Din ianuarie până în prezent, ANAF a colectat 82,42 miliarde de lei venituri bugetare cumulate, cu 3,32% mai mult decât programul prevăzut de legile bugetare anuale. La bugetul de stat s-au colectat 57,63 miliarde de lei, cu 3,46 mld. de lei mai mult față de program, astfel:

• la impozitul pe profit s-au colectat 7,35 miliarde de lei, cu 443,11 mil. de lei (6,41%) mai mult decât programul;

• la impozitul pe venit s-au colectat 10,91 miliarde de lei, cu 317,69 mil. de lei peste program;

• TVA colectată în primele cinci luni ale lui 2016 a fost de 22,25 miliarde de lei, cu 4,04% mai mult decât programul. Cota de TVA a fost redusă în medie cu 26.6%, dar în primele cinci luni au fost recuperate 11,2 puncte procentuale din reducere. În luna mai, TVA colectată a fost de 4,27 mld. lei, comparativ cu 4,46 mld. lei colectați în mai 2015. Tendința colectării TVA este determinată atât de reducerea cotei standard de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, fapt care s-a reflectat începând cu luna februarie, cât și de introducerea unei cote reduse de 9% la alimente începând cu 1 iunie 2015. De asemenea, valoarea rambursărilor de TVA în primele cinci luni din 2016 a fost de 5,95 mld. de lei, în luna aprilie rambursarea fiind de două ori mai mare decât în ianuarie 2016.

• colectarea de accize (inclusiv taxa pe viciu) a fost de 10,82 miliarde de lei, gradul de realizare a programului de 102,8% fiind influențat de obligația producătorilor de tutun/țigarete de a se conforma prevederilor Directivei nr. 40/2014/UE și a intrării în vigoare a Legii antifumat.

• la capitolul „rest venituri” colectarea a fost mai mare cu 1,35 mld. de lei (130%) față de programul prevăzut de legile bugetare anuale. La bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate s-au colectat 9,1 mld. de lei cumulat pe cinci luni în 2016, iar gradul de realizare a programului de încasări a fost de 99,1% faţă de program.

La bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate (FNUASS), realizările şi programul includ contribuţia datorată pentru medicamentele finanţate din bugetul FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (taxa de clawback ).

La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au colectat 14,91 mld. de lei în primele cinci luni din 2016 și s-a înregistrat un grad de realizare a programului de 95,26%, unul din factori fiind creșterea peste nivelul prognozat a sumelor aferente contribuției la fondul de pensii administrate privat. În plus, a avut un impact negativ măsura legislativă privind nedatorarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat de către personalul din armată, poliție și funcționarii publici.

La bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj s-au colectat 772,51 mil. de lei, iar gradul de realizare a programului este de 99.92%.

Veniturile colectate de ANAF sunt aferente principalelor patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. ANAF nu are atribuții de administrare si colectare pentru veniturile bugetelor locale (incasate de Direcțiile de Impozite și Taxe Locale din cadrul primariilor), pentru fondurile de la Uniunea Europeană, și nici pentru veniturile proprii ale instituțiilor publice autofinanțate cum ar fi fondul pentru mediu.

Rezultatele activității de colectare a veniturilor bugetare de către ANAF sunt actualizate și publicate lunar pe www.transparenta-bugetara.gov.ro sau în secțiunea “Transparența Bugetară” de pe www.mfinante.ro.

În luna iunie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) rambursează TVA în valoare de peste 900 mil lei, din care 44,25 mil. lei se compensează, iar 730,61 mil lei se restituie. Plata efectivă a sumelor este programată în două tranșe:

9 iunie – 256,56 mil lei și

30 iunie: 474,05 mil. lei.

Sunt cuprinse toate deconturile de TVA înregistrate până la 06.05.2016, cu excepţia celor aferente operaţiunilor de import soluţionate până la 25.05.2016.

Ministerul Finanțelor Publice anunță că, în data de 27.06.2016, va efectua prima plată de dobândă în valoare de 21,50 RON/obligațiune, aferentă titlurilor de stat simbol R1706A, cod ISIN RO1517DBP010, ce au fost emise conform Prospectului de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS.

Societatea Depozitarul Central S.A. va asigura distribuirea sumelor reprezentând dobânzi către Deținătorii de titluri de stat, iar plățile vor fi realizate prin intermediul Raiffeisen Bank SA, în calitate de Agent de Plată.

Plățile de dobânzi scadente la data de 27.06.2016 se vor realiza prin următoarele modalități:

1) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice și juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturi de instrumente financiare deschise la Participanții la sistemul Depozitarului Central (societăți de servicii de investiții financiare/instituții de credit), se realizează prin transfer bancar în conturile Participanților, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății.

2) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice si juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturile individuale administrate de Depozitarul Central, se realizează prin:
a) transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății. Documentația necesară plaților prin transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat se poate depune în original la sediul Depozitarului Central SA sau se poate transmite prin poștă la adresa Depozitarului Central SA (București, Bd. Carol I nr. 34-36, sector 2).
b) plata în numerar la ghișeele agențiilor Raiffeisen Bank numai către deținătorii de titluri de stat persoane fizice

Exemplu de calcul:

Data de plată a dobânzii: 27.06.2016
Valoarea nominală a unui titlu de stat : 1.000 lei
Perioada de dobândă: de la 25.06.2015 inclusiv, până la 24.06.2016 inclusiv
Numărul efectiv de zile din perioada de dobândă : 366 zile
Rata dobânzii : 2,15% pe an

Dobânda/titlu de stat se calculează utilizând următoarea formulă:

Dobânda = (Valoarea nominală x Rata dobânzii (%) x Număr zile acumulate) / Număr zile an curent;
Unde:
– Dobânda = valoarea Dobânzii pentru fiecare Dată de Plată a Dobânzii pentru un Titlu de stat;
– Valoare nominală = valoarea nominală a unui Titlu de stat, respectiv 1.000 lei
– Rata Dobânzii = publicată în Data Alocării
– Număr zile acumulate = numărul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– Numar zile an curent = numarul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– An curent = perioada de Dobânda curentă.

Dobânda aferentă fiecarui titlu de stat, plătibilă la data scadentă de 27.06.2016 este:
(1.000 lei x 2,15% x 366 zile )/366 zile = 21,50 lei/titlu de stat

În iulie, Ministerul Finanțelor Publice lansează o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație. Aceasta marchează Centenarul Unirii și va avea scadența în anul 2018, la 100 de ani de la Marea Unire. Orice persoană fizică, de peste 18 ani, poate participa la această emisiune jubiliară prin cumpărarea de titluri de stat cu o valoare nominală de 100 de lei.

La scadență, Ministerul Finanțelor Publice va organiza o loterie aniversară prin care 100 de persoane fizice, deținători de titluri de stat ai emisiunii jubiliare, vor câștiga premii de câte 1000 de lei fiecare, indiferent de numărul de titluri deținute.

Mai multe detalii referitoare la plata dobânzilor pot fi găsite în Prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS, accesând site-ul, www.mfinante.ro, secțiunea Programul FIDELIS emisiune 2015, pe pagina de Facebook Fidelis Ministerul Finantelor Publice, sau pe website-ul Bursei de Valori Bucuresti, www.bvb.ro, pagina emisiunii cu simbol R1706A.

Ministerul Finanțelor Publice a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se creează cadrul legal pentru finanțarea de la bugetul de stat a obligațiilor financiare pe care Societatea Română de Televiziune le are la Uniunea Europeană de Radio și Televiziune. Acestea includ contribuții, taxe, cotizații, abonamente, licențe pentru drepturi de difuzare a programelor de televiziune culturale, sportive, de divertisment, de știri, transmisii și cheltuieli tehnice, precum și orice alte cheltuieli pe care le presupune calitatea de membru al acestui organism internațional.

Precizăm că decizia de creare a cadrului legal nu are impact asupra deficitului bugetar, sumele asigurându-se cu încadrare în bugetul aprobat.

Modificarea legislativă vine în urma datoriei pe care SRTv a acumulat-o față de EBU din 2008 până în prezent, în valoare de 17 milioane de CHF. Vechimea și amploarea datoriei precum și faptul că planurile de eșalonare a achitării acesteia nu au fost respectate de SRTv din motive financiare, a dus la excluderea României de la ediția 2016 a Eurovision. Totodată, SRTv i-a fost comunicat faptul că a fost început procesul de excludere din EBU. Dacă nu sunt luate măsuri urgente pentru acoperirea datoriei, SRTv nu mai are acces la difuzarea unor evenimente culturale și sportive internaționale importante. Eliminarea din EBU ar fi determinat imposibilitatea transmiterii Jocurilor Olimpice de la Rio, Brazilia, din acest an.

Elemente de background:

SRTv este membru activ în cadrul EBU din 1993. Între 2002 și 2006, a fost membru în Consiliul de Administrație EBU și a beneficiat permanent de rețeaua EUROVISION, care asigură schimbul de știri și programe sportive (Jocurile Olimpice, Campionate mondiale de fotbal, Campionate de patinaj artistic) între membrii EBU, precum și de baza de date a EBU, de consultanță gratuită, de cursuri de pregătire profesională și de expertiză tehnică.

Pentru calitatea de membru al EBU, SRTv plătește obligații financiare, care constau în taxe, cotizații și contribuții.

EBU este cea mai mare asociație a difuzorilor publici din lume. Are 73 de membri activi din 56 de țări și 21 de membri asociați din Asia, Africa și America. Înființată în 1950, cu scopul de a promova cooperarea între organizațiile de radio și de televiziune, EBU este o organizație non-profit, guvernată de legea elvețiană, cu sediul la Geneva, Elveția.

Managementul companiilor care activează în România percepe tot mai mult activitatea de responsabilitate socială corporativă (CSR) drept o funcție strategică, pe care o integrează în politica mai largă de sustenabilitate, arată cea de-a patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România – 2016, realizat de EY România și CSRmedia.ro.

Astfel, 88% dintre companiile respondente la ediția de anul acesta spun că s-au implicat în proiecte de responsabilitate socială corporativă în 2015. Acest rezultat marchează un interes mai mare din partea companiilor de a integra activități de CSR în strategia lor de afaceri.

Deși cele două motive principale pentru care companiile s-au implicat în proiecte de CSR în 2015 au rămas: faptul că le aduce recunoaștere și vizibilitate (56%) și faptul că această activitate face parte din strategia lor de relații publice (46%), acestea sunt în scădere puternică față de 2014. În schimb, observăm creșteri semnificative ale motivațiilor de tipul: acționarii noștri cer această implicare (40%), valoarea financiară a companiei crește (25%) și suntem obligați prin politica firmei (21%). Această evoluție indică o abordare strategică, de sus în jos a activităților de CSR.

„Este un moment de referință pentru mediul de business din România, care se pregătește pentru raportarea non-financiara din 2017. Pentru prima dată în acest an, 40% dintre companii sunt motivate să se implice în activități de CSR pentru că acționarii lor cer asta, în timp ce 25% se implică pentru că aceste activități cresc valoarea financiară a companiei. Vedem așadar o evoluție a practicilor de responsabilitate socială și de sustenabilitate, care ne indică o maturizare susținută a pieței, a politicilor existente și a profesioniștilor din domeniu. Dar și mai important, vedem o nouă înțelegere strategică a acestei funcții la nivelul managementului de top al companiilor din România”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

A patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România are la bază un chestionar aplicat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2016. În raport se analizează răspunsurile a 150 de executivi de top din segmentul local de business și specialiști din domeniul CSR la 37 de întrebări.

Bugetele de CSR în România

În 2016, bugetele de CSR au stagnat într-o măsură mai mare decât în 2015 (41% față de 35%). Totuși, 47% dintre respondenți au indicat o creștere a bugetului, un sfert dintre aceștia chiar cu peste 20%. La polul opus, numai 7% dintre companiile respondente spun că bugetele lor de CSR au scăzut, iar 4% că nu au un astfel de buget.

Un sfert dintre companiile respondente dispun de un buget de CSR cuprins între 100.000 și 500.000 de Euro, în timp ce 55% se încadrează în bugete cuprinse între 5.000 și 100.000 de Euro. Totuși, 12% dintre companii au la dispoziție bugete mici, de până la 5.000 de Euro.

În 2015, 42% din bugetul de CSR al companiilor a provenit din alocări deductibile de la buget, 48% din alocări nedeductibile din bugetul companiei (față de 35% în 2014) și numai 10% din altă sursă (față de 14% în 2014).

Anul acesta, 68% dintre respondenți plasează linia de buget de CSR în departamentul de PR și Marketing (față de 59% în 2015), 12% în departamentul de HR (în scădere față de 23% în 2015), dar 13% spun că au un buget separat de dezvoltare durabilă sau CSR (față de doar 5% în 2015).

Măsurarea și raportarea activității de CSR

Studiul de anul acesta vine în contextul în care peste 700 de companii din România sunt vizate de directiva 2014/95/EU începând cu anul 2017. Astfel, puțin peste jumătate din companii (51%) spun că au discutat intern despre directiva europeană privind raportarea non-financiară și despre impactul acesteia asupra companiei. 28% dintre respondenți au constatat în urma discuțiilor că va trebui să raporteze conform acestei directive. Totuși, 33% spun că nu s-a discutat intern acest aspect, în timp ce 16% nu știu dacă astfel de consultări au avut loc.

Cu toate acestea, 64% dintre respondenți spun că măsoară impactul propriilor proiecte de CSR asupra comunității, iar 63%, în creștere față de 55% anul trecut, spun că este probabil să elaboreze un raport de CSR/dezvoltare durabilă în viitorul apropiat.

Proiecte CSR în 2015

În anul 2015, companiile au derulat în medie 12,2 proiecte de CSR, în creștere cu 40% față de anul anterior, ceea ce reflectă o granularitate mai mare a acestor inițiative. În plus, anul trecut a continuat focus-ul pe implementarea proiectelor de CSR la nivel local (59%) și la nivelul comunităților în care activează compania, în timp ce procentul companiilor care derulează proiecte la nivel național a scăzut la 42%.

Aproape jumătate dintre respondenți s-au încadrat într-un buget mediu pe proiect de până la 5.000 Euro, iar 45% dintre companii au avut la dispoziție bugete cuprinse între 5.000 și 50.000 Euro pe proiect. Totuși, companiile au contribuit în 2015 într-o măsură mai mare prin voluntariat decât în 2014 și scăzut simțitor procentul companiilor care oferă ajutor în bani, de la 80% în 2014, la 69% în 2015.

În ceea ce privește sectoarele comunității vizate de companii pentru sprijin, ele continuă să fie interesate în cea mai mare măsură de intervenția în domeniul educației (75%), în domeniul sănătății (61%), dar şi mediu (51%). Scăderea accentuată se observă la această ediție în domeniul social, de la 62% în 2014, la 48% în 2015.

Concluzionând rezultatele studiului de anul acesta, Lăcrămioara Botezatu, Project Manager CSRmedia.ro, explică: „Responsabilitatea socială trebuie privită din perspectivă strategică şi integrată în business. Orice decuplare a celor două poate genera riscuri reputaționale care afectează nu doar compania, ci și pe stakeholder-ii săi. Este timpul ca toate companiile, indiferent de structura capitalului – privat sau de stat, străin sau autohton – să își regândească abordarea faţă de implicarea în societate şi să ducă CSR-ul la nivelul următor, acela al sustenabilității. Trebuie să ieșim din zona nice to have și să trecem în cea must have”.