastră a trecut pe primul loc pe podium. Țuca Zbârcea & Asociații a avut o evoluție constant crescătoare în ultimii ani, grație întăririi permanente a echipei de avocați și gradului înalt de sofisticare a proiectelor în care a fost implicată”, a declarat Cătălin Băiculescu, Partener.

De asemenea, în categoria Leading Lawyers au fost incluși 6 avocați ai firmei, și anume: Florentin Țuca, Ștefan Damian, Cornel Popa, Robert Roșu, Mihai Dudoiu și Cătălin Băiculescu, în vreme ce Răzvan Gheorghiu-Testa este apreciat pentru implicarea în coordonarea proiectelor derulate de firma de avocatură pentru clienții din peninsula Iberică și Italia.

Mai mult, directorul Chambers Global a remarcat în continuare competența și profesionalismul lui Florentin Țuca în aria Corporate/M&A, cotându-l, pentru al doilea an consecutiv, drept „Eminent Practitioner”, ceea ce, potrivit directorului britanic, echivalează cu un profesionist „extrem de influent” în domeniul Corporate/fuziuni şi achiziţii. Avocatul român este, de altfel, singurul care a primit o asemenea distincție din partea editorilor Chambers în clasamentele individuale.

Țuca Zbârcea & Asociații este plasată constant pe primele poziții în directoarele internaționale de specialitate juridică, fiind totodată dublă câștigătoare a premiului pe România oferit de Chambers & Partners în cadrul tradiționalei gale Chambers Europe Awards. Anul acesta, ceremonia de premiere va avea loc pe 24 aprilie la Amsterdam, Țuca Zbârcea & Asociații fiind și de această dată inclusă pe lista firmelor nominalizate la un premiu de excelență.

În ultimii 25 de ani, editorul britanic Chambers & Partners a realizat clasamente anuale ale firmelor de avocatura din întreaga lume, fiind recunoscut pentru rigurozitatea studiilor de piață efectuate, calitatea și obiectivitatea cu care analizează performanțele mediului juridic internațional.