1

Ritmul creșterii economice în rândul economiilor avansate este încurajator, însă productivitatea rămâne în urmă

Recenta intensificare a activității economice în rândul economiilor avansate ale grupului G7 a atras atenția decidenților de politici economice şi monetare de la nivel global – în special a celor care s-au reunit la Washington în cadrul întâlnirii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internațional.

Este însă justificat acest optimism? Și, mai important, poate fi susținută această creștere? În ultimul raport Global Economy Watch, economiștii PwC își îndreaptă atenția asupra economiilor avansate – și îndeamnă companiile private să contribuie la creșterea ratelor de productivitate.

Economiștii PwC arată că există date concludente care indică o ușoară accelerare a creșterii economice în cadrul grupului G7 la 1,7% pe an în ultimul trimestru al anului 2016. Ritmul mediu de creștere după criză este de 1,8% (a se vedea Graficul 1). Mai mult, ceea ce alimentează acest optimist este caracterul general al redresării în rândul economiilor G7, așa cum indică variația ratelor de creștere între țări, care este cea mai mică din ultimii 20 de ani.

G7 = SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii.

grafic 1

Economiștii PwC au identificat trei motive pentru această schimbare:

  • În primul rând, menținerea unei politici monetare favorabile în cadrul G7 și, în special, în Zona Euro, în pofida creșterii treptate a ratelor dobânzilor în SUA, de la cel mai scăzut nivel istoric.
  • În al doilea rând, guvernele încep să cheltuiască mai mult, unele punând în aplicare planuri de investiții în infrastructură.
  • În al treilea rând, creșterea graduală a cererii în rândul marilor piețe emergente (grupul E7), determinată pe de o parte de stimulentele fiscale acordate în China, precum și de o redresare a activității economice în Brazilia. Acest lucru este coroborat cu datele recente privind comerțul, care arată că importurile piețelor emergente continuă să crească față de anul precedent.

În mod obișnuit, guvernele își asumă sarcina de a impulsiona productivitatea prin reforme asupra întregii economii. De exemplu, ele pot impulsiona proiecte de investiții publice mari sau pot investi mai mult în educație.

„Noi credem însă că mediul de afaceri are un rol la fel de important, mai ales dintr-o perspectivă de la nivel microeconomic”, adaugă Barret Kupelian. „Adoptarea celor mai bune practici în materie de management, de exemplu, ar putea avea un impact asupra ratelor de productivitate naționale dacă sunt implementate în rândul cât mai multor companii.”

„Ținta de creștere economică pentru țara noastră în acest an este ambițioasă şi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru a îndeplini acest obiectiv, politicile publice ar trebui să vizeze îmbunătățirea productivității pe termen lung, de exemplu prin investiții crescute în îmbunătățirea infrastructurii şi a calității sistemelor de învățământ şi sănătate. E necesar ca România să evite greșelile anterioare crizei şi să continue politicile macroeconomice prudente din ultimii ani”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați ultima ediție a Global Economy Watch accesând site-ul www.pwc.com/GEW.

 




MFP își propune să acorde un grad mai mare de libertate contribuabilului, atunci când decide modul în care își alocă venitul

O paletă largă de specialiști sunt cooptați în grupuri de lucru, care analizează conceptul de administrare a venitului global anual și care lucrează la un sistem de deduceri personale, care include sponsorizări ale ONG-urilor sau donații pentru cauze umanitare. Societatea civilă ar avea posibilitatea să obțină finanțări mai mari decât cele provenite din redirecționarea a 2% din impozit, așa cum se întâmplă acum.

Experții discută mai multe variante: fie păstrarea sistemului actual de redirecționare a 2% din impozit, fie introducerea donației în sistemul de deduceri personale din venitul global al contribuabilului. În viitorul sistem, sumele donate ar putea fi deduse integral în limita a 1000 lei/membru al gospodăriei (familiei).

După finalizarea analizelor și a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, care va include modificările Codului fiscal, va fi supus dezbaterii publice și înaintat Parlamentului României.




Ziua Europei în vămile reprezentative din România

În data de 9 mai sărbătorim Ziua Europei, o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa.
Această zi este, de asemenea, cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, prin care a fost propusă unirea industriilor de oțel și cărbuni a Franței, Germaniei de Vest și a altor state, ducând la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Acest eveniment este considerat un moment fundamental în istoria Europei.
Potrivit unui comunicat de presă al ANAF, cu acest prilej, și având în vedere că Uniunea Europeană este în primul rând o uniune vamală, în data de 9 mai 2017, în intervalul orar 10:00-14:00, Direcția Generală a Vămilor organizează “Ziua Europei în birourile vamale”.
Se vor deschide porțile birourilor vamale din București, Giurgiu, Craiova, Timișoara, Oradea, Satu Mare, Cluj Napoca, Brașov, Iași, Galați și Constanța pentru a prezenta copiilor și tinerilor o parte din mijloacele specifice muncii de vamă și pentru a informa publicul interesat cu privire la cultura vamală și de facilitare a comerțului.



Prioritățile mediului de afaceri discutate de ANAF cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României

Conducerea ANAF a avut o discuție cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României pe tema priorităților fiscale ale mediului de afaceri.
Principalele subiecte abordate în cadrul discuțiilor au fost consecințele renunțării la declarația 088, modernizarea sistemului informatic al instituției, intensificarea activității ANAF în domeniul prețurilor de transfer și propunerile de modificare ale Codului de procedură fiscală.
Președintele ANAF, domnul Bogdan – Nicolae Stan, le-a propus reprezentanților Coaliției ca astfel de întâlniri să aibă loc periodic, în vederea identificării de noi soluții pentru îmbunătățirea relației FISC-contribuabil. Coaliția pentru Dezvoltarea României este formată din reprezentanți ai AmCham, reprezentanți ai Ambasadelor Statelor din Uniunea Europeană, ai Consiliului Investitorilor Români și ai Romanian Business Leaders.