1

Buletin fiscal nr. 21

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.884 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice de autorizare a regimurilor speciale, Monitorul Oficial nr. 496 / 4 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 4 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 7.788 / 2007, Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 7.789 / 2007 şi Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 4.936 / 2007.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.882 / 24 iunie 2016 privind aprobarea utilizării semnăturii electronice extinse la derularea formalităţilor vamale pentru mărfurile introduse şi scoase din Uniunea Europeană prin birouri vamale din România, Monitorul Oficial nr. 496 / 4 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 4 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 2.781 / 2014.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.888 / 24 iunie 2016 privind definirea caracterului ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară terţă, Monitorul Oficial nr. 496 / 4 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 4 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 3.477 / 2013.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.886 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind înregistrarea în scopuri vamale a operatorilor economici şi altor persoane, Monitorul Oficial nr. 500 / 5 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 5 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 1.554 / 2009.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.887 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea declaraţiilor vamale simplificate şi înscrierea în evidenţele declarantului, Monitorul Oficial nr. 502 / 5 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 5 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 163 / 2015.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.890 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea pentru simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor, Monitorul Oficial nr. 502 / 5 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 5 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 6.577 / 2008.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.885 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului român de procesare automată a declaraţiei vamale la import, Monitorul Oficial nr. 503 / 5 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 5 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 6.693 / 2010.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.892 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind utilizarea şi completarea declaraţiei vamale şi a Notelor explicative privind codurile utilizate pe formularele declaraţiei vamale, Monitorul Oficial nr. 507 / 6 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 6 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 9.988 / 2006.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.883 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a regimului de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR, Monitorul Oficial nr. 512 / 7 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 7 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 1.420 / 2014.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.893 / 24 iunie 2016 privind aprobarea Normelor tehnice pentru aplicarea regimului de tranzit unional/comun, Monitorul Oficial nr. 512 / 7 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 7 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 1.421 / 2014.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 1.889 / 24 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea emiterii de titluri de garanţie izolată, utilizării garanţiei globale şi a exonerării de garanţie în cadrul regimului de tranzit unional/comun, Monitorul Oficial nr. 513 / 7 iulie 2016

Ordinul este în vigoare începând cu 7 iulie 2016 şi abrogă Ordinul Vicepreşedintelui ANAF nr. 1.111 / 2015.




Un contract de finanţare şi două de asistenţă tehnică semnate de România cu BEI

BEI acordă  finanțare în valoare de 360 milioane de euro pentru proiecte prioritare în cadrul Programelor Operaționale ale UE din perioada 2014-2020, pentru a susține creșterea în România și extinde furnizarea de servicii de consultanță dedicate autorităților naționale pentru îmbunătățirea implementării proiectelor și a absorbției Fondurilor UE.
Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă României un împrumut în valoare de 360 de milioane de euro , pentru acoperirea parțială  a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat în contul contribuției naționale la investițiile orientate către creștere din perioada de programare UE 2014-2020, în cadrul Programelor Operaționale  Competitivitate, Capital Uman și anumite axe prioritare din Infrastructură Mare. Acest împrumut va susține Contractul Român de Parteneriat cu UE pentru perioada de programare 2014-2020, concentrându-se pe investiții în sectoarele energiei, îmbunătățirii mediului înconjurător, Cercetării&Dezvoltării și Inovației (CDI), Tehnologiei Informațiilor și Comunicației (TIC), ocupării forței de muncă, educației și beneficiilor sociale. Împrumutul BEI urmează Împrumutului Strategic Național de Referință pentru Co-finanțare în valoare de 1 miliard de euro pentru proiecte din domeniul transporturilor și mediului, celui în valoare de 300 milioane EUR pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, oferite pentru perioada de programare 2007-2013 și împrumutului în valoare de 300 milioane de euro pentru proiecte din sectorul mediului, în cadrul Programului Operațional pentru Infrastructură Mare din perioada de programare UE 2014-2020, semnat pe 16 iunie 2016 la Luxemburg.
În același timp, banca UE a semnat două Contracte de Servicii de Suport prin Consultanță a Proiectelor, în valoare de aproximativ 19  milioane de euro, cu Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP) și, respectiv, Ministerul Fondurilor Europene. Primul Contract de Servicii prevede asistență pentru ANAP pentru crearea unei strategii naționale de achiziții publice, parte din condiția fundamentală stabilită de UE pentru perioada de programare 2014-2020. Cel de-al doilea va susține implementarea proiectelor de către beneficiari în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare al UE (adică Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Societatea Națională de Căi Ferate și beneficiari din sectorul apelor și deșeurilor, incluzând în primul rând societăți operaționale regionale). Programul de asistență tehnică pentru „Suport de Consultanță pentru Proiecte” al BEI oferă servicii de consultanță pentru Autoritățile de Management și beneficiarii de Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FESI) în România, în perspectiva financiară a UE 2014-2020. Aceste servicii de asistență tehnică au scopul de a îmbunătăți calitatea proiectelor și a investițiilor finanțate din Fonduri Structurale, diseminarea celor mai bune practici în cadrul UE și contribuie la îmbunătățirea coeziunii.
„Contractele semnate astăzi vor ajuta la îndeplinirea mandatului băncii UE, în special pentru oferirea de servicii de creditare, de consultanță în toate Statele Membre. Acestea cuprind un set crucial de acțiuni pentru asigurarea unei creșteri economice viitoare sustenabile în UE – acțiuni care s-au dovedit deja a fi de succes în multe State Membre și pe care BEI este dedicată să le implementeze pe larg în România. Împrumutul din partea BEI va co-finanța proiecte de infrastructură publică prioritare, cu o valoare totală de aproximativ 7,7 miliarde de euro, cu efecte economice așteptate puternice în cadrul mai multor Programe Operaționale ale UE (care cuprind în special CDI, TIC și proiecte sociale) și va sta la baza unor transformări structurale ulterioare pe piața muncii, prin îmbunătățirea seturilor de abilități. Contractele de Servicii de Suport de Consultanță pentru Proiecte reprezintă continuarea asistenței tehnice a BEI în curs de desfășurare din 2014. Acestea vor consolida asistența deja oferită prin programul JASPERS începând cu 2008 către autoritățile române, administrații și întreprinderi de stat, cu obiectivul de a pregăti proiecte de înaltă calitate, accelerând absorbția fondurilor UE din perioada de programare curentă, 2014-2020.
Cele două împrumuturi semnate de către BEI cu autoritățile române  în acest an indică existența unui pachet de proiecte care mă aștept să fie în curând suplimentate de începerea operațiunilor legate de FESI în țară și să continue să crească și să se diversifice în viitor, inclusiv prin operaționalizarea Inițiativei pentru IMM-uri dedicată susținerii antreprenoriatului în România”, a declarat Vicepreședintele BEI, Cristian Popa.
„Acordul de împrumut semnat astăzi cu BEI este dovada atenției pe care o acordă atât Guvernul României, cât și banca Uniunii Europene îmbunătățirii gradului de absorbție a fondurilor europene îndreptate către trei programe operaționale: Infrastructură Mare, Competitivitate și Capital Uman. Prin acoperirea parțială a cheltuielilor efectuate de la buget pentru a susține proiecte finanțate din fonduri UE, este redus impactul asupra bugetului de stat. Acest împrumut mai are și potențialul de a impulsiona investițiile în trei domenii majore de interes.
Referitor la achizițiile publice, BEI va asigura expertiză pentru dezvoltarea mai multor măsuri esențiale din cadrul Strategiei. Pentru a fi mai concreți, ne referim la dezvoltarea de sisteme de control intern aferente achiziţiilor publice (I), raționalizarea sistemului de control anticipat (II), implementarea unui sistem de  achiziții publice centralizate (III) și  depășirea deficiențelor actuale pentru a se facilita elaborarea proiectelor și implementarea viitoarelor contracte de achiziții publice (IV).
În calitate de guvernator pentru România, permiteți-mi să subliniez faptul că, pe parte de sector public, suntem hotărâți să explorăm și să utilizăm paleta variată de instrumente BEI. În același timp, ar trebui să se urmărească dezvoltarea continuă a portofoliului BEI din sectorul privat. Vom încuraja sectorul privat să caute în mod activ oportunități de finanțare, subliniind faptul că îi stau la dispoziție și  facilități de elaborare de proiecte”, a declarat Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.
„Prin semnarea Acordului de servicii de asistență tehnică pentru implementarea proiectelor, atât Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020 (POIM), cât mai ales beneficiarii celor trei sectoare importante de investiții finanțate prin acest program – mediu, transport și energie, vor utiliza expertiza BEI pentru toate activitățile și nevoile specifice de asistență tehnică privind pregătirea și implementarea proiectelor și dezvoltarea abilităților și capacității instituționale.
Acordul de servicii, semnat astăzi, va continua asistența tehnică furnizată de BEI în perioada de programare anterioară și va contribui la îndeplinirea condiționalităților specifice POIM – programul strategic de dezvoltare a infrastructurii naționale, cu o alocare financiară nerambursabilă de peste 41% din totalul fondurilor structurale și de investiții acordate României în perioada de programare 2014 – 2020”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
De la începutul operațiunilor BEI în România, Banca a oferit o sumă cumulată de aproximativ 11,4 miliarde de euro pentru finanțare, inclusiv împrumutul semnat astăzi. Proiectele pilot finanțate de BEI în România includ Fabrica de anvelope Pirelli din Slatina, Metroul din București, Proiectul de energie verde al ENEL și programele de Eficiență Energetică pentru blocurile de locuințe din Capitală.



Includerea industriei cinematografice între sectoarele eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat ar putea duce la creşterea acestui sector până la o valoare de aproape 250 de milioane de Euro

Aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru sectorul cinematografic ar putea duce la creşterea de până la 5 ori a producţiilor de film realizate în România, ducând la o valoare de aproape 250 de milioane de Euro anual, precum şi la crearea de până la 4000 de noi locuri de muncă în industriile creative şi în cele conexe, arată un studiu al PwC România.

De asemenea, efectul de multiplicare indirect indus în economie ar putea ajunge până la o valoare de aproximativ 850-974 de milioane de Euro anual, prin creşterea activităţii în sectoarele de turism, transport şi servicii.

În plus, impactul bugetar al aplicării unei astfel de scheme ar fi unul pozitiv, cu venituri rezultate de 120-130 de milioane de Euro anual pentru bugetul de stat.

„În prezent, 20 de state din Uniunea Europeană aplică scheme de ajutor financiar pentru industria cinematografică, iar rezultatele implementării unor astfel de scheme au fost de-a dreptul spectaculoase în ţări precum Cehia sau Croaţia, care au atras foarte multe producţii de film străine. De altfel, schema s-a dovedit de aşa mare succes în Cehia, încât în momentul de faţă autorităţile de la Praga iau în considerare majorarea nivelului subvenţiilor de la 20% la 25% din cheltuielile eligibile din bugetul unei producţii cinematografice internaţionale turnate în Cehia”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

Mihaela Mitroi„România are atu-uri incontensabile în acest domeniu (cineaşti foarte talentaţi, locuri de filmare extrem de variate şi ofertante etc., imaginea pozitivă de care se bucură cinematografia românească în străinătate ca urmare a peliculelor premiate din ultimii ani), însă în lipsa unor instrumente financiare şi fiscale de susţinere şi atragere a producţiilor internaţionale de film, tot acest potenţial rămâne nevalorificat”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Statele membre ale Uniunii Europene cu importante producții cinematografice precum Marea Britanie (începând cu anul 2006) și Franța (2008), Germania (2007) dar și alte state, în special din Europa Centrală și de Est precum Ungaria (2003), Cehia (2010), Polonia (2007), Croația (2012) au instituit de-a lungul anilor scheme de ajutor de stat pentru producția cinematografică, reușind să atragă investiții străine directe în acest domeniu de activitate industrială și culturală. Formele prin care se acordă ajutorul de stat sunt diverse, având la bază scutiri sau reduceri de impozite și taxe, dar şi subvenţii directe. O condiție pentru ca investitorii să beneficieze de stimulentele fiscale prevăzute este ca o parte minimă din producția de film să fie realizată pe teritoriul statului care acordă facilitatea fiscală.

Cehia acordă subvenții și facilități fiscale de 20% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 45 milioane euro pentru anii 2015-2018. Ungaria acordă subvenții și facilități fiscale de 25% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 38,5 milioane euro (231 milioane pentru perioada 2008-2013). În Polonia se acordă subvenții și facilități fiscale de 50% din buget, dar nu mai mult de 1 milion de euro, cu un buget mediu anual de 30 milioane euro. Croația a introdus în 2012 o schemă de ajutor de stat prin care acordă facilități de 20% din costurile eligibile, dar nu mai mult de 2,65 milioane Euro pentru un film.

Creșterea producției de film, după implementarea schemelor de ajutor de stat, a fost remarcabilă: Ungaria a realizat 133 milioane Euro după implementarea schemei în 2003, crescând industria cu 500% din punct de vedere valoric. Cehia, care a realizat 100 milioane Euro după implementarea schemei din 2010, a înregistrat o creştere de 300% faţă de perioada în care schema nu era implementată. Polonia a realizat peste 134 milioane Euro după implementarea schemei în 2007. În Polonia funcționează și 9 scheme de ajutor de stat regionale. Sectorul a cunoscut o creștere medie anuală de 63% în Cehia, de 50% în Ungaria și de 13% în Polonia.

PwC a propus aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică din România, similară cu cele din celelalte state din Europa Centrală şi de Est. Aceasta ar urma să fie aplicată pentru o perioadă de 5 ani, cu sumă medie anuală de 30 de milioane de Euro, care să acopere rambursarea a 25% din totalul cheltuielilor eligibile pentru producţia internaţională de film realizate pe teritoriul României şi a 50% din impozitul pe venit al persoanelor nerezidente, eligibile, plătit în România.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro