Măsurile propuse de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, vin în sprijinul mediului de afaceri și a contribuabililor prin simplificarea administrativă. Se creează premisele pentru creșterea gradului de încredere a contribuabilului în sistemul fiscal prin măsuri care elimină incertitudinile cu privire la modul de îndeplinire a obligațiilor sau modul de exercitare a drepturilor.

Principalele modificări propuse ale Proiectului de Lege sunt:

• exonerarea contribuabilului/plătitorului de la obligația de a depune cerere de modificare a domiciliului fiscal, în situația în care domiciliul sau sediul social coincide cu domiciliul fiscal (având în vedere că administrația fiscală deține aceste date urmare fluxurilor zilnice ale schimbului de informații realizate electronic cu ONRC);
• prelungirea unor termene în care contribuabilul trebuie să-și îndeplinească obligațiile fiscale prevăzute de legislația fiscală, pe cale generală, ca urmare a unor motive obiective determinate de anumite situații;
• reglementarea diferențiată a aplicării prevederilor legale referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul în care contribuabilul are obligația de înregistrare fiscale;
• reglementarea datei de la care curge termenul de îndeplinire a obligației de declarare a sediilor secundare de către contribuabili/plătitori;
• exonerarea contribuabilului/plătitorului de obligația depunerii la organul fiscal central de copii ale documentelor doveditoare ale informațiilor înscrise în declarație, în situația în care organul fiscal deține deja documente doveditoare ale informațiilor înscrise în declarație;
• reglementarea competenței președintelui A.N.A.F. de a stabili, prin ordin, tipurile de declarații fiscale care urmează a fi transmise obligatoriu prin mijloace electronice;
• reglementarea expresă a faptului că, declarațiile fiscale depuse la un organ fiscal central/local necompetent, sunt considerate ca fiind depuse la data depunerii acestora la organul fiscal necompetent. Pe cale de consecință, se propune totodată și reglementarea expresă a obligativității organului fiscal necompetent de a transmite respectivele declarații fiscale la organul fiscal competent într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii declarației;
• evitarea eventualelor inechități prin calcularea unor obligații fiscale accesorii în cazul în care organul fiscal comunică contribuabilului decizii de impunere emise în baza unei declarații fiscale după expirarea termenelor de plată prevăzute de Codul fiscal sau alte legi care reglementează creanțe fiscale. În acest sens, se propune reglementarea unui termen de scadență special în funcție de data comunicării deciziei;
• reglementarea altor termene de publicare a listei debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante la bugetul local, respectiv semestrial în funcție de termenele de plată a impozitului pe clădiri, teren, mijloace de transport;
• stingerea obligațiilor fiscale principale stabilite de organul fiscal competent, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii, să se realizeze în funcție de data comunicării acestora contribuabilului plătitorului pentru a se asigura o abordare unitară între data stingerii prin plată și data stingerii prin compensare;
• includerea în sfera de aplicare a penalității de nedeclarare reglementată și a obligației fiscale principale stabilite prin decizie de impunere emisă urmare procedurii de verificare a situației fiscale personale. Totodată, se propune și regula de calcul a penalității de nedeclarare în acest caz, regulă care ține cont de sfera de aplicare a procedurii de verificare a situației fiscale personale

Proiectul de Lege poate fi consultat integral aici

Execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un excedent de 130 milioane de lei, respectiv 0,02% din PIB, față de 5,96 miliarde de lei, respectiv 0,84% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2015.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 73,9 miliarde de lei, reprezentând 9,8% din PIB, au fost cu 2,8% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, din care veniturile bugetare colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, cumulat pe primele 4 luni din 2016, au fost de 66,6 miliarde de lei, cu 1% mai mult față de perioada similară a anului 2015 și cu 3% mai mari față de programul aferent acestora.

S-au înregistrat creșteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+12,0%), contribuții de asigurări sociale (+5,5%), impozitul pe salarii și venit (+3,5%), și accize (+2,7%), precum și din taxa pe utilizarea bunurilor (+13,5%), în special din taxele pe jocuri de noroc.

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioada a anului 2015 de 8,8% în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015. De asemenea, rambursările de TVA au fost cu 254,8 milioane de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 5,1 miliarde de lei.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care încasările la acest buget sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, datorită creșterii cotei de contribuții de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 16,4%, în timp ce la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o scădere de 3%, iar la impozite şi taxe pe proprietate s-a înregistrat o scădere de 20,6%. Aceasta din urmă este explicată prin amânarea termenului de plata a impozitului pe proprietate până la 30 iunie, dată până la care se aplică o reducere de 10% la plata integrală a impozitului pe locuință, terenuri și mașini.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 73,8 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 8,4% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015, respectiv 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, 15% pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială, precum și majorarea salariului minim brut pe țară cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015. Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferente plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7%, fiind influențate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,2 miliarde de lei, respectiv 0,9% din PIB, cu aproximativ 35,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

România a emis obligațiuni pe piețele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-și astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% și suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare și prezența unor investitori noi raportat la emisiunile precedente.

“Tranzacția aceasta confirmă percepția foarte bună și încrederea mediilor investiționale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piață. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creștere economică în topul Uniunii Europene și cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul și Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte țări (1%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmați de bănci și bănci private (26%), fonduri de pensii și societăti de asigurare (21%), și alții (1%).

Emisiunea face parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare. Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit SpA.