Rezumat: În dreptul fiscal european şi internaţional, este un loc comun faptul că nimeni nu ar trebui să plătească cele mai mari impozite posibile doar pentru a satisface autorităţile fiscale. Prin urmare, atât timp cât se înscrie în limitele legii, un contribuabil este îndreptăţit să-şi organizeze afacerea după cum doreşte. Judecătorii fiscali români par să nu fie de acord cu această abordare. Câteva comentarii cu privire la un recent dosar de TVA soluţionat de Curtea de Apel Cluj sunt, pentru acest motiv, necesare.

Summary: In European and international tax law, it is common ground that no one should pay the highest possible taxes just to please to tax authorities. Therefore, as long as it stays within the legal boundaries, a taxpayer is entitled to organize a business as it pleases. Romanian tax judges seem to disagree with this approach. A few comments on a recent VAT case decided by the Cluj Court of Appeal are therefore needed.

În această perioadă, ne-a reţinut atenţia o afacere din domeniul taxei pe valoarea adăugată soluţionată de Tribunalul Maramureş (fond) şi Curtea de Apel Cluj (recurs). După cum vom arăta în continuare, această afacere este circumscrisă unui drept de a nu plăti cele mai mari impozite posibile, recunoscut în practica fiscală internaţională, dar ignorat de autorităţile fiscale şi de instanţele de contencios fiscal din România.

În fapt, organele de control fiscal de la nivelul județului Maramureș au efectuat o inspecție fiscală care a vizat activitatea unei societăţi din perioada 2009-2011. Inspectorii fiscali au reținut că societatea datorează obligații fiscale în materie de impozit pe profit, impozit pe venitul microîntreprinderilor și taxă pe valoarea adăugată. Mai precis, organul fiscal a făcut aplicarea art. 11 VCF, în ceea ce privește relația societăţii reclamante, în calitate de școală de șoferi, cu instructorii auto autorizați ca persoane fizice ce desfășoară activitate economică, care erau colaboratorii societății.

Relația dintre școala de șoferi și instructorii auto cu care aceasta colaborează poate fi descrisă după cum urmează: în baza unor contracte de colaborare încheiate între cele două părți, societatea se obliga să asigure pregătirea teoretică a celor ce urmăreau să obțină permisul de conducere, iar instructorii auto să asigure pregătirea practică a acestora. De asemenea, instructorii auto se obligau să realizeze o publicitate adecvată societăţii care patrona şcoala de şoferi, pentru ca aspiranții la obținerea permisului de conducere să urmeze cursurile teoretice la această şcoală de şoferi.

În aceste condiții, persoanele interesate efectuau două plăți pentru fiecare dintre cele două prestări de servicii, independente una de cealaltă. Echipa de inspecție fiscală a apreciat că suntem în prezența unei operațiuni artificiale. Conform celor reţinute prin raportul de inspecţie fiscală, societatea ar fi trebuit să acționeze conform următorului algoritm:

• se pornește de la prezumția că suma pe care trebuie să o suporte un candidat pentru a urma cursurile şcolii de şoferi este de 1.000 RON, din care 100 RON reprezintă costul pregătirii teoretice și 900 RON costul pregătirii practice;
• în opinia organului de inspecție fiscală, societatea ar fi trebuit să încaseze în întregime suma de 1.000 RON și apoi să direcționeze către instructorii auto, în baza facturilor fiscale emise de către aceștia, suma de 900 RON reprezentând contravaloarea pregătirii practice.

Miza acestei discuţii o reprezenta depăşirea pragului de scutire pentru întreprinderile mici, de 35.000 euro, în perioada supusă inspecţiei fiscale. Astfel, prin modul de organizare a afacerii – două contracte încheiate de candidat şi facturi de 100 RON pentru pregătirea teoretică (emise de societatea care asigura pregătirea teoretică) şi respectiv de 900 RON pentru pregătirea practică (emise de instructorul autorizat să efectueze pregătirea practică) – societatea reclamantă s-a păstrat tot timpul sub pragul de 35.000 euro şi nu s-a înregistrat ca plătitoare de TVA. În opoziţie, inspectorii fiscali au apreciat, în baza mecanismului mai puţin favorabil, că pragul de TVA a fost depăşit.

Trebuie observat că în cauză s-a administrat și proba cu expertiza fiscală, expertul desemnat exprimându-se în sensul că modalitatea de interpretare propusă de către organul fiscal este eronată. Cu toate acestea, Tribunalul Maramureș a respins acțiunea promovată de către societate, arătând că, în speță, modalitatea de achitare în mod separat a sumelor plătite pentru pregătirea unei persoane în scopul obținerii permisului de conducere a condus la o diminuare artificială a bazei de impunere, mai ales în ceea ce privește TVA, în felul acesta societatea nedepășind plafonul de scutire de la plata TVA.

Menţionăm și faptul că, în legătură cu această chestiune, fosta Gardă Financiară a formulat plângere penală împotriva administratorului societății pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală (art. 9 din Legea nr. 241/2005). Soluția a fost de neîncepere a urmăririi penale, organele de cercetare penală concluzionând că, prin comportamentul său, administratorul societății și societatea nu au urmărit să prejudicieze bugetul de stat. Tribunalul Maramureș nu a ținut cont de această soluție, motivând că doar dacă procedura penală s-ar fi finalizat cu o hotărâre a instanței de judecată aceasta ar fi putut să producă efecte și în fața instanței care judecă problema fiscală.

Faţă de această stare de lucruri, trebuie să se observe că, din punct de vedere juridic, atât instanța de fond, cât și organul fiscal s-au prevalat de dispozițiile art. 11 VCF, invocând abuzul de drept care a stat la baza așa-ziselor «operațiuni artificiale». Nici măcar formal însă prima instanță nu și-a pus problema să analizeze care sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se reține incidența art. 11 VCF. Dacă se analizează doctrina de specialitate, se poate observa că este necesară îndpelinirea a trei condiții.

Autor: Cosmin Flavius Costaș

Puteți citi continuarea articolului în numarul 5 al revistei Tax Magazine. Găsiți aici mai multe detalii despre abonamentele Tax Magazine 2016.

Rezumat: Intrarea în vigoare a noului Cod Vamal Unional atrage după sine o serie largă de schimbări – de exemplu, modernizarea și simplificarea procedurilor vamale sau stabilirea programului de lucru referitor la dezvoltarea și punerea în operă a sistemelor informatice vamale care să permită introducerea e-Customs.

Inițiativa e-Customs, program de modernizare care are ca scop final înlocuirea documentelor și declarațiilor pe suport hârtie – ce sunt încă folosite în relația cu vama – cu varianta lor electronică, va fi pusă în aplicare treptat, pe parcursul următorilor 4-5 ani și va avea un impact major asupra modalităților prin care agentul economic, și nu numai, va comunica cu autoritățile vamale.

În cele de mai jos vă vom prezenta pe scurt cele mai importante schimbări ce vizează sistemele informatice de prelucrare a datelor, așa cum sunt ele prezentate în Planul Strategic Multi-anual și în ultima decizie a Comisiei Europene, sisteme menite să ofere operatorilor economici o gamă largă de servicii vamale electronice pe întregul teritoriu Uniunii și care au drept scop creșterea eficienței, a eficacității și a gradului de armonizare a procedurilor vamale la nivelul Uniunii.

Summary: The entry into force of the new Union Customs Code brings a wide range of changes – for example modernization and simplification of customs procedures, or the draw up a work programme relating the development and deployment of the electronic customs systems needed for e-Customs implementation.

The e-Customs initiative, a modernization program that aims to replace the paper-based documents and declarations – still common when performing the customs formalities – with their electronic versions, will be implemented gradually, over the next 4-5 years, and will have a major impact on how the economic operators (but not only) will communicate with the customs authorities.

We summarize below the most important changes in terms of electronic customs systems as presented in the Multi-Annual Strategic Plan and in the latest Decision of the European Commission, systems that are designed to provide the economic operators a comprehensive collection of electronic customs services throughout the European Union, aimed at improving the efficiency, effectiveness and harmonization of customs procedures at European Union level.

Încă de la începuturile Comunităţii Europene  din anii ’50, Uniunea Vamală a fost unul dintre țelurile principale ale proiectului european.

Legislația vamală și formalitățile vamale pe care aceasta le presupune sunt destul de complexe și se bazează, încă, pe declarațiile vamale și documentele anexate acestora, pe suport hârtie.

Deși toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de sisteme informatice de procesare a declarațiilor vamale [de exemplu, în România, sistemul RCDPS (abreviere de la Romanian Customs Declarations Processing System)] care reușește să proceseze cvasitotalitatea declarațiilor vamale), ele nu sunt încă interconectate, iar acest fapt conduce la diferențe practice între statele membre UE în ceea ce privește procedurile de vămuire.

Situația urmează să se schimbe radical în perioada următorilor 4-5 ani, deoarece vama – la nivelul Uniunii Europene –trece printr-un proces accelerat de modernizare începând cu data de 1 mai 2016, de la care se aplică așa-zisa legislație vamală unională modernizată, care constă în Codul Vamal al Uniunii [Regulamentul (UE) 952/2013] și actele conexe acestuia [Actul Delegat – Regulamentul (UE) nr. 2446/2015, Actul de punere în aplicare – Regulamentul (UE) nr. 2447/2015 și Actul Delegat – Regulamentul nr. 341/2006 care stabilește măsuri tranzitorii în domeniul tehnologiei informației, al schimbului de date și al stocării acestora].

Procesul de modernizare a început de fapt în anii ’90 prin introducerea Planului Strategic Multi-anual (PSM), dar a suferit o încetinire în perioada 2008-2013, mai ales din cauza crizei economice, dar care cunoaște acum o puternică revigorare atât ca urmare a obținerii finațării necesare dezvoltării programelor din cadrul PSM (prin Programul Fiscalis 2020), cât și ca urmare a aprobării și intrării în vigoare și în aplicare a actelor normative mai sus menționate.

Pentru a sprijini misiunea autorităților vamale din UE, așa cum este ea definită în legislația vamală modernizată, Comisia Europeană și statele membre UE au început să pună la punct și să opereze sisteme vamale informatice sigure, integrate, interoperabile și accesibile.

Autori: Valentin Durigu, Director al Departamentului de taxe vamale şi comerţ internaţional, KPMG Romania SRL

Alexandru Tudor, Senior Assistant, Indirect Taxation Services, KPMG Romania SRL

Puteți citi continuarea articolului în numarul 5 al revistei Tax Magazine. Găsiți aici mai multe detalii despre abonamentele Tax Magazine 2016.

Ministerul Finanțelor Publice a demarat procedura de achiziție de servicii de recrutare de personal pentru selectarea celor 9 membri ai Consiliului de Administrație al CEC Bank S.A. Anunțul a fost postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

”Consider că în toate companiile de stat este necesară implementarea guvernanței corporative pentru a îmbunătăți calitatea bunurilor și serviciilor oferite de companiile publice, precum și pentru creșterea performanțelor financiare. În urma adoptării de către Parlament a Legii nr.111, am ales să începem procedurile pentru selecția conducerii CEC datorită importanței pe care o are această instituție în sistemul bancar. E doar startul, procesul este unul mai amplu ce va continua săptămâna viitoare cu licitații și pentru restul companiilor din subordinea Ministerului”, anunță ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Contractul, cu durata până la 31.12.2016, are o valoare de 129.600 lei, fără TVA. Suma va fi suportată din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. Cerințele și condițiile de participare sunt detaliate în caietul de sarcini.

Potrivit Legii nr. 111/2016, este obligatoriu ca selecția candidaților să fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică, specializată în recrutarea resurselor umane, în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au cifră de afaceri de 7.300.000 de euro și au cel puțin 50 de angajați. CEC Bank S.A. se încadrează în această categorie.

Până în acest moment, Ministerul Finanțelor Publice are o singură companie în subordine cu management corporativ implementat. Este vorba despre Compania Națională Imprimeria Română care, încă din 2012, de la startul implementării OUG 109 a pus în aplicare procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație și a Directoratului. Pe parcursul celor patru ani, decizia s-a dovedit una de succes. Noul management a demonstrat că implementarea unei strategii pe baza principiilor guvernanței corporative a condus la rezultate financiare în creștere.

Produsul Intern Brut a crescut cu 6% pe seria brută și cu 5,9% pe seria ajustată sezonier, în trimestrul II din 2016 față de perioada similară din 2015. România se clasează la acest capitol pe primul loc între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Pe locul doi este Slovacia, cu 3,7% și pe trei Spania cu 3,2%.

Și în ceea ce privește creșterea economică în trimestrul doi din 2016 față de primul trimestru al anului, țara noastră s-a situat pe primul loc în UE. Produsul Intern Brut a fost, în termeni reali, cu 1,5% mai mare în trimestrul II din 2016, față de trimestrul I din 2016, fiind o creștere economică sustenabilă. Rezultate bune au mai înregistrat Ungaria cu 1,1% și Polonia și Slovacia, cu 0,9%.

“Cifrele venite astăzi de la INS confirmă și chiar depășesc estimările noastre. Creșterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investițiile, cu 9% al construcțiilor în trimestrul al II-lea și realizată în condițiile unei reduceri a cresterii comerțului cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi și-au amplificat creșterea de la 7,8% în trimestrul I la 9,5% în trimestrul al II-lea.

Asta arată că nu e o creștere bazată doar pe consum, ci și pe investiții și că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate”, a declarat Ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

Creșterea economică trimestrială este semnificativ mai mare decât cea așteptată de analiștii economici, de 4,1% an/an în trimestrul II. Aceasta a fost influențată de producție – creșteri importante le-au avut serviciile, construcțiile și agricultura, dar și de dinamica consumului privat, susținută de reducerea TVA și de creșterea câștigului salarial mediu brut pe economie.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2328/5 august 2016 pentru modificarea Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, Monitorul Oficial nr. 601/8 august 2016

Ordinul modifică art. 8 din Ordinul nr. 3769 / 2015 cu privire la termenul de depunere a declaratiei 394.
Termenul limită de depunere a declarației 394 la organul fiscal competent este 30 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare. În cazul în care perioada de raportare este luna calendaristică, Ordinul menționează că termenul de depunere al declarației pentru luna ianuarie este 28, respectiv 29 februarie, după caz.