Legislaţie relevantă:

Legea nr. 317/2004, art. 29 alin. (7)

În virtutea principiului qui prior tempore potior jure, concursul dintre două cereri formulate pentru același post – una de valorificare a rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţia de execuţie aferentă respectivului post iar una de transfer – va fi soluţionat în favoarea cererii de transfer, având în vedere faptul că titularul acestei din urmă cereri are dobândit gradul profesional aferent respectivului post, anterior momentului la care s-a născut vocaţia titularului celei de a doua cereri de a-și valorifica rezultatul obţinut la concursul de promovare.

Decizia nr. 1778 din 3 aprilie 2012

Prin Hotărârea nr.949 din 4 noiembrie 2010,  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestaţia formulată de petenta NLS, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Y, împotriva Hotărârii nr.340 din 30 octombrie 2010 a Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

În motivarea hotărârii,  Plenul  Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în esenţă,  că atât cererea de transfer formulată de petenta ACS, cât și cererea de valorificare formulată de petenta NL, au fost supuse analizei în ședinţa Secţiei pentru procurori, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y unde exista un post de execuţie vacant.

Totodată, a apreciat ca fiind nefondată contestaţia formulată de către petenta NL, întrucât ambele cereri vizau același post de execuţie, iar Secţia pentru procurori a avut în vedere cele statuate de Plen prin Hotărârea nr.298/2007, respectiv că cererile de valorificare formulate de candidaţii la concursul de promovare au prioritate atunci când vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaţilor care au fost admiși pentru promovarea pe loc la același concurs și nu au prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer formulate de alţi judecători decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului, conferindu-se astfel prioritate dreptului mai vechi.

Plenul a constatat astfel că petenta ACS a dobândit gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă Curtea de apel, începând cu data de 1 decembrie 2008, când a fost numită procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X, ca urmare a valorificării rezultatului obţinut la concursul de promovare din data de 5 octombrie 2008.

Având în vedre că dreptul petentei ACS de a solicita transferul la un parchet corespunzător gradului profesional dobândit, este mai vechi decât dreptul de valorificare al doamnei procuror NLS, ca urmare a rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţii de execuţie din data de 9 mai 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii  a considerat că Secţia pentru procurori a procedat corect, dând prioritate dreptului mai vechi, prin admiterea cererii de transfer formulate de către petenta ACS.

Împotriva Hotărârii nr.949/2010 NLS a declarat recurs, susţinând că hotărârea atacată  este nelegală și netemeinică, deoarece reglementarea stabilită prin Hotărârea    nr. 298/2007, care se referă la ordinea  de prioritate a cererilor de valorificare a rezultatelor  examenelor de promovare și cererilor de transfer, atunci când   acestea vin  în concurs, nu   se aplică în speţă, pentru   următoarele argumente:

– cererea sa de valorificare a  rezultatului examenului de promovare în funcţia de execuţie, desfășurat la 9.05.2010, este anterioară   cererii   de transfer depusă de d-na  procuror ACS, astfel că nu  se poate   susţine că aceasta are un drept mai vechi;

– nu se poate   susţine   că s-au luat în discuţie, în același timp, în cadrul   Secţiei de  procurori ambele cereri, deoarece nu se face nici o referire, în cadrul   Hotărârii nr. 340 din 30 septembrie  2010, la cererea  sa de valorificare a   rezultatului  obţinut la examenul  de promovare;

– cererea sa era   mult  mai îndreptăţită a fi admisă, deoarece  din data  de 3.08.2009 și până în prezent, prin  ordin al Procurorului General, a  fost   delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y, ultima delegare fiind stabilită prin  ordinul nr. 1515 din 3.08.2010, pe o perioadă    de șase luni de zile.

În consecinţă, recurenta solicită  admiterea  recursului, anularea  Hotărârii Plenului nr. 949 din 4.11.2010 și a  Hotărârii  Secţiei de Procurori nr. 340/30.09.2010, cu obligare   pârâtului C.S.M  la valorificarea rezultatului obţinut la examenul din data de 9.05.2010 și promovarea   la Parchetul de pe lângă Curtea  de Apel Y.

Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a  formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, pentru   motivele  reţinute în cuprinsul Hotărârii nr. 949/2010 (hotărârea atacată).

La data de 6.05.2011 recurenta a invocat excepţia  de nelegalitate   a  Hotărârii   nr. 298/19.04.2007 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, hotărâre prin care s-a stabilit   că „au prioritate  cererile de valorificare formulate de candidaţii la concursul de  promovare atunci când vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaţilor admiși  la promovarea  pe loc și nu au prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer”.

Prin sentinţa civilă  nr. 6225/27.10.2011 Curtea de Apel București – Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal  a respins, ca neîntemeiată, excepţia de nelegalitate invocată de reclamanta NLS. Sentinţa  nu a fost  atacată cu recurs.

Analizând actele depuse de părţi, precum și apărările invocate în cuprinsul recursului și al întâmpinării, Înalta Curte  constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele  considerente:

În fapt, recurenta a formulat la data de 24.06.2010 o cerere având ca obiect valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor din data de 9 mai 2010, cererea sa fiind înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 18000/1154/2010.

La data de 30.06.2010, a fost înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 18558/1154/2010, cererea doamnei procuror ACS, având ca obiect transferul său de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y.

După data de 24.06.2010, prima ședinţă în care a fost programată analizarea cererilor de valorificare, respectiv transfer, conform practicii constante în materia programării ședinţelor, avându-se în vedere totodată și perioada vacanţei judecătorești, a fost la 30.09.2010, ședinţă în care, atât cererea de transfer formulată de doamna procuror ACS, cât și cererea privind valorificarea rezultatului obţinut de recurentă la concursul de promovare din 9.05.2010 au fost supuse analizei de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

La momentul analizării cererilor, potrivit evidenţelor direcţiei de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y exista un singur post de execuţie vacant.

Nemulţumirea recurentei rezidă din faptul că, prin Hotărârea nr. 340 din data de 30.09.2010 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus transferul doamnei procuror ACS de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel X la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Y, dându-se astfel prioritate cererii de transfer în defavoarea cererii sale de valorificare.

Nu pot fi reţinute susţinerile recurentei în sensul că cererea sa de valorificare avea prioritate faţă de cererea de transfer despre care s-a făcut anterior vorbire.

Astfel, prin Hotărârea nr. 298/19.04.2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a stabilit că cererile de valorificare formulate de candidaţii la concursul de promovare au prioritate atunci când, vin în concurs cu cereri de transfer ale candidaţilor care au fost admiși pentru promovarea pe loc la concurs și nu au prioritate atunci când vin în concurs cu alte cereri de transfer, formulate de alţi judecători sau procurori decât aceia care au promovat pe loc în urma concursului.

Potrivit art. 60 din Legea  nr. 303/2004 transferul judecătorilor  și procurorilor de la   o instanţă  la altă instanţă sau de la un parchet  la alt parchet se aprobă, la cererea  celor   în cauză, de către   Consiliul Superior al Magistraturii.

Faţă de aceste  dispoziţii legale și în raport  de principiul qui prior tempore potior jure, Înalta Curte constată că autoritatea pârâtă a soluţionat în mod corect   concursul dintre   cele   două cereri formulate pentru același post, acordând  prioritate  cererii de transfer formulate de d-na ACS, care a obţinut gradul de procuror de pe lângă curtea de apel începând cu data   de 1.12.2008, când a fost numită  procuror la Parchetul  de pe lângă  Curtea de Apel   X, spre deosebire de recurentă, ce solicită valorificarea   unui drept ce s-a născut abia la 9.05.2010, cu ocazia  examenului de promovare de la acea dată.

Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 29 alin . 7  din Legea nr. 317/2004, recursul urmează a fi respins  ca nefondat.

De menţionat că, în același sens, Înalta Curte s-a pronunţat în situaţii similare prin Deciziile nr. 5275/20.11.2009 și nr. 1227/4.03.2010.

Legislaţie relevantă:

Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. ţ),  art. 22, art. 24, art. 25

Codul de procedură civilă, art. 374 alin. (2)

Din interpretarea – în sensul producerii de efecte – a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 554/2004,  coroborate cu cele ale art. 24-25 din aceeași lege, rezultă că hotărârile judecătorești pronunţate de instanţa de contencios administrativ prin care se instituie obligaţia de plată a unor sume de bani cu titlu de despăgubiri, compensaţii, penalităţi ori cheltuieli de judecată se investesc cu formulă executorie și se execută silit potrivit dreptului comun, reprezentat de Codul de procedură civilă.

Decizia nr. 1897 din 5 aprilie 2012

Prin cererea înregistrată la data de 12 decembrie 2011 în dosarul nr. 5527/110/2010 al Curţii de Apel Bacău, Secţia de contencios administrativ și fiscal, reclamantul BG a solicitat investirea cu formulă executorie a Deciziei nr. 1574 din 11 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia de contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea dată în camera de consiliu din data de 9 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a-fost respinsă cererea formulată de BG de investire cu formulă executorie a Deciziei nr. 1574 din 11 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia de contencios administrativ și fiscal ca lipsită de interes, cu motivarea că din interpretarea sistematică a dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 rezultă că este necesară investirea cu formulă executorie doar în cazul hotărârilor judecătorești definitive Și irevocabile pronunţate de instanţele de contencios administrativ prin care s-au respins acţiunile formulate și s-au acordat cheltuieli de judecată. Per a contrario, celelalte hotărâri judecătorești pronunţate în materia contenciosului administrativ constituie titluri executorii, nefiind necesară învestirea acestora potrivit dispoziţiilor art. 269 din Codul de procedură civilă.

Împotriva încheierii din data de 9 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs în termen legal BG, prin care s-a învederat că în mod greșit cererea sa de investire cu formulă executorie a Deciziei nr. 1574 din 11 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă ca lipsită de interes.

Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Obiectul cererii recurentului BG îl constituie investirea cu formulă executorie a Deciziei nr. 1574 din 11 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost admis recursul reclamantului împotriva sentinţei civile nr. 427 din data de 12 mai 2011 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 5527/110/2010, a fost casată sentinţa recurată și reţinută cauza spre rejudecare, dispunându-se admiterea în parte a acţiunii reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar Judeţean Bacău, cu consecinţa obligării pârâtului la plata în favoarea lui BG a sumei   de   1000   lei   daune   morale.   Obligaţia   stabilită   prin   hotărârea  irevocabilă a instanţei de contencios administrativ vizează, indiscutabil, plata unei sume de bani.

Se reţine, cu privire la executarea hotărârilor instanţelor de contencios administrativ, că Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conţine următoarele prevederi relevante: – art. 2 alin. (1) lit. ţ): „instanţa de executare – instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ”; – art. 22: „Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au respins acţiunile formulate potrivit dispoziţiilor prezentei legi și s-au acordat cheltuieli de judecată se investesc cu formulă executorie și se execută silit, potrivit dreptului comun”; –art. 24: „(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat o adeverinţă sau orice alt înscris, executarea hotărârii definitive și irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. (2) hi cazul în care termenul nu este respectat, se va aplica conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere. (3) Neexecutarea sau nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ și după aplicarea amenzii prevăzute la alin. (2) constituie infracţiune și se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 100.000.000 Iei”; – art. 25:„(1) Sancţiunea și despăgubirile prevăzute la art. 24 alin. (2) se aplică, respectiv se acordă, de instanţa de executare, la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de consiliu, de urgenta, cu citarea părţilor. (2) Cererea prevăzută la alin. (1) este scutita de taxa de timbru. (3) Hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronunţare. (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică, în mod corespunzător, și pentru punerea în executare a hotărârilor instanţelor de contencios administrativ date pentru soluţionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative”.

In acest context legislativ, se observă că art. 22 din Legea nr. 554/2004 a căpătat conţinutul actual prin modificările aduse Legii contenciosului administrativ prin Legea nr. 262/2002. Anterior, art. 22 din actul normativ în discuţie prevedea că hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au admis acţiunile în contencios administrativ constituie titluri executorii, fără a distinge în raport cu obligaţiile propriu-zise stabilite prin dispozitiv.

Procedând la o interpretare a normei enunţate în sensul de a produce efecte juridice și luând în considerare corelaţiile ce se impun a fi făcute cu procedura specială reglementată în art. 24-25 din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că, în pofida caracterului lacunar al art. 22, toate hotărârile judecătorești prin care se instituie – cum este și în cazul recurentului – obligaţia de plată a unor sume de bani cu titlu de despăgubiri, compensaţii, penalităţi ori cheltuieli de judecată se învestesc cu formulă executorie și se execută silit potrivit dreptului comun, reprezentat de Codul de procedură civilă. în materia învestirii cu formula executorie, art. 374 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede, în mod expres, că “Investirea hotărârilor cu formula executorie se face de prima instanţă”, care în speţă este Tribunalul Bacău și nu Curtea de Apel Bacău.

Procedura reglementată în art. 24-25 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se aplică prin urmare exclusiv în cazul hotărârilor judecătorești prin care autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o operaţiune administrativă. într-adevăr, este evident că, de vreme ce art. 25 din Legea nr. 554/2004, în care se regăsesc norme privind procedura propriu-zisă de soluţionare a cererilor ce se încadrează în obiectul de reglementare al art. 24, poartă denumirea marginală de „instanţa de executare”, definiţia legală pe care art. 2 alin. (1) lit. ţ) din Legea nr. 554/2004 o oferă noţiunii de „instanţa de executare” nu poate fi circumscrisă decât acestei proceduri speciale.

În raport de cele mai sus arătate, reţinându-se că în mod greșit a fost respinsă ca lipsită de interes cererea reclamantului Butnari Grigore de învestire cu formulă executorie a Deciziei nr. 1574 din 11 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – Secţia de contencios administrativ și fiscal, și că aparţine Tribunalului Bacău competenţa soluţionării acestei cereri, urmează a se dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor art. 312 alin. (1) – (3) din Codul de procedură civilă, admiterea recursului declarat de reclamantul BG împotriva încheierii din data de 9 ianuarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Tribunalului Bacău.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a dat startul ședinței de tranzacționare a bursei londoneze (London Stock Exchange), unul dintre cele mai mari și mai importante centre financiare ale lumii. La eveniment au participat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Sorana Baciu, ambasadorii României și cel al Marii Britanii și investitori instituționali.

Anca Dragu a subliniat evoluția rapidă a economiei românești, cu un PIB prognozat să crească cu 4.2% anul acesta.

„România are o creștere economică sustenabilă, fapt recunoscut de instituțiile financiare internaționale și de agențiile de rating. Accelerarea reformelor structurale și a investițiilor prin asigurarea unui mediu economic favorabil reprezintă priorități pentru acest Guvern”, a declarat ministrul Anca Dragu, la deschiderea ședinței de tranzacționare.

În cadrul vizitei la Londra, Ministrul Finanțelor Publice a avut o întâlnire cu Greg Hands, secretarul șef al Trezoreriei și membru al Parlamentului Marii Britanii. Temele au fost legate de evoluția economică la nivel european și de prioritățile Ministerului Finanțelor Publice. Printre acestea se numără eficientizarea cheltuielilor, managementul și prioritizarea investițiilor publice, creșterea transparenței bugetare.

Ministerul Finanțelor Publice a inițiat un pachet legislativ pentru creșterea transparenței, integrității pe piața de capital și a competitivității emitenților autohtoni. Acesta are în vedere stimularea și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Noile prevederi propuse au ca scop final principal reclasificarea pieței de capital românești în categoria piețelor emergente care, odată atins, va aduce României o vizibilitate crescută la nivel european și mondial şi va crea premisele atragerii unor noi categorii de participanți (de natura intermediarilor, fondurilor de investiții, emitenților, investitorilor instituționali și chiar de retail).

Cele mai importante măsuri vizează transpunerea la nivel legislativ național a Directivelor europene ce obligă emitenții de valori mobiliare admise la tranzacționare pe o piață reglementată, care își au sediul sau își desfășoară activitatea într-un stat membru, la o mai bună informare a investitorilor. De exemplu, când un acționar dobândește sau cedează acțiunile cu drepturi de vot ale unui emitent ale cărui acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, acesta trebuie să notifice emitentului procentajul din drepturile de vot pe care îl deține în urma acestei operații. De asemenea, companiile active în industriile extractive (petrol, gaze și minerale) și în sectorul forestier sunt obligate să declare, într-un raport anual separat, plățile efectuate către guvernele țărilor în care își desfășoară activitatea.

O altă măsură vizează sporirea integrității piețelor financiare europene prin stabilirea de sancțiuni penale pentru cele mai grave abuzuri de piață comise intenționat. Pentru persoanele fizice, utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței sunt sancționate cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin patru ani. Companiile care se fac vinovate de infracțiuni de abuz de piață sunt pasibile de amenzi penale sau de altă natură. Sancțiunile pot ajunge până la interdicția temporară sau permanentă de a desfășura activități comerciale.

De asemenea, sunt scoase în afara legii trei tipuri de abuz: manipularea pieței; utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și divulgarea neautorizată a informațiilor fără caracter public.

Și nu în ultimul rând se consolidează sancțiunile administrative care pot fi și ele impuse pentru abuzurile de piață, precum și competențele de investigare ale autorităților naționale de reglementare în vederea detectării abuzurilor de pe piețele financiare.

Adoptarea prezentului act normativ are impact asupra domeniului pieței de capital și asupra economiei românești în general prin crearea premiselor necesare dinamizării procesului de creștere al pieței și evoluției spre o dimensiune superioară a acesteia, și anume aceea de piață emergentă. Obiectivele avute în vedere sunt:

• creșterea gradului de implementare a principiilor de guvernanță corporativă la nivelul emitenților cu implicații benefice asupra transparenței și raportării informațiilor relevante pentru piață;
• optimizarea regimului ofertelor publice și al listărilor de valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni);
• întărirea regimului legal care să permită respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale investitorilor, precum dreptul de vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul la dividende, etc.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Attila Gyorgy, și Excelența Sa domnul ambasador al Confederației elvețiene, Jean-Hubert LEBET, au semnat astăzi, 11 mai 2016, acordul de proiect “Fondul pentru acțiuni în domeniul managementului energiei durabile”. Parte a acordului este și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Organism Intermediar pentru Aria nr.4 din cadrul Programului de Cooperare elvețiano-român. Ministerul Finanțelor Publice are rol de Unitate Națională de Coordonare în program.

Documentul vizează consolidarea managementului energiei durabile la nivel local în România, prin îmbunătățirea infrastructurii municipale, prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la eficiența energetică și la energia din surse regenerabile. Scopul este creșterea nivelului de trai, promovarea dezvoltării economice și conștientizarea cu privire la schimbările climatice.

Perioada de desfășurare a proiectului este de 40 luni. Bugetul total se ridică la 9.762.904 CHF, din care 8.350.968 CHF reprezintă grantul acordat de Confederația elvețiană României, ca parte a contribuției Elveției pentru reducerea decalajelor sociale și economice în Uniunea Europeană extinsă.

Ministerul Finanțelor Publice face încă un pas în sprijinul contribuabililor și lansează, pe pagina sa de Facebook, un ghid explicativ pentru formularul D200. Acesta trebuie completat de persoanele fizice care realizează venituri din România.

Ghidul enumeră situațiile în care trebuie depusă declarația, explică cum poate fi procurat formularul și unde trebuie depus.

La finalul ghidului se află un link către site-ul ANAF unde contribuabilii pot găsi instrucțiuni suplimentare pentru completarea formularului.

Ministerul Finanțelor Publice lucrează la un ghid similar pentru persoanele fizice care obțin venituri din străinătate. Acesta va fi lansat până la finalul săptămânii. În aprilie, Ministerul Finanțelor Publice a lansat ghidul informativ despre impozitul pe clădiri datorat persoanelor fizice.

În luna mai, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) rambursează TVA în valoare de peste 500 mil. lei, din care 32,01 mil. lei se compensează, iar 312,82 mil lei se restituie.

Plata efectivă a sumelor este programată în două tranşe:

• 12 mai 116,68 mil. lei şi
• 31 mai: 196,14 mil. lei.

Sunt cuprinse toate deconturile de TVA înregistrate până la 08.04.2016, cu excepţia celor aferente operaţiunilor de import soluţionate până la 25.04.2016.