Vă informăm că a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 74 din 2 februarie 2016 Ordinul nr. 442 al ANAF privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer.

Începând cu 1 ianuarie 2016 (tranzacțiile derulate în 2016), contribuabilii din categoria marilor contribuabili (stabiliți prin Ordin al președintelului ANAF), care desfășoară tranzacții peste pragul de semnificație au obligația întocmirii anuale a dosarului prețurilor de transfer până la 25 martie (termenul legal de depunere a declarațiilor de impozit pe profit).

Ordinul nu prevede obligativitatea depunerii dosarului la ANAF, ci doar prezentarea în termen de maxim 10 zile la solicitarea scrisă a organului de inspecție fiscală (atât în cadrul cât și în afara unei acțiuni de inspecție fiscală). Pragul de semnificație (exclusiv TVA) peste care este obligatorie pregătirea anuală a dosarului de prețuri de transfer pentru marii contribuabili este de:

• 200.000 EURO în cazul dobânzilor înregistrate cu serviciile financiare

• 250.000 EURO, în cazul prestărilor de servicii

• 350.000 EURO, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale

Pentru contribuabilii mari, mijlocii și mici care au tranzacții intra-grup inferioare pragurilor de semnificație menționate mai sus (dar nu mai mici de 50.000 EURO în cazul dobânzilor înregistrare cu serviciile financiare, 50.000 EURO în cazul prestărilor de serviciilor și respectiv 100.000 EURO în cazul tranzacțiilor cu bunuri), dosarul prețurilor de transfer poate fi solicitat în cadrul unei inspecții fiscale, termenul pentru punerea la dispoziție fiind între 30 și 60 de zile cu posiblitatea prelungirii cu o perioadă de cel mult 30 de zile.

Pentru contribuabilii care au tranzacții intra-grup sub oricare din pragurile de semnificație menționate la paragraful anterior, documentarea principiului valorii de piață se va realiza în cadrul inspecțiilor fiscale, conform regulilor în vigoare.

Din practica noastră, intensificarea controalelor în care se solicită dosarul prețurilor de transfer va continua și în anul 2016, vizate fiind societățile care desfășoară tranzacții intra-grup și care înregistrează pierdere fiscală sau cele care au TVA de recuperat de la bugetul de stat.

În ultima perioadă, comportamentul fiscului ne rezervă multe suprize. De exemplu, într-o inspecţie fiscală, i s-a reproşat contribuabilului faptul că şi-a structurat afacerea de aşa manieră încât să evite depăşirea pragului de TVA. Mai precis, contribuabilul, o şcoală de şoferi, oferea serviciile distinct: şcoala de şoferi asigura pregătirea teoretică a cursanţilor, pentru un procent de 10% din valoarea totală a pachetului de servicii, în baza unui contract de prestări-servicii încheiat cu şcoala de şoferi; pentru pregătirea practică, şcoala de şoferi oferea un portofoliu de colaboratori, dintre care candidatul selecta un instructor-auto şi încheia cu acesta un alt contract de prestări-servicii, achitând diferenţa de 90% din valoarea totală a pachetului de servicii. Conform poziţiei inspectorilor fiscali, ne-am afla în prezenţa unei separări artificiale a serviciului oferit, cu singurul scop al evitării depăşirii, de către şcoala de şoferi, a pragului de 65.000 euro prevăzut pentru scutirea de TVA a întreprinderilor mici.

În opinia noastră, acest raţionament al fiscului depăşeşte cu mult limitele dreptului de apreciere pe care îl au organele fiscale. Astfel, urmând o poziţie constantă a jurisprudenţei americane şi britanice, vom reţine faptul că niciun contribuabil nu poate fi obligat să-şi construiască afacerea de aşa manieră încât să plătească la buget cele mai mari impozite posibile. Prin urmare, nu poate fi angajată răspunderea fiscală în baza unui argument de tipul „contribuabilul ar fi trebuit să-şi organizeze altfel afacerea”. Atâta timp cât legea permite ca pregătirea practică a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere auto să fie efectuată fie de şcoala de şoferi prin intermediul instructorilor-salariaţi proprii (caz în care valoarea integrală a pachetului de servicii ar fi trebuit să fie facturată de şcoala de şoferi), fie în colaborare cu instructori organizaţi sub forma juridică PFA (caz în care doar aceşti instructori putea factura serviciile prestate), fiscul nu poate interveni şi nu poate impune opţiunea fiscală mai oneroasă pentru contribuabil.

Prin ordinul preşedintelui ANAF nr. 442/2016, publicat în M. Of. nr. 74 din 2 februarie 2016, s-au stabilit cuantumul tranzacţiilor, termenul pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer.

Reamintim faptul că dosarul preţurilor de transfer se întocmeşte în vederea documentării respectării principiului valorii de piaţă a preţurilor de transfer practicate în cadrul tranzacţiilor desfăşurate cu persoane afiliate.

În principiu, pregătirea dosarului preţurilor de transfer este obligatorie, anual, pentru marii contribuabili care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate dincolo de pragul de semnificaţie prevăzut de lege: 200.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare, calculată la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a anului fiscal; 250.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind prestările de servicii primite/prestate; 350.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind achiziţii/vânzări de bunuri corporale sau necorporale. Acest dosar trebuie prezentat fie în cadrul unei inspecţii fiscale, fie la solicitarea organelor fiscale, conform art. 58 şi 64 NCPF, în cadrul administrării de probe.

La solicitarea organului fiscal, în cadrul unei inspecţii fiscale, dosarul preţurilor de transfer va fi pregătit şi de restul contribuabililor care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate, iar valoarea tranzacţiilor depăşeşte pragul de semnificaţie, astfel: 50.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare, calculată la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a anului fiscal; 50.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind prestările de servicii primite/prestate; 100.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind achiziţii/vânzări de bunuri corporale sau necorporale,
Dosarul preţurilor de transfer nu va fi solicitat şi nu se întocmeşte, după caz, de către contribuabilul/plătitorul beneficiar al unui acord de preţ în avans, pentru tranzacţiile şi perioadele care sunt acoperite de acordul de preţ în avans emis de ANAF.

Responsabilitatea proprietarului paginii web pentru comentariile utilizatorilor. Prin hotărârea din 2 februarie 2016, CEDO a decis, în afacerea Magyar Tartalomszolgáltatók Egyesülete şiIndex.hu Zrt vs. Ungaria, că responsabilitatea proprietarului unei pagini web pentru comentariile utilizatorilor nu poate fi angajată automat, pentru simplul motiv că setările respectivului site permiteau vizitatorilor să posteze comentarii. În fapt, în anul 2010, paginile web deţinute în proprietate de reclamanţi au postat un articol referitor la o presupusă practică de comerţ a unor portaluri din domeniul imobiliar, care ofereau un aparent serviciu gratuit ce devenea ulterior taxabil, fără nicio notificare prealabilă. Aceste articole au generat postarea, în secţiunea special destinată comentariilor, a unor critici vulgare şi ofensatoare la adresa portalurilor imobiliare. După ce MTE şi Index au fost acţionate în instanţă, acestea au eliminat de pe propriile pagini web comentariile în discuţie. Cu toate acestea, instanţa supremă din Ungaria a condamnat MTE şi Index la plata unor despăgubiri de aproximativ 250 euro, apreciind că acordul pentru publicarea comentariilor la articole semnifică o asumare a răspunderii pentru comentarii ilicite sau injurioase postate de vizitatori.

Spre deosebire de instanţa maghiară, CEDO a reţinut faptul că în cauză a fost încălcat art. 10 din Convenţie, respectiv libertarea de exprimare. S-a reproşat Ungariei faptul că autorităţile naţionale nu au verificat in concreto echilibrul dintre libertatea de exprimare prin Internet şi dreptul portalurilor imobiliare la reputaţie comercială. În acest sens, Curtea a subliniat faptul că un sistem bazat pe un disclaimer privind responsabilitatea utilizatorilor pentru comentariile postate şi un sistem de ştergere a comentariilor la simpla solicitare a persoanei vizate puteau constitui o alternativă viabilă pentru protecţia drepturilor portalurilor imobiliare.

Acest articol a fost publicat în Newsletter-ul Costaș, Negru & Asociații.

În data de 27 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a luat o decizie în premieră în materia dizolvării societăților după republicarea Legii nr. 31/1991.

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat săptămâna trecută în dosarul privind dizolvarea societății Cartierul Tineretului Cluj S.R.L., înființată în anul 2007 cu scopul de a dezvolta un amplu proiect imobiliar în zona Pădurea Someșeni Cluj, prin asocierea realizată între Consiliul Local Cluj și Polus Real Estate S.R.L. în calitate de investitor privat.

Practic, instanța a admis recursurile formulate de Cartierul Tineretului Cluj și Consiliului Local Cluj împotriva hotărârilor din apel și fond și a respins cererea de dizolvare înaintată de Polus Real Estate S.R.L.. Hotărârea este irevocabilă.

Succesul în acest dosar este foarte important pentru Municipiul Cluj-Napoca, întrucât paralizează încercarea investitorului privat Polus Real Estate S.R.L. de dizolvare a societății și lichidarea patrimoniului prin împărțirea acestuia între asociați. Întâi, Consiliul Local a adus în patrimoniul acestei societăți un teren cu o suprafață de 203 ha, în scopul construirii unui complex rezidențial, lucru agreat contractual cu investitorul. Odată cu dizolvarea societății Cartierul Tineretului exista însă riscul ca autoritatea locală să piardă o parte importantă din acest teren, ca urmare a operațiunilor de lichidare. Această tehnică de preluare a unor proprietăți imobiliare a fost contracarată cu argumente solide de echipa de avocați care a instrumentat dosarul.

Problema de drept supusă analizei instanțelor a vizat aplicabilitatea sau inaplicabilitatea dispoziției legale care permite dizolvarea unei societăți comerciale în situația neînțelegerilor grave dintre asociați.

„A fost o muncă de echipă, un litigiu dificil și cu miză mare de a păstra viabil un proiect important pentru orașul nostru. Victoria obținută este o mare bucurie profesională, am luptat cu încredere și iată că am fost, încă o dată, convingători”, a menționat Radu Șomlea, Managing Partner al Nistorescu, Șomlea & Asociații.

„Provocarea juridică a constat în a demonstra faptul că Polus Real Estate S.R.L. a încercat să transpună în cadrul societății Cartierului Tineretului Cluj neînțelegerile existente la nivelul propriei structuri asociative. Practic, voința unuia dintre asociați a dispărut, însă nu și a celuilalt. Evident că o societate poate funcționa și cu un singur asociat, astfel că temeiul juridic pentru dizolvare, nouă, avocaților, ni s-a părut din start greșit”, a declarat Cristina Boncaciu, Managing Associate al Nistorescu, Șomlea & Asociații.

Respingerea irevocabilă a cererii de dizolvare a Cartierul Tineretului Cluj vine după aproximativ 7 ani de la încetarea finanțării proiectului imobiliar și după 4 ani de la demararea litigiului de către Polus Real Estate S.R.L.

În prezent, societatea Cartierul Tineretului Cluj, în care Consiliul Local este asociat majoritar, își poate continua existența și scopul pentru care a fost creată, proiectul imobiliar putând fi relansat și finalizat de Consiliul Local Cluj, atunci când se va identifica o altă sursă de finanțare, respectiv unul sau mai mulți investitori privați.

Echipa de avocați din cadrul societății de avocați Nistorescu, Șomlea & Asociații, care au gestionat litigiul și au reprezentat societatea Cartierul Tineretului Cluj a fost formată din Horațiu Crișan, Partener și Cristina Boncaciu, Managing Associate și a fost coordonată de Radu Șomlea, Managing Partner.

Nistorescu, Şomlea & Asociaţii este o firmă de avocatură cu sediul în Cluj-Napoca, fondată de Milena Nistorescu și Radu Șomlea și care, începând din 2007, se află în asociere formală cu Țuca Zbârcea & Asociații. Firma oferă servicii de asistență juridică în principalele arii ale dreptului de afaceri, și anume drept societar, drept comercial, achiziţii private, achiziţii publice, litigii comerciale și arbitraje, insolvenţă, dreptul concurenţei, dreptul proprietăţii intelectuale, dreptul energiei.

Directorii din industria de petrol şi gaze trec printr-una dintre cele mai volatile perioade din istoria sectorului. Un raport realizat de Strategy&, divizia de consultanţă strategică a PwC, prezintă trei măsuri care ar putea conduce la o “nouă normalitate” în miezul avalanşei de schimbări anticipate pentru 2016.

Cu toate că “epoca petrolului” nu este nici pe departe pe sfârşite, se pare că fundamentele pieţei sunt date peste cap. Cauzele ce au condus la acest dezechilibru – preţurile scăzute ale petrolului, producţia excedentară şi creşterea competiţiei pe piaţă – sunt dublate de o percepţie din ce în ce mai răspândită conform căreia industria funcţionează într-o lume în care utilizarea hidrocarburilor ce produc gaze cu efect de seră va fi tot mai limitată.

În acest context, directorii de companii energetice trebuie să decidă dacă vânzările şi obiectivele pentru investiţii plănuite pentru anul 2016 sunt conforme cu obiectivele strategice pe termen lung. Pe scurt, ei trebuie să revizuiască strategia, să continue producţia şi să inoveze.

“Este o sarcină dificilă, însă nu imposibilă”, spune Andreea Mitiriţă, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România şi liderul echipei de servicii fiscale pentru sectorul energetic, minier şi de utilităţi.

“Binecunoscutul aforism al lui Churchill despre capcanele unei planificări defectuoase merită rememorat în astfel de vremuri turbulente. Este nevoie de un plan pentru gestionarea incertitudinilor, unul care nu doar să ţină cont de condiţiile actuale de piaţă, dar care să şi reuşească, în acelaşi timp, să deschidă calea pentru noi scenarii de succes pentru companii în contextul “noii normalităţi”.

“Directorii generali vor continua să se confrunte cu o multitudine de întrebări – de exemplu, oare ar trebui ca marile companii integrate de petrol şi gaze să parieze şi mai mult pe tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon? Şi oare se vor trezi operatorii din explorare şi producţie petrolieră cu stocuri întregi de rezerve petroliere inutilizabile – ca urmare a constrângerilor de mediu? Este esenţial ca directorii să fie nu numai bine informaţi, ci şi capabili să răspundă prompt şi eficient la astfel de întrebări.”

Raportul asupra tendinţelor din sectorul energetic pentru anul 2016 indică trei măsuri utile pentru trasarea unui plan eficient:

1. Revizuirea strategiei: Orice pas greşit sau planuri prea ambiţioase pot fi fatale într-un astfel de climat dificil. În locul urmăririi tuturor oportunităţilor de piaţă ar fi de preferat o revizuire a strategiei pentru a identifica punctele forte ale companiei şi zonele cu potenţial de creştere, în care compania poate excela şi îşi poate depăşi competitorii.

Prea multe companii care aveau ca obiect de activitate explorările de ţiţei şi gaze s-au reorientat spre producţie, însă au descoperit ulterior că amploarea acestor operaţiuni, precum şi capitalul şi competenţele necesare pentru desfăşurarea acestora, consumau toate resursele companiei şi afectau calitatea tuturor activităţilor întreprinse.

2. Continuarea producţiei: Oricât de apăsătoare devine situaţia şi chiar dacă este tentantă această soluţie de întrerupere a producţiei, ar fi de preferat evitarea tăierilor arbitrare de costuri – acestea pot afecta agilitatea companiei, lăsând-o vulnerabilă în faţa evoluţiei pieţei. În schimb, ar fi utilă redirecţionarea finanţării către ariile de creştere care pot produce venituri în mod eficient şi sigur, datorită diferenţierii capacităţilor.

De asemenea, companiile ar trebui pe cât posibil să îşi îndrepte investiţiile către programe care să le faciliteze producţia competitivă de ţiţei cu emisii cât mai reduse de dioxid de carbon. Chiar şi companiile energetice integrate ar trebui să se uite cu atenţie la posibilităţile de diversificare graduală şi să se îndrepte treptat către tehnologii cu o amprentă redusă de carbon, cum ar fi cele care folosesc combustibili de tranziţie (gazul natural) sau surse regenerabile precum cea eoliană, solară sau provenită din biocarburanţi.

3. Inovaţie: Tehnologia este vitală. Companiile de petrol şi gaze trebuie să se folosească de noile tehnologii disponibile pentru a inova, pentru a minimiza costurile şi chiar şi pentru a adapta echipamentele existente la rafinarea şi producţia de energie regenerabilă, ceea ce i-ar ajuta să atingă obiectivele de mediu. Cererea de aplicaţii digitale pentru gestionarea câmpurilor petrolifere continuă să crească, permiţând operatorilor să conecteze şi să monitorizeze de la distanţă mai multe platforme marine, dintr-un singur centru aflat pe ţărm.

“Pe măsură ce intrăm în al doilea an de preţuri scăzute ale petrolului, fiecare operator din industrie se va confrunta cu situaţii complexe. Este de o importanţă vitală ca directorii executivi din industria de petrol şi gaze să se ridice la înălţimea provocărilor şi să poată identifica strategii robuste care să le permită repoziţionarea companiilor pe care le conduc, precum şi capitalizarea atuurilor şi oportunităţilor viitoare pe piaţă. În definitiv, măsurile pe care le iau acum vor fi decisive pentru trasarea viitorului industriei pentru următorii zece ani”, a adăugat Andreea Mitiriţă.

Ţuca Zbârcea & Asociaţii anunţă reluarea programului de taifasuri culturale, dedicat deopotrivă membrilor echipei, prietenilor şi clienţilor firmei.

Acum trei ani, firma Ţuca Zbârcea şi Asociaţii lansa avocaţilor, clienţilor și prietenilor săi prima invitaţie de a participa la un altfel de program de training, unul sub formă de dialog și dezbateri, pe marginea unei teme propuse de intelectuali de diverse formaţii, vârste, opinii. De-a lungul timpului, au acceptat provocarea dialogului personalități precum Andrei Pleşu, Cristian Mungiu, Horia Roman Patapievici, Lucian Boia, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu, Emil Hurezeanu, Cristian Tudor Popescu, Constanţa Vintilă Ghiţulescu, Rodica Zafiu, Andrei Cornea, Theodor Paleologu, Tudor Giurgiu și alți reprezentanți ai elitei culturale românești.

„Denumit generic „team guilding”, programul nostru a fost un succes și un bun prilej pentru coechipierii mei, prietenii și clienții firmei să dezbatem teme de actualitate și să vorbim despre alte subiecte decât cele care ne preocupă zilnic în activitatea profesională”, a declarat Florentin Țuca, Managing Partner al Țuca Zbârcea & Asociații și inițiatorul proiectului.

Întâlnirile de „team guilding” organizate de Țuca Zbârcea & Asociații vor fi reluate astăzi, 1 februarie 2016, avându-l ca invitat pe Cristian Tudor Popescu. Tema conferinței-dezbatere este „Etica şi Biserica”. Invitatul de onoare al serii este Andrei Pleșu.