Firmele de tip SRL au condus în topul firmelor nou înfiinţate în primul trimestru, cu o pondere de 70%, în timp ce PFA-urile au reprezentat 20%, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Primele trei luni din 2016 au adus o creştere de aproape 10% a numărului de societăţi noi, la peste 32.000, acesta fiind cel mai ridicat nivel atins în ultimii patru ani.

Organizarea de tip PFA pierde încet teren în economia locală, numărul înmatriculărilor pe acest segment scăzând cu 30% în primul trimestru, la circa 6.000, faţă de peste 8.000 în primele trei luni ale anului trecut.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil cele două propuneri de modificare a legii antifumat, B125 şi B157, înregistrate la 16, respectiv 30 martie a.c., prin care iniţiatorii cereau re­de­fi­nirea noţiunilor de „spaţiu public închis” şi „spaţiului închis de la locul de muncă”, eliminarea sintagmei „exclusiv în zona de tranzit a aero­porturilor inter­naţionale”, pre­cum şi exceptarea teraselor şi cazinourilor de la restricţiile impuse fumatului.

În cele două avize trimise Senatului, Consiliul recomandă comasarea propunerilor legis­la­tive într-un singur proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun, modificată prin Legea 15/2016, precum şi enumerarea con­di­ţi­i­lor în care fumatul este permis şi stabilirea semnificaţiei no­ţi­unii de „activităţi asociate fumatului”.

Propunerea legislativă B125/2016 a fost înregistrată la Senat la data de 16 martie a.c., la 20 martie fiind trimisă spre avizare Consiliului Legislativ şi Guvernului pentru a-şi expune punctele de vedere. Consiliul Legislativ a trimis avizul la data de 20 aprilie, Guvernul nepro­nun­ţân­du-se până la sfârşitul săp­tămânii trecute.

Cea de-a doua propunere legislativă a fost înregistrată la Senat sub nr. B157/2016 la data de 30 martie a.c. şi a fost trimisă spre avizare Consiliului Le­gis­lativ şi Guvernului la data de 5 aprilie. Consiliul s-a pronunţat la data de 5 mai, dar până la sfârşitul săptămânii trecute, Guvernul nu se pronunţase.

În propunerea legislativă BP 125/16.03.2016 se redefineşte noţiunea de „spaţiu public în­chis” drept „orice spaţiu ac­cesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”.

Pe lângă redefinirea „spaţiului închis de la locul de muncă”, care se referă tot la un spaţiu încadrat cu pereţi şi acoperit cu plafon (eliminându-se astfel maşinile de serviciu), propu­nerea legislativă elimină şi sintagma „exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale”.
Astfel, art. 3, alin 2 lit. a), care prevede că fumatul este permis numai în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale, cu respectarea următoarelor condiţii: „să servească exclusiv fumatului” ar deveni (în cazul în care este aprobată pro­pu­nerea) „Fumatul este permis numai în camere special amenajate, cu respectarea următoarelor condiţii: a) să servească exclusiv fumatului şi activi­tăţilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare etc”.

În propunererea legislativă nr. B157/2016, senatorul Marius Bota propune acceptarea fuma­tului pe terasele care au trei pereţi şi în cazinouri.

„Se permite fumatul în spa­ţiile teraselor unităţilor de alimentaţie publică acoperite sau descoperite care au maximum trei pereţi, precum şi în spaţiile destinate şi autorizate pentru funcţionarea cazinourilor”, se arată în unica modificare adusă art. 3 alin (2) din Legea antifumat, propunere care ar urma să intre de urgenţă în dezbaterea parlamentară.

În sprijinul acestei propu­neri, iniţiatorul a invocat „solici­tarea mediului de afaceri, deoarece, după adoptarea legii, s-au resimţit modificări semnificative ale câştigurilor lunare ale acestora”.

Sursa: Curierul National

La data de 6 mai, au discutat la aceeași masă reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Parlamentului, ai Consiliului Concurenței, ai TVR și ai EBU.

Directorul general EBU, Ingrid Deltenre a subliniat că ”datoriile pe care televiziunea publică le are la forul european sunt istorice, iar problemele sunt sistemice. Este regretabil că a fost nevoie de o măsură extremă, descalificarea României de la Eurovision, pentru a atrage atenția autorităților române”. Ingrid Deltenre a spus că este la a treia vizită în România din februarie 2013 și din cauză că nu s-a găsit nicio soluție, conducerea EBU a luat această măsură unică în istoria forului european. Președintele Comisiei pentru cultură, artă și mass-media din Senat, Georgică Severin, a pledat pentru schimbarea legii, considerată depășită, ca soluție pentru rezolvarea problemelor TVR pe termen mediu și lung. Șefa Departamentului Juridic, Jane Vizard, a atras atenția că în acest moment este în pericol statutul TVR de membru al European Broadcasting Union. O eventuală excludere din EBU înseamnă pierderea drepturilor de difuzare pentru mai multe competiții sportive internaționale, cum ar fi Campionatele Mondiale de Fotbal din 2018 și 2022, dar și accesul la fluxul de știri externe.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a precizat că ”Parlamentul este forul responsabil pentru televiziunea publică. Ținând cont de gravitatea situației, am considerat necesar să organizez această întâlnire cu toate părțile implicate pentru găsirea unei soluții în vederea evitării unei noi sancțiuni și mă refere la posibilitatea ca TVR să fie exclusă din EBU”.

Reprezentanții ministerului, împreună cu cei ai Consiliului Concurenței și ai EBU vor rămâne în contact, vor schimba informații și vor căuta împreună soluții în limita cadrului legal.

La finalul întâlnirii, Ingrid Deltenre a apreciat deschiderea reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, voința pentru deblocarea situației și și-a exprimat încrederea că va fi găsită o rezolvare a situației.