Proiect co-finanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român

Ministrul Finanțelor Publice Anca Dana DRAGU, în calitate de reprezentant al Unității Naționale de Coordonare a Programului de Cooperare Elvețiano-Român, și Excelența Sa Urs HERRENA, ambasadorul Elveției în România, în calitate de reprezentant al Consiliului Federal Elvețian au semnat, în data de 22 septembrie 2016, Acordul de proiect „Crearea cadrului pentru implementarea unui sistem electronic eficient de management al documentelor în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală”.

Proiectul vizează crearea unui cadru procedural și funcțional în vederea realizării unui sistem eficient de management al documentelor în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și structurile sale subordonate de la nivel central și teritorial.

Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul va contribui la optimizarea activităților curente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin îmbunătățirea trașabilității documentelor și eficientizarea îndeplinirii activităților interne și a utilizării timpului de lucru, a resurselor umane și a proceselor logistice.

Proiectul se va derula pe o perioadă de 31 de luni, cu un buget total de 1.626.593 CHF, din care 1.382.604 CHF reprezintă grantul acordat de către Elveția României, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,1 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,2 miliarde de lei, reprezentând 19,4% din PIB, au fost în primele opt luni cu 1,9% mai mici în termeni nominali față de perioada similară din 2015. Din acestea, încasările ANAF au fost de 132,4 miliarde de lei, adică cu 1,2% mai mult față de perioada similară a anului 2015 și cu 0,1% peste programul de încasări stabilit pentru acest an.

S-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+10,7%), accize (+6,5%), contribuții de asigurări sociale (+6,9%), impozitul pe salarii și venit (+3%), precum și din taxa pe utilizarea bunurilor (+9,7%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului 2015 de 9,4% în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015. Cu toate acestea, față de programul ANAF, veniturile din TVA au fost cu 0,2% mai mari.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta în condițiile în care sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, în urma creșterii cotei de contribuții de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016, precum și de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,6%, la impozite și taxe pe proprietate cu 11,1%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o creștere de 6,8%.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 150,3 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie și de 15% din luna decembrie pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1050 de lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1050 de lei la 1250 de lei. Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferentă plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,7%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influențate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 14,9 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB.

Ministerul Finanțelor Publice a atras în data de 28.09.2016 1 miliard de euro de pe piețele financiare internaționale prin redeschiderea emisiunii lansate în mai, cu maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

Emisiunea a fost realizată la cel mai scăzut cost aferent unui împrumut al statului român prin emitere de euroobligațiuni, de doar 2,150%, mai redus cu 0,842%, față de cel obținut în luna mai. Gradul de suprasubscriere, de peste 2,5 ori, demonstrează interesul solid al investitorilor care au participat printr-un număr de 130 de conturi.

Emisiunea a fost lansată la un randament inițial de 2,30% și, în doar câteva ore, urmare a interesului major din partea investitorilor, s-au acumulat ordine de subscriere în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Suprasubscrierea semnificativă venită din partea unor investitori pe termen lung a făcut posibilă reducerea succesivă a randamentului până la nivelul de 2,15%, prima de emisiune plătită de statul român fiind foarte mică în condițiile actuale de piață, de doar 0,03% (3 puncte de bază).

“Prin această tranzacție avem încă o confirmare a percepției foarte bune și a încrederii investitorilor în sustenabilitatea economiei românești, într-un context marcat de o serie de incertitudini cum ar fi efectele Brexit şi alegerile din perioada următoare. Testul pieței este întotdeauna unul foarte relevant și rezultatul acestei emisiuni, concretizat prin cel mai scăzut cost înregistrat de România pentru un astfel de instrument, coroborat cu interesul, calitatea și gradul de diversificare al bazei investiționale, confirmă încrederea în fundamentele și perspectivele economice pe termen mediu și lung ale României. Trebuie menționat faptul că nu doar contextul unor dobânzi minime istorice la nivel global a condus la acest cost minim înregistrat de statul român, ci și reducerea semnificativă a marjei de risc de credit a României de aproximativ 0,48% (48 de puncte de bază) în doar 4 luni. Lucru care reflectă percepția mediilor investiționale bazată pe contextul macroeconomic solid, cât și pe potențialul economic al țării noastre”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: SUA (18%), România (17%), Italia (17%), Marea Britanie (16%), Centrul și Estul Europei (7%), Germania și Austria (8%), alte țări ale Europei (16%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (70%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (17%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (9%) și bănci centrale (4%).

Cu această emisiune a fost finalizat planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare. Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit SpA.

Contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%), potrivit unui studiu al PwC România. Din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.

România deţine a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafața forestieră națională era de 6,86 mil. hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, însă suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).

În același timp, țara noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire forestieră – la finalul lui 2015, suprafața forestieră reprezenta 29% din suprafața totală a terenurilor țării, în crestere cu 2% față de 1990. Astfel, gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE (37%) și sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). România are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire. Pentru comparație, țările UE cu cea mai mare suprafață de pădure și cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia (28 mil. hectare, 64% acoperire) și Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) – ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.

Sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei.  De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție. Potrivit studiului PwC, investițiile în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de Euro pe an.

„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forței de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media europeană de 4,3 ULA / 1,000 ha. Printre motivele productivității scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită. În țările membre UE, în medie, un singur angajat din administrația publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

În 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare în România a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (în scădere de la 88% în 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE.

Totuși, țara noastră s-a situat în 2015 pe locul 6 în ceea ce privește raportul dintre volumul de lemn și suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare (280 m³/ha), cu mult peste media UE (172 m³/ha).

Creșterea naturală a pădurilor din România este de circa 5,4 m³/ha/an (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică) sau de circa 7.8 m³/ha/an (în conformitate cu Inventarul Forestier Național).

În 2014, România a fost cel mai mare al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat din Uniune (420,4 mil. m³). Însă având în vedere gradul redus de exploatare forestieră, această contribuție ar putea crește.

În România, producția (15,1 mil. m³) a fost peste media UE (14,5 mil. m³), în timp ce doar o proporție mică din lemnul brut recoltat a fost exportată (0,5 mil. m³). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 mil. m³.  În schimb, pentru a susține capacitatea de producție și nevoia de aprovizionare, de-a lungul lanțului valoric, au fost importați 1,6 mil. m³ adiționali. În condițiile unei mai bune utilizări a pădurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperită exclusiv din producția internă.

O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire (5 mil. m³ în România, semnificativ mai mare față de media UE – 3,39 mil. m³). O parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1.01 mil. m³, acest lucru confirmând faptul că există cerere care ar putea fi acoperită din producția internă.

„România exportă majoritatea producției sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanțul valoric. Astfel, țara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară și secundară pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuințe, construcții). Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creșterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”, a adăugat Bogdan Belciu.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.