PIB-ul real din Zona Euro per oră lucrată – un indicator al productivităţii muncii – a înregistrat o rată de creştere de aproximativ 2% în ultimii 3 ani înainte de 2015. Iar la o privire mai atentă cifrele arată că:

Irlanda a fost cea mai performantă în această perioadă, cu o creştere a productivităţii muncii de aproximativ 7% pe parcursul perioadei.

Economiile mari precum cea a Olandei, Franţei şi Germaniei au devenit mai productive, în linie cu media grupului. În vreme ce economiile periferice precum cea a Portugaliei şi Greciei nu au reuşit  să-şi sporească semnificativ nivelurile productivităţii muncii în pofida reformelor implementate în decursul perioadei.

Totuşi, evoluţiile la nivel sectorial au fost mixte. Analizele PwC arată că în mai multe economii din Zona Euro, productivitatea în sectorul industriei prelucrătoare a crescut într-un ritm relativ alert.

„Acest fapt este de înţeles, întrucât majoritatea produselor industriale sunt comercializabile şi prin urmare expuse forţelor competiţiei, iar toate acestea motivează companiile să devină mai eficiente într-o perioada mai scurtă de timp. De asemenea, noile tehnologii automatizate tind să fie adoptate din ce în ce mai repede în industria prelucrătoare – deşi ele pot fi de asemenea adoptate în serviciile de rutină”, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior al PwC.

„Există totuşi şi câteve cazuri excepţionale  – precum Irlanda, de exemplu, unde rata de creştere de două cifre a productivităţii în industria prelucrătoare poate fi explicată prin prisma unei industrii farmaceutice foarte eficiente, care însumează aproximativ un sfert din totalul bunurilor exportate”, a adăugat Boxshall.

Dar ce se întâmplă cu restul economiei? În jur de trei sferturi din capacitatea economică a Zonei Euro şi din totalul orelor lucrate sunt înregistrate în sectorul serviciilor; ceea ce îi acordă cea mai mare influenţă asupra productivităţii muncii la nivelul întregii economii. Cifrele de mai sus arată că, exceptând Grecia, creşterea productivităţii muncii la nivelul serviciilor rămâne în urma celei din industria prelucrătoare.

„Credem că există două principale explicaţii pentru această tendinţă. În primul rând, spre deosebire de piaţa bunurilor, UE trebuie să depună încă multe eforturi pentru consolidarea Pieţei Unice pentru servicii. O posibilă explicaţie pentru acest fapt ar putea fi aceea că mediul de afaceri se ajustează mai lent forţelor competitive decât ar face-o într-un regim mai liber, ceea ce conduce la o creştere mai înceată a productivităţii”, a mai precizat Boxshall

„În al doilea rând, există câteva cauze specifice sectorului care ar putea explica această tendinţă. De exemplu, mare parte din sectorul serviciilor se bazează destul de mult pe forţa de muncă şi are mai puţin de câştigat de pe urma progresului tehnologic şi mecanizării. În plus, industria serviciilor financiare a fost supusă unor reglementări mai dure după criză. Acestea pot fi justificate prin prisma asigurării unei elasticităţi şi reducerii riscurilor sistemice asupra economiei, dar pot avea şi unele efecte adverse asupra productivităţii prin restricţionarea activităţilor sau descurajarea inovării”, adăugă acesta.

Economia Zonei Euro o depăşeşte pe cea a SUA

În acelaşi  timp, cifrele arată că economia Zonei Euro a crescut mai rapid decât cea a SUA în primul trimestru al anului 2016. Totuşi, analizele PwC reliefează că recuperarea economiei – şi într-o măsură mai mare, a pieţei muncii – a fost inegală. De exemplu, nivelul ratelor de şomaj în Zona Euro, în acest stadiu al redresării, este cel mai ridicat înregistrat vreodată în comparaţie cu perioadele de redresare trecute.

„Credem că principala cauză a acestei variaţii în evoluţia economiei este de natură structurală şi legată de diferenţele care există între piaţa muncii, cea de capital şi a produselor, în fiecare dintre economiile Zonei Euro. În schimb, recuperarea care se înregistrează în prezent în Zona Euro a acordat decidenţilor politici şansa să implementeze reforme şi să reducă unele dintre aceste disparităţi”, a conchis Boxshall.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi ediţia de luna aceasta a Global Economy Watch disponibilă la www.pwc.com/GEW.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Agenția Națională de Administrare Fiscală organizează Adunarea generală a Organizației Intra-Europene a Administrațiilor Fiscale (IOTA), în perioada 7-8 iulie 2016, perioadă care coincide cu aniversarea a 20 de ani de existență a organizației.

IOTA reunește administrațiile fiscale din 46 de țări, iar România este membru cu drepturi depline din 1998. Misiunea IOTA este de a furniza un forum de discuții pe problematici fiscale pentru țările membre, promovarea cooperării între administrațiile fiscale europene si susținerea dezvoltarii acestora in acord cu nevoile fiecareia.

ANAF a deținut președinția IOTA în perioada iulie 2015-iulie 2016.

Tema evenimentului din acest an o reprezintă “Administrarea fiscală bazată pe informații”. Începând cu secolul 21, s-a constatat o creștere în complexitate și ca volum a datelor digitale, precum și a schimbului de date în societate. Administrațiile fiscale colectează, folosesc și fac schimb de cantități uriașe de date aparținând persoanelor fizice, persoanelor juridice și alte date generate de propria activitate.

Noul mediu de date oferă oportunități și beneficii uriașe pentru administrațiile fiscale, date care pot fi exploatate la maximum, și care dezvoltă cunoștințe solide și tehnologii care pot conduce la o colectare a taxelor eficientă și transparentă, la livrarea de servicii personalizate, reducând în același timp cheltuielile de conformare pentru contribuabili. Reuniunea IOTA oferă oportunitatea de a examina următoarele inițiative cu valoare pentru procesul de colectare a taxelor: – o utilizare mai bună a datelor obținute din schimbul de informații – colectarea și folosirea de informații digitale pe sectoare de activitate – analize avansate a serviciilor în vederea creșterii conformării voluntare

La eveniment participă peste 160 de delegați ai administrațiilor fiscale membre IOTA, oficiali ai Guvernului României, ai Uniunii Europene, ai OECD, ai FMI și alți reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Ministerul Finanțelor Publice lansează pe 11 iulie emisiunea de titluri de stat pentru populație – Fidelis Centenar, cu scadență în 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.

Valoarea totală a emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar prețul unui titlu de stat, de 100 de lei. Acesta poate fi achiziționat, în perioada 11 – 29 iulie 2016, la o dobânda anuală de 2,15%. Dobânda și câștigurile de capital realizate din deținerea și tranzacționarea titlurilor emise de statul român prin Ministerul Finanțelor Publice sunt venituri neimpozabile.

Pot deveni investitori toate persoanele fizice rezidente și nerezidente în vârstă de peste 18 ani. Cei interesați pot cumpăra maximum 1.000 de titluri de stat. Acestea pot fi achiziționate, fără costuri, de la cele patru bănci intermediare: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania.

În procesul de subscriere, cumpărătorii titlurilor de stat pot opta între a deschide un cont bancar, oferi datele contului bancar personal sau pot subscrie cu numerar.

După închiderea perioadei de subscripție, Ministerul Finanțelor Publice va stabili suma care urmează a fi contractata, aceasta putând fi mai mare, egală sau mai mică decât cea anunțată inițial, de 100 milioane de lei, în funcție de volumul de titluri de stat subscrise.

Titlurile de stat vor fi admise și, ulterior, tranzacționate pe Bursa de Valori București. Deținătorii titlurilor de stat le pot tranzacționa la prețurile cotate în mod transparent la BVB.

Prețul titlurilor de stat poate fluctua pe bursă, în funcție de condițiile de piață, valoarea acestora putând fi mai mare, egala sau mai mica decât cea nominală de 100 lei.

La scadență va fi organizată o loterie aniversară cu 100 de premii în valoarea de câte 1.000 de lei. Un investitor poate câștiga un singur premiu, indiferent de numărul de titluri deținute.

Emisiunea face parte din demersurile Ministerului Finanțelor Publice de creștere a gradului de educație financiară a populației și de diversificare a ofertei de instrumente de economisire pentru populație.