1

MFP plătește investitorilor a doua dobândă anuală pentru titlurile de stat FIDELIS 2015

Ministerul Finanțelor Publice va efectua în 26 iunie 2017 a doua plată de dobândă anuală în valoare de 21,50 RON/obligațiune, precum și rambursarea valorii nominale de 1.000 lei/obligațiune,aferente titlurilor de stat (simbol R1706A, cod ISIN RO1517DBP010) emise în 2015, conform Prospectului de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS.

Plățile se vor realiza în numerar la ghișeele agențiilor Raiffeisen Bank, către persoane fizice, sauprin transfer bancar în conturile deținătorilor.

Depozitarul Central S.A. va asigura distribuirea sumelor reprezentând dobânzi și rambursări ale valorii nominale către deținătorii titlurilor de stat, iar plățile vor fi realizate prin intermediul Raiffeisen Bank SA, în calitatea sa de Agent de Plată.

Formula de calcul a dobânzii=(d x N x VN)/n

Legenda:

d (rata dobânzii): 2,15%/an
N (numărul zilelor din perioada de dobândă 25.06.2016-24.06.2017): 365
VN (valoarea nominală a titlului de stat): 1.000 RON
n (numărul zilelor din an): 365

Detalii referitoare la plata dobânzilor sunt publicate în Prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS, și pot fi vizualizate accesând FIDELIS, pagina de facebook dedicată FIDELIS, sau website-ul Bursei de Valori București.




În mai 2017, ANAF a colectat 16,137 miliarde lei, cu 350,3 milioane de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut

În luna mai 2017, ANAF a colectat venituri bugetare în sumă totală de 16,137 miliarde lei, cu 350,3 milioane de lei, respectiv cu 2,2% mai mult decât în luna mai 2016 (15,786 miliarde lei), pe fondul eliminarii impozitului pe construcții speciale și al reducerii cotei standard de impunere cu TVA.

Programul comunicat de Ministerul de Finanțe pentru luna mai a fost realizat în proporție de 99,4% (mai puțin cu 97 de milioane de lei), în condițiile în care volumul restituirilor de TVA în mai 2017 a fost în cuantum de 1,378 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 535,69 milioane de lei, respectiv cu 63,55% a TVA restituită față de aceeași perioadă a anului trecut.
În primele 5 luni ale anului curent, ANAF a colectat 84,612 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 2,181 miliarde lei față de încasările din perioada similară a anului 2016 (82,430 miliarde lei), respectiv o creștere cu 2,6% a volumului veniturilor bugetare colectate.



Combaterea evaziunii fiscale în domeniul achizițiilor intracomunitare pe agenda șefilor Fiscului bulgar și roman

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, domnul Bogdan-Nicolae Stan și conducerea Agenției Naționale Fiscale din Bulgaria, reprezentată de doamna Galya Dimitrova, s-au întâlnit în data de 8 iunie, la Brașov, pentru a discuta despre planul comun privind combaterea evaziunii fiscale în domeniul achizițiilor intracomunitare. Monitorizarea permanentă a tranzacțiilor intracomunitare în punctele de frontiera și realizarea unui schimb operativ de date între structurile de la punctele de control la frontieră, în special în domeniul transporturilor care tranzitează România înspre Bulgaria reprezintă principalele măsuri stabilite de către cei doi oficiali.
La această întâlnire au participat reprezentanți ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală și ai Direcției Generale Informații Fiscale din cadrul ANAF. Acordul bilateral România – Bulgaria pentru intensificarea cooperării în domeniul TVA a fost semnat în anul 2010 și a intrat în vigoare în 2011. Unul dintre obiectivele importante ale acestui acord este crearea premiselor necesare pentru o colaborare stransă între autoritățile fiscale și reprezentanții acestora, scop în care a fost creată la nivelul fiecărei administrații o rețea de persoane de contact care sunt autorizate să facă schimb direct de informații operative.



Atenționarea Fiscului pentru dezvoltatorii imobiliari persoane fizice

Fiscul atenționează dezvoltatorii imobiliari persoane fizice să declare veniturile obținute din vânzarea proprietăților imobiliare din patrimoniul afacerilor până la data de 30 iulie.

Conducerea ANAF a avut, în data de 13 iunie, o întrevedere cu reprezentanții Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, cărora le-a fost adus la cunoștință faptul că dezvoltatorii imobiliari persoane fizice trebuie să declare până la data de 30 iulie a.c. veniturile obținute din vânzarea proprietăților imobiliare din patrimoniul afacerilor.
In urma unei analize de risc efectuate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, s-a constatat că există nenumărate situații în care contribuabilii persoane fizice au declarat impozit pe venit din vânzarea proprietăților imobiliare, din patrimoniul personal, în condițiile în care aceștia erau obligați la plata impozitului pe venitul din proprietăți imobiliare din patrimoniul afacerii, așa cum prevede Codul Fiscal la Capitolul privind impozitul pe venit “Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”.
Având în vedere acest fapt, contribuabilii persoane fizice sunt invitati să-și clarifice situația fiscală referitoare la declararea și plata impozitului pe veniturile obținute din vânzarea proprietăților imobiliare din patrimoniul afacerii până la data de 30.07.2017. După această dată, acești contribuabili persoane fizice vor fi supuși inspecției fiscale, în baza analizei de risc efectuate.
Pentru a obține mai multe informații contribuabilii pot contacta A.N.A.F., completând Formularul unic de Contact, disponibil pe site-ul www.anaf.ro.



Cum gestionezi costul calității scăzute?

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Mulţi dintre noi suntem implicaţi sau realizăm procese fără ca măcar să ne gândim că facem asta. Pur şi simplu ne desfăşurăm activitatea. În baza folosirii unor resurse ne aşteptăm la anumite rezultate. În mediul de afaceri exemple de astfel de procese sunt: recrutarea personalului, facturarea, realizarea de cercetări, reconcilierea conturilor.

Un proces este o serie repetată şi sistematică de activităţi acolo unde intrările (resursele folosite) sunt modificate pentru un rezultat cu valoare pentru companie. Valoarea rezultatului este dată, printre altele, şi de costul necesar pentru realizarea acestuia.

De aceea este relevant pentru companii să folosească în estimarea valorii unui produs/serviciu instrumentul costului calităţii scăzute (cost of poor quality – COPQ), aşa cum este cunoscut în metodologia Six Sigma. Acest instrument reprezintă o oportunitate de optimizare financiară prin reducerea costurilor tangibile sau intangibile. COPQ măsoară reducerea profitului din cauza erorilor/defectelor sau altor ineficiente ale procesului, pe care vrem să le eliminăm.

4 elemente compun COPQ

  1. Costurile externe – costuri asociate produsului final relevante pentru consumator. De exemplu: garanţia, costurile de returnare şi taxele poştale
  2. Costurile interne – generate de posibilităţile de eroare identificate într-un proces din cadrul companiei. De exemplu: dispozitive de avertizare şi prevenire a erorilor.
  3. Costurile de prevenţie – costuri asociate calităţii produsului, văzute drept o investiţie pe care companiile o fac pentru a asigura calitatea produselor. De exemplu: certificarea furnizorilor.
  4. Costurile de detecţie – costurile asociate inspecţiilor şi auditării produselor/serviciilor. De exemplu: auditarea furnizorilor, sortarea componentelor intrate.

Deoarece COPQ (costul calităţii scăzute) este un instrument ce reprezintă o oportunitate pentru reducerea costurilor tangibile sau intangibile, imaginea acestuia este similară cu cea a unui iceberg.

La suprafaţă sunt costurile vizibile/tangibile: rebuturi, reprocesare, inspecţie, garanţie. Dedesubt sunt costurile invizibile/intangibile: pierderea oportunităţilor de vânzare, întârzieri la livrare, stocuri în exces, valoarea în timp a banilor, pierderea loialităţii clienţilor. Companiile remarcă cu uşurinţă costurile tangibile. Mai provocator este să le identifice şi elimine pe cele care sunt ascunse.

COPQ este un indicator calculat ca procent din veniturile obţinute. În acest sens s-a estimat că acele costuri tangibile precum garanţia, inspecţia, reprocesarea reprezintă între 4% şi 10% din fiecare leu încasat dintr-o vânzare.

În cazul costurilor intagibile, acestea reprezintă între 20% şi 35% din vânzări. Dacă facem o medie a costurilor tangibile şi intangibile, rezultă că aproximativ 20% din veniturile unei companii reprezintă costul calităţii scăzute a produselor, deci pierderi.

7 strategii pentru minimalizarea costului calităţii scăzute

  1. Trasabilitatea calităţii produsului, a proceselor implicate în realizarea şi distribuţia acestuia – fără o monitorizare clară, creşte probabilitatea întârzierilor la livrare, a defectelor, instabilităţii procesului. Prin trasabilitate se scurtează timpul de intervenţie pentru că se poate identifica cu uşurinţă cauza rădăcina.
  2. Proceduri de mentenanţă şi prevenţie – ajută la evaluarea potenţialelor pierderi, la estimarea frecvenţei defecţiunii şi îi reduce impactul.
  3. Auditul periodic intern al calităţii – ajută la păstrarea evidenţei eventualelor neconformităţi ale produselor sau proceselor. Nerecunoaşterea acestora poate avea, în timp, efectul bulgărelui de zăpadă care să pună afacerea în pericol.
  4. Programe de îmbunătăţire a calităţii furnizorilor – implementarea unor programe de tip charge-back în cazul unor livrabile neconforme cu ajutorul cărora se poate monitoriza performanţa furnizorului, asigură disciplină de business şi responsabilitatea lanţului de aprovizionare.
  5. Centralizarea plângerilor consumatorilor şi a managementului de răspuns – ţinerea unei evidenţe a plângerilor consumatorilor, indexarea acestora în funcţie de subiect/departament, analizarea acestora şi oferirea de soluţii. Identifcarea şi gestionarea plângerilor ajută compania să fie conştientă de incidentele minore cu potenţial de dezastru şi să implementeze măsuri corective şi de prevenţie.
  6. Training eficient pentru angajaţi şi furnizori – oferirea de training-uri periodice, teste şi programe de informare pot asigura o înţelegere comună a acestora cu privire la politici, reglementări sau alte metrice calitative.
  7. Managementul documentelor – stocarea într-o locaţie electronică centralizată, prevăzută cu coduri de acces, a politicilor relevante, a contractelor, practicilor standard, ghidurilor de bună practică, reglementărilor şi altor documente pentru a reduce probabilitatea de ne-conformitate, defecte şi reprocesare.

* * *

Despre Constantin Magdalina

Constantin MagdalinaConstantin Magdalina are o experienta profesionala de 8 ani, timp in care a lucrat la companii multinationale, atat in tara cat si in strainatate. Constantin are un Master in Marketing si Comunicare la Academia de Studii Economice Bucuresti. Este certificat Lean Six Sigma si ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i faciliteaza o buna intelegere a proceselor si transformarilor din cadrul organizatiilor. Pe de alta parte certificarea obtinuta de la Chartered Institute of Marketing ii completeaza expertiza de business. In cei peste 4 ani de activitate la o companie din Big4 a initiat si coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din Romania. Printre acestea se afla previziunile economice de crestere ale firmelor in 2013-2016, managementul cunostintelor, experienta de cumparare in era consumatorilor digitali, social media si mediul de afaceri romanesc, utilizarea dispozitivelor mobile in Romania. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovatie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitala, tendinte si tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente si conferinte de business.