1

Structurile teritoriale ale ANAF primesc competențe de verificare a 80 mari contribuabili

Potrivit principalelor direcţii de acţiune ale Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală în anul 2017, destinate creşterii nivelului colectării veniturilor bugetare, la punctul 11, s-a stabilit “selectarea şi programarea în inspecţie fiscală începând cu perioada imediat următoare a unui număr mai mare de mari contribuabili cu un accent deosebit a societăţilor din domeniul financiar bancar şi contribuabili mijlocii, inclusiv prin acordarea de delegări de competenţă altor structuri”.
Din analiza efectuată de către Direcţia Generală Coordonare Inspecţie Fiscală din cadrul ANAF asupra marilor contribuabili administraţi începând cu 01.01.2017 de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, s-a constatat ca aproape jumătate dintre marii contribuabili nu au fost verificaţi în perioadele de prescripție din lipsa capacității de inspecție fiscală din anii precedenți.
Astfel, acești contribuabili au făcut obiectul unei analize de risc, pe baza mai multor criterii, printre care:
– risc fiscal asociat preţurilor de transfer;
– marja de profit;
– neconcordanţe D394 si D390;
– tranzacţii cu contribuabili declaraţi inactivi;
– tranzacţii cu contribuabili cu CUI radiat;
În urma acestei analize de risc, structurile de inspecţie fiscală din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice vor primi competențe pentru efectuarea de controale fiscale la un număr de aproximativ 80 contribuabili mari cu risc fiscal ridicat.
Totodată, la nivelul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au fost incluși în programul de activitate al structurilor de inspecție fiscală un număr de 28 de contribuabili pe baza acestor criterii.
Această măsură face parte din planul asumat de ANAF și prezentat Guvernului României în vederea creșterii încasărilor și a conformării voluntare.



Agenția Națională de Administrare Fiscală și Asociația Spirits România colaborează pentru combaterea pieței neagre din industria băuturilor spirtoase

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Asociația Spirits România, organism reprezentativ al producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase din România, au stabilit în cadrul unei întâlniri dintre conducerea ANAF, reprezentată la nivel de vicepreședinți, și conducerea Asociației Spirits România, care a avut loc în data de 12 aprilie 2017, demararea unei colaborări pentru a combate piața neagră din industria băuturilor spirtoase, în condițiile în care consumul de alcool contrafăcut este la un nivel ridicat în România, cu efecte negative asupra societății și economiei.
Un parteneriat strâns între autoritățile publice, industrie și societatea civilă este esențial atât pentru însănătoșirea pieței de băuturi spirtoase, cât și pentru creșterea nivelului de taxe colectate la bugetul de stat. În acest sens, Asociația Spirits România și ANAF au agreat să colaboreze în perioada următoare prin acțiuni de prevenție și control pentru diminuarea producției și comercializării nefiscalizate a băuturilor spirtoase, Asociația Spirits România angajându-se să contribuie în timp real cu informații privind cazurile de evaziune fiscală, contrabandă sau contrafacere de alcool sesizate în piață.
Acest fenomen afectează negativ atât statul care pierde prin neîncasarea taxelor și impozitelor, cât și companiile care operează legal în această industrie, limitându-le potențialul de dezvoltare, de creare de noi locuri de muncă, de investiții în facilități de producție locale și afectându-le puternic competitivitatea pe sectorul exporturilor. În plus, consumul de alcool ilicit, a cărui calitate nu este în niciun fel controlată, reprezintă un risc major pentru sănătatea consumatorilor și le poate pune în pericol viața.
Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Romania este pe primul loc in Europa la consumul de alcool ilicit si cu 42% sub media europeană la consumul de alcool înregistrat.
Combaterea pieței negre din industria alcoolului, în toate formele ei, este o prioritate pentru ANAF, iar creșterea nivelului de cooperare cu mediul de afaceri este obiectiv strategic care va contribui la succesul acțiunilor operaționale de control, derulate în prezent, precum și la îmbunătățirea cadrului legislativ” a declarat vicepreședintele ANAF, domnul Florin Tunaru, în cadrul întâlnirii.
Experiența din alte state europene ne-a arătat că cele mai eficiente metode de combatere a consumului dăunator de alcool sunt parteneriatele public-private între autoritățile publice și industrie și ne-am propus să realizăm această colaborare și în România” a declarat Tudor Furir, președintele Spirits România.



ANAF propune modificări ale formularelor 091 și 098

Prin modificările aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, a fost introdus un regim special pentru agricultori, aplicabil începând cu data de 1 ianuarie 2017.


Potrivit art. 315 indice 1 alin. (12) lit. a) din Codul fiscal, în situaţia în care agricultorul care aplică regimul special realizează livrări intracomunitare cu produse agricole, prestări de servicii intracomunitare, achiziţii intracomunitare de bunuri, achiziţii de servicii intracomunitare are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 317 din Codul fiscal.


De asemenea, în condițiile prevăzute de art. 317 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform acestui articol, pot solicita anularea înregistrării în scopuri de TVA.
Având în vedere cele de mai sus, este necesară completarea formularului (091) „Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum și pentru agricultori care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091)”, utilizat pentru înregistrarea/anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform art.317 din Codul fiscal, cu rubrici destinate persoanelor care aplică regimul special pentru agricultori și care efectuează livrări intracomunitare de bunuri agricole. În altă ordine de idei, direcțiile de specialitate din ANAF au solicitat introducerea în formularul 098 „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată” a informațiilor referitoare la organizarea și conducerea contabilității contribuabililor pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității.


Solicitarea a fost motivată de faptul că la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu sunt disponibile informații cu privire la existența contractelor de prestări servicii de contabilitate.
Totodată, se precizează că lipsa acestor informații conduce la un blocaj al procedurii de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, se propune completarea formularului 098 „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 316 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal”, precum şi a instrucţiunilor de completare ale acestuia.
– includerea în conținutul secțiunii “Alte date privind contribuabilul” a unei rubrici referitoare la organizarea și conducerea contabilității contribuabililor, pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform art. 10 alin. (3) din
Legea nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– extinderea formularului (098) cu o anexă, în care să fie cuprinse datele de identificare ale persoanei care asigură organizarea și conducerea contabilității, conform art.10 alin. (3) din Legea nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.



ANAF propune modificarea formularului 010

ANAF propune introducerea în formularul 010 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, a informațiilor referitoare la organizarea și conducerea contabilității contribuabililor pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 82/1991, republicată, modificările și completările ulterioare.
Lipsa acestor informații conduce la un blocaj al procedurii de înregistrare în scopuri de TVA, având în vedere prevederile Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 605/2017.
Față de cele mai sus menționate, se propune completarea formularului 010 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, precum şi a instrucţiunilor de completare ale acestuia, astfel:
– includerea în conținutul secțiunii “Alte date privind contribuabilul” a unei rubrici referitoare la organizarea și conducerea contabilității contribuabililor, pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– extinderea formularului 010 cu o anexă, în care să fie cuprinse datele de identificare ale persoanei care asigură organizarea și conducerea contabilității, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.



Andreea Cosmănescu, EY România: Se poate evita dubla impunere în procesul de raportare a venitului global?

Andreea Cosmanescu, EY RomaniaAutor: Andreea Cosmănescu, Manager, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Persoanele care nu-și declară venitul global până la 25 mai, pot primi notificări de la organele fiscale, pe baza datelor obținute prin schimbul de informații cu statele membre sau ţările din afara Uniunii Europene. Cel puţin câteva mii, posibil şi zeci de mii de persoane pot fi în această situaţie, iar cetăţenii români cu domiciliul în România care au plecat din ţară şi nu şi-au clarificat rezidenţa fiscală pot fi subiectul dublei impuneri dacă nu se conformează cu procedurile necesare la organul fiscal competent. Acelaşi risc există şi în cazul cetăţenilor străini care au avut statut de rezidenţi fiscali în România, dar nu s-au scos din evidenţele fiscale la plecarea din ţară pentru o perioadă mai mare de 183 de zile.

În condițiile globalizării și extinderii tranzacţiilor transfrontaliere, schimbul de informaţii a devenit o necesitate, fiind o măsură impusă şi acceptată în cadrul Uniunii Europene, cât şi în relaţia cu statele din afara Uniunii Europene, pentru combaterea evaziunii fiscale.  Astfel, acţiunile administrațiilor fiscale nu mai rămân limitate la teritoriul dintre granițele naționale, așa cum s-a întâmplat în trecut. Avantajele acestui mecanism sunt claritatea asupra rezidenţei fiscale şi obţinerea unor informaţii consolidate globale asupra veniturilor obţinute, dar există şi un dezavantaj substanțial: anul fiscal diferit de anul calendaristic pentru unele state.

Schimbul de informații se poate face sub trei forme: la cerere, spontan sau automat. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) are o lungă istorie de lucru cu privire la combaterea evaziunii fiscale şi formele de schimb de informații, iar articolul 26 din Convenția-model a OCDE oferă o bază pentru toate cele trei forme de schimb de informații.

Codul de Procedură Fiscală, ce transpune la nivel național Directiva 2014/107/EU privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal începând cu anul trecut, asigură o mai mare transparenţă administraţiilor fiscale asupra situaţiei persoanelor fizice. Situaţia veniturilor din salarii, remuneraţiile administratorilor, produsele de asigurări de viaţă, situaţia conturilor financiare, veniturile din pensii, informația despre bunurile imobile şi veniturile din înstrăinarea acestora este astfel accesibilă organelor fiscale din fiecare țară membră UE.

Cu toate acestea, există câteva situaţii în care contribuabilii nu pot să se conformeze procedurilor declarative anuale datorită lipsei de documente justificative, întrucât, în anumite state, anul fiscal nu corespunde cu cel calendaristic.

Un astfel de caz este întâlnit de persoanele fizice care obţin venituri în Marea Britanie, unde veniturile obţinute anual sunt raportate în două declaraţii anuale (de ex. anul calendaristic 2016 este acoperit de două declaraţii fiscale din Marea Britanie: aprilie 2015 – aprilie 2016, respectiv aprilie 2016 – aprilie 2017, cu termen de înregistrare mult după termenul anual din România).

Astfel, multe persoane rezidente fiscal în România preferă să nu depună declaraţiile de venit anuale şi în ţara noastră pentru a evita emiterea unor decizii de impunere eronate ce nu pot fi contestate în timp util. În cazul de faţă, datorită lipsei documentaţiei ce reflectă impozitul pe venit plătit în Marea Britanie care trebuie recunoscut în scop de credit fiscal, evitându-se astfel dubla impunere a aceluiaşi venit în două state diferite, riscul cu care se confruntă aceste persoane include amenda pentru nedepunerea în termen a declaraţiei anuale de venit în Romania şi chiar un control fiscal preliminar pentru veniturile a căror sursă nu a fost identificată pentru sume ce depăşesc echivalentul a 50.000 RON.

Urmează o perioadă de doi ani de negocieri privind condițiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, cu implicații profunde – nu doar pentru Marea Britanie, dar şi pentru Europa ca întreg, implicit România.

Rămâne de văzut care vor fi mecanismele agreate pentru uşurarea raportării veniturilor anuale, precum şi modificările legislative cu privire la schimbul de informaţii în acest sens, ţinând cont şi de candidatura României la OCDE.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.