Ministerul de Finanţe a comunicat că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%.

„România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt Stat Membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susținerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (ex. elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuției)”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuțiilor angajaților este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuției angajaților în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuția angajatorului.

Pentru ca angajații sa nu fie afectați de aceasta creștere a poverii fiscale in sarcina lor, angajatorul ar trebui sa le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%.

Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind  înţelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părţilor.

„Poate că cei mai mulți dintre angajatori vor înțelege să acopere acest cost suplimentar care va reveni  angajaților, prin creșterea salariilor, însă nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile. Astfel, pot apărea situații în care angajații vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parțial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”, adăugă Mihaela Mitroi.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută oamenii şi organizaţiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.
PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică separată.

În data de 21 iulie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Cu câteva excepții, menționate mai jos, data de intrare în vigoare a noilor prevederi este 24 iulie 2017.

Redăm mai jos cele mai importante modificări sau clarificări de regim fiscal.

Impozit pe profit și impozit pe veniturile microîntreprinderilor

• Cosmin Flavius Costaș 
  Impozitarea veniturilor persoanelor fizice sau arta unui bijutier
• Evoluții fiscale recente   
  Evoluții fiscale recente
  Trei date importante pentru legislația fiscală din România
  G-20 susține schimbul de informații între autoritățile fiscale
• Teodora Alecu, Ioana Urse 
  Impactul taxei clawback prin prisma BEPS
• Marilena Ene 
  Regulile de înregistrare a unei persoane impozabile în scopuri de TVA
• Ioana Olaru 
  Notarul, între legea fiscală și legea aplicabilă succesiunii internaționale (II)
• Nicolae Cosmin Mariș
  Epopeea restituirii taxelor de poluare. Faza executării silite prin poprirea conturilor  deschise la Trezorerie și nu numai
• Jurisprudență fiscală națională
  Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
  
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în  luna iunie 2017 
  

Conform prevederilor OMFP 660/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, Spațiul Privat Virtual (“SPV“) a fost extins și în cazul persoanelor impozabile și persoanelor impozabile fără personalitate juridică.

Așteptarea este ca SPV să permită accesul electronic la un mediu online care ar putea facilita corespondența cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (“ANAF”) și cu Ministerul Finanțelor din România. Pe termen lung, se preconizează ca SPV va permite și depunerea efectivă a tuturor declarațiilor fiscale. Trecerea la un mediu electronic este percepută drept o aliniere a strategiei naționale a autorităților fiscale din România (“AFR”) la tendința existentă la nivel global și o reacție așteptată având în vedere creșterea în volum a tranzacțiilor, precum și nevoia unui schimb rapid de informații cu contribuabilii.

Ce este SPV?

SPV este un portal care permite contribuabililor să comunice online cu Ministerul Finanțelor și cu ANAF. Prin intermediul SPV, contribuabilii vor putea să facă schimb de/ să solicite informații de la autoritățile fiscale și vor avea acces direct la întreaga arhivă de comunicare.

De ce să utilizăm SPV?

Se așteaptă ca SPV să reprezinte o alternativă mai rapidă și mai de încredere decât comunicarea prin poștă sau comunicarea în persoană la ghișeul ANAF.

SPV va putea fi utilizat de către AFR și contribuabili pentru a face schimb de informații, a scrie adrese, plângeri, a contesta decizii, a solicita întâlniri. Mai mult, contribuabilii vor putea solicita/primi documente oficiale cum ar fi certificate fiscale, caziere fiscale, transmite sau primi documente fiscale administrative și ordine executive: decizii de impozitare, notificări și cereri pentru subvenții de stat. SPV permite accesul și la o arhivă pe doi ani a istoricului de comunicare online și la informații actuale cu privire la obligațiile de plată ale contribuabilului.

Pe baza legislației, documentele comunicate prin intermediul SPV au același statut legal ca și cele comunicate prin poștă sau la ghișeu.

Totuși, trebuie avut în vedere faptul că documentele comunicate prin intermediul SPV nu vor mai fi comunicate si prin alte mijloace (de exemplu, poștă). Prin urmare, este recomandabil ca persoanele impozabile care se înregistrează pe acest portal online să aibă implementate procese corespunzătoare pentru a monitoriza în mod eficient orice comunicare primită sau transmisă și a reduce riscul de pierdere a unei informații și/sau a unei comunicări.

Cum se face înscrierea la SPV?

Accesul la portalul SPV pentru persoanele juridice impozabile se face prin completarea, semnarea electronică și transmiterea Formularului C800 la Autoritățile Fiscale din România. Având în vedere cele de mai sus, depunerea cererii pentru un certificat electronic (semnătură) cu scopul de a permite efectiv entității să semneze formularul precedă depunerea cererii pentru accesul la SVP.

Cum poate EY să acorde asistență?

Luând în considerare valoarea adăugată adusă de un astfel de portal online, echipa EY va sta la dispoziție pentru asistenta cu privire la:

– Obținerea accesului la SVP prin utilizarea semnăturilor electronice EY sau acordând asistență entității în ceea ce privește obținerea semnăturii electronice;

– Monitorizarea în continuare a SVP și informarea corespunzătoare a entității cu privire la orice corespondență cu autoritățile.

Pentru a finaliza cu succes înregistrarea în SPV, suntem disponibili pentru o discuție cu scopul de a evalua poziția dumneavoastră și pașii necesari pentru a continua procesul mai departe. În cazul în care aveți întrebări suplimentare cu privire la punctele abordate mai sus sau întrebări referitoare la aspecte care nu au fost abordate în adresa prezentă, vă rugăm să ne contactați. Pentru informații suplimentare, persoana de contact este: Jean-Marc Cambien, Partener – Impozite Indirecte.

Email: office@ro.ey.com

Modificări aduse Codului Fiscal

Ordinul nr. 409/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468/22 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 13/iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Legea nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 440/14 iunie 2017

Ordonanța introduce articole noi în Codul Fiscal cu privire la:

– Scutire de la plata impozitului pentru activități de cercetaredezvoltare pentru care se introduc următoarele condiții:

•  se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, cu indicatori de rezultate definiți;
•  se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
•  statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activități desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.

– Accize:

•  excepții specifice de la regimul accizelor nearmonizate aplicabile pentru anumite produse din tutun încălzit (cu încadrarea tarifară NC 24039990; şi
• restituiri speciale pentru produsele din tutun încălzit menționate mai sus.

Modificări aduse Codului de Procedură Fiscală

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală în vederea implementării schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, publicat în Monitorul Oficial nr. 438 / 13 iunie 2017

Ordonanța de Urgență aduce modificări ale Codului de Procedură Fiscală pentru a implementa schimbul automat obligatoriu de informaţii cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, ca urmare a adoptării Directivei (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/EU în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

Ordonanța de Urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (13 iunie 2017) şi transpune Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului, fără a aduce modificări semnificative.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal Preţuri de transfer din iunie 2017 pentru mai multe detalii. 

Reglementări Contabile

Ordinul nr. 895/2017 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 463 / 21 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 12 / iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Diverse

Sistemul unitar de pensii publice Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 504/30 iunie 2017

Legea reglementează o derogare de la prevederile Legii nr. 7/2017 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017.

Astfel, se impune un indice de corecție de 1,14 pentru întregul an 2017, fără a se mai modifica la 1,05 începând cu 1 iulie 2017.

Avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini

Ordinul nr. 689/2017 pentru aprobarea procedurii de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini – în vigoare de la 21 iunie 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 465 /21 iunie 2017

Ordinul aprobă procedura de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini, în vederea obținerii vizei de lungă ședere în România pentru desfășurarea de activități comerciale. De asemenea, stabilește Comisia din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat care va duce la îndeplinire prevederile acestui ordin.

Scheme de ajutor de stat

Ordinul nr. 692 / 12 iunie 2017 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici şi mijlocii “Start-up Nation – Romania”, publicat în Monitorul Oficial nr. 431 / 12 iunie 2017

Ordinul aprobă o schemă de ajutor ”de minimis” ce are ca obiectiv stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Pot beneficia de ajutor de stat intreprinderile mici si mijlocii ce indeplinesc anumite conditii prevazute expres in schema de ajutor de stat.

Ajutorul de stat consta in alocaţii financiare nerambursabile de maxim 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului. Schema de ajutor de stat este valabila până la 31 decembrie 2020, plăţile urmand a fi efectuate până la 31 decembrie 2021.

Bugetul alocat schemei pentru anul 2017 este de 1.713.798.000 lei şi bugetul estimativ anual pentru perioada 2018 – 2020 este de 2.000.000.000 lei. Pentru anul 2017 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 10.000 de beneficiari.

Bază de impozitare comună / Bază fiscală consolidată comună a societăţilor

Hotărârea nr. 45 / 30 mai 2017 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Crearea unui sistem de impozitare a societăţilor echitabil, competitiv şi stabil pentru Uniunea Europeană – COM (2016)682, Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB) – COM (2016)683 şi Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăţilor – COM (2016)685, publicată in Monitorul Oficial nr. 416 / 6 iunie 2017

Decizia prezintă anumite remarci în legătură cu cele două directive propuse de Consiliu în data de 25 octombrie 2016 privind baza de impozitare comună (CCTB), respectiv baza fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB). În principiu, inițiativele şi propunerea de reformare a sistemului fiscal sunt susținute, însă se fac anumite remarci, cum ar fi :

•  consideră că societățile mari sunt împotrivia obligativității raportării CCCTB, în timp ce IMM-urile, ONG-urile şi persoanele fizice susțin obligativitatea;
• ţinând cont de experienţa României, consideră că este necesar ca activitățile de cercetare-dezvoltare să fie certificate la nivel national;
• consideră necesară introducerea în directivă a unei prevederi care să delimiteze tipurile de cheltuieli eligibile pentru facilitarea fiscală propusă;
• nu susţine opțiunea de a beneficia de stimulentul fiscal pentru activități de cercetare-dezvoltare fie în forma creditului fiscal sau pentru supradeducere (ci consideră potrivit stimulentul acordat sub forma supradeducerii fiscal);
• desi susţine, în principiu, implementarea celor două directive în două etape, are rezerve pentru cea de-a doua etapă (respectiv CCCTB), ţinând cont de posibilul impact asupra veniturilor bugetare naţionale.

Rezerve şi Notificări ridicate de România față de Convenţia Multilaterală pentru Implementarea Măsurilor legate de Convenţiile pentru Evitarea Dublei Impuneri în scopul prevenirii Erodării Bazei Impozabile şi Transferului Profiturilor (MLI)

————————————————————————–

Ca urmare a semnării de către România a MLI în data de 7 iunie 2017, Guvernul a publicat pe 11 iulie 2017 lista de Rezerve și Notificări așteptate, care vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare.

MLI

MLI este un instrument internaţional axat pe eliminarea anumitor lacune existente in fiscalitatea internaţională prin transpunerea anumitor rezultate ale Proiectului BEPS al OCDE in acordurile fiscale bilaterale din întreaga lume.

Prin MLI, modalitatea de aplicare a Convenţiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri este modificată, astfel încât să prevină, printre altele, abuzul de acorduri fiscale, evitarea artificială a statutului de sediu permanent sau să îmbunătăţească mecanismele de rezolvare a disputelor.

România a ales să includă un număr de 91 de Convenţii pentru Evitarea Dublei Impuneri în sfera de acțiune a MLI.

Rezerve prezentate de România

România a prezentat rezervele sale preliminare cu privire la aplicarea următoarelor Articole în scopul Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI:

•  Articol 4 (Entități rezidente dual)
• Articol 9 (Câștiguri de capital din înstrăinarea acțiunilor sau din dobânzi pentru entitățile a căror valoare rezultă în principal din proprietăți imobiliare)
• Articol 16 (Procedura amiabilă)
• Articol 17 (Ajustări corespondente)
• Articol 35 (Intrarea în vigoare)

Notificări prezentate de România

România a notificat OCDE cu privire la aplicabilitatea prevederilor MLI la Convenţiile sale pentru Evitarea Dublei Impuneri existente. Rezervele și Notificările vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare. Primele modificări asupra Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI vor deveni aplicabile în cursul anului 2018.

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante prevederi ale Ordinului Ministrului Justiției nr. 1876/C/2017 (“Ordinul” în cele ce urmează).

Ordinul a intrat în vigoare la data de 7 iulie 2017

Dispoziții generale

Ordinul aprobă (i) structura identificatorului unic la nivel european – EUID în următorul format: < cod țară>< id registru>.< nr. de ordine în registrul comerțului>, care se alocă în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului la înmatricularea/înregistrarea în registrul comerțului, (ii) modelul certificatului de înregistrare a profesioniștilor înregistrați în registrul comerțului.

Identificatorul unic la nivel european

Identificatorul unic la nivel european va fi utilizat pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice înregistrate în registrul comerțului, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene prin sistemul de interconectare.

Profesioniștii înregistrați în registrul comerțului pot solicita emiterea unui nou certificat de înregistrare, conținând și identificatorul unic la nivel european – EUID.

Autor: Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România

Se discută de câteva zile despre măsurile fiscale anunţate de noul Guvern. Aceste măsuri ridică foarte multe semne de întrebare din punct de vedere al fezabilităţii lor, dar şi din punct de vedere al impactului pe care îl vor determina.

A fost extrem de suprinzător pentru contribuabili, dar şi pentru întreg mediul de afaceri desigur, să constate că Guvernul doreşte nişte modificări radicale ale sistemului fiscal.

Măsurile anunţate arată o schimbare majoră de abordare în decursul unei foarte scurte perioade de timp. Mă refer acum, în special, la înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, introducerea impozitului pe venitul global şi introducerea taxei de solidaritate.

Sunt nişte măsuri complet inoportune, care sunt anunţate fără să se fi făcut nicio analiză de impact. Dar să vedem, pe rând, ce presupune fiecare măsură în parte:

1. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri începând cu 2018

Raţionamentul pe care se bazează această măsură ar fi probabil acela că firmele/contribuabilii încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale. Ceea ce nu este corect tehnic, atâta vreme cât există legislaţie privind preţurile de transfer care, aplicată corect, împiedică astfel de fenomene.

În momentul de faţă, o astfel de impozitare pe venit se aplică doar pentru microîntreprinderi. Mai mult decât atât, impozitarea în acest mod a cifrei de afaceri ar fi un caz unic în UE şi vizibil în afara trendului european privind baza de impozitare consolidată comună.

Subliniez că impozitul pe cifra de afaceri este similar mai degrabă cu TVA-ul (“sales tax”) și, prin urmare, guvernul trebuie să facă o analiză pentru a determina dacă este regulamentară introducerea acestui impozit în locul celui pe profit. Există probabilitatea ca acest impozit să fie contrar prevederilor Directivei Europene privind TVA-ul şi, prin urmare, este de aşteptat să se pună în mişcare procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

În plus, o să fie mulţi perdanţi în urma aplicării acestei măsuri, cum ar fi de exemplu: contribuabilii cu cifra de afaceri mare şi profit mic (e.g. retail, distribuţie), societăţi în dificultăţi financiare care vor plăti impozit chiar şi fiind în poziţie de pierdere etc.

2. Introducerea taxei de solidaritate din 2018

S-a comunicat de către Guvern că s-a “inventat” această taxă pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie. Au fost destul de multe declaraţii ale Guvernului pe această temă, dar nu este clar încă nici procentul, nici modul exact de calcul. Este de aşteptat ca prin această abatere de la cota unică (modelul care a servit bine României de peste un deceniu) să fie generate inechităţi fiscale.

O altă consecință negativă a acestei măsuri este descurajarea specialiștilor talentaţi şi de succes care au rămas pe moment în ţară, dar şi a celor care s-au afirmat profesional până acum peste hotare şi se gândesc să revină în ţară. În concluzie, nu este doar o problemă fiscală, ci şi o problemă de atractivitate a ţării pentru resurse umane; şi aici Guvernul transmite un mesaj contradictoriu.

3. Introducerea impozitului pe venitul global din 2018

Aceasta este o altă surpriză anunţată de noul Guvern fără nicio pregătire prealabilă. În momentul de faţă, legislaţia fiscală, sistemul informatic al ANAF şi – desigur – obişnuinţa contribuabilului de ani de zile sunt bazate pe impozitarea cu cotă unică. Nu este deloc clar de ce se impune această modificare de sistem, care vor fi schimbările principale şi în ce fel complicaţiile inerente acestei schimbări o să merite tot efortul.

Cred că guvernul trebuie să fie conştient că asemenea măsuri implică o schimbare radicală de politică fiscală. De asemenea, ele arată o inconsecvenţă a programului de guvernare în această zonă şi induc o stare de incertitudine şi impredictibilitate cum nu s-a văzut de dinainte de intrarea României în Uniunea Europeană.

În plus, consider că este total neconstructiv şi inoportun ca guvernul să anunţe modificări fiscale de anvergură, fără a se face analize prealabile ale impactului calitativ şi cantitativ.

Sper, totuşi, că aceste măsuri vor fi reconsiderate şi că se va renunța în cele din urmă la implementarea lor.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Exportul de produse şi servicii generat de industria de IT din România va atinge 77% din totalul pieţei de IT în 2017, o creştere semnificativă faţă de ponderea de 69% din anul 2015. Aşa arată datele furnizate de studiul Software and IT Services în România lansat de Asociaţia patronală a industriei de soft şi servicii (ANIS). Comparativ cu exportul, procentual, consumul de produse şi servicii în piaţa locală este în scădere de la 31% în 2015 la 23% în 2017.

Deoarece piaţa IT (export şi piaţă locală) a crescut, în termeni nominali piaţa locală se află într-o relativă stagnare. Potrivit aceleaşi surse, în condiţiile curente, se estimează o consolidare a pieţei, care va creşte de la 4,1 miliarde euro (estimare pentru 2017) la aproximativ 5,5 miliarde euro în 2020. Factorul decisiv de creştere îl reprezintă tot exporturile, care vor urca la o pondere de 79% din piaţa de IT în 2020.

În prezent, din totalul de 4,1 miliarde euro, exportul de produse şi servicii reprezintă 3,15 miliarde euro (18,2% creştere faţă de 2016),în timp ce piaţa locală este puţin sub 1 miliard de euro (0,5% creştere faţă de 2016).

O primă explicaţie pentru această proporţie între exporturile şi piaţa locală de IT este faptul că din top 300 companii din industrie 40% sunt companii româneşti şi 60% companii străine. O a două explicaţie este că 78% din veniturile companiilor din top 50 îl au companiile străine. A treia explicaţie, care le conţine pe celelalte două, este că la nivelul întregii industrii 73% dintre venituri aparţin companiilor străine şi doar 27% celor româneşti.

La toate aceste dovezi măsurabile se adaugă următoarele trei ipoteze:

1. Consumul local de tehnologie, atât în sectorul public cât şi cel privat, stagnează.
2. Cererea crescută din pieţe externe puternice economic şi orientate spre inovaţie şi eficientizare cu ajutorul tehnologiei.
3. Consumul local de tehnologie are o parte dintre furnizori, companii străine, care apelează la specialişti români aşa încât exportăm produse şi servicii pe care uneori le contractăm tocmai de la cei care au accesat specialiştii români.

În primul caz, stagnarea consumului de tehnologie are impact asupra competitivităţii şi productivităţii sectorului public dar mai ales asupra celui privat. În cazul doi, este o firească cerere externă, importantă ca volum şi semnificativă ca venituri, pentru furnizorii din piaţă locală. În cel de-al treilea caz înregistrarea cifrelor de export, respectiv piaţă locală, poate fi afectată de practica exportului către companii străine care deţin dreptul de proprietate şi vând înapoi pieţei din România. Avem de multe ori de-a face cu muncă în regim lohn a dezvoltatorilor locali cu efect în valorile înregistrate în consumul local.

Potrivit Eurostat indicele productivităţii medii în România în 2016 a fost de 62,6, comparativ cu media ţărilor Uniuniii Europene de 100. Totuşi acest indice este în creştere de la 59,3 în 2015 şi 56.9 în 2014.

Dacă competitivitatea şi productivitatea se corelează cu consumul de tehnologie, atunci pare că se verifică cea de-a treia ipoteză privind practica exportului către companii străine care cumpără dreptul de proprietate şi vând înapoi customizat către sectorul public şi companiile din România.

Potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est din 2016, digitalizarea centrată pe infrastructură IT de tip cloud, soluţii ERP şi CRM, a înregistrat o creştere cuprinsă între 16% şi 31% în România. Cu toate acestea, conform Eurostat (indicele DEŞI) România este pe locul 28. Mai mult, integrarea tehnologiilor digitale de către companii, deşi foarte importantă, în România înregistrează rezultate sub media UE, iar progresele sunt limitate.

Conform ANCOM, companiile din România utilizează internet mobil după cum urmează: 67% prin telefonul mobil, 40% prin stick USB pentru laptop, 21% prin tabletă, în timp ce 23% spun că nu folosesc internet mobil. Deşi s-a făcut alegerea opţiunilor cu randamente superioare aplicaţiilor tradiţionale de IT, procentul companiilor care nu folosesc internetul mobil este mare. În ce priveşte serviciile publice digitale, rezultatele României sunt sub media UE, dar se preconizează progrese importante mai ales prin promovarea unei politici de date deschise (tip Open Dată).

Aşadar cauzele proporţiei mari a exporturilor în valoarea totală a pieţei de IT sunt derivate dintr-o creştere insuficientă a pieţei locale, care se cuplează cu cerere externă mare şi cu exportul de produse IT, din care unele se întorc customizate către piată care le-a produs cu specialişti români.

6 potenţiale soluţii:

1. Valorificarea talentului dezvoltatorilor locali şi crearea de produse şi servicii proprietare care să genereze valoare adăugată în piaţă locală aşa că încât să crească consumul de tehnologie în România
2. Testarea în piaţă locală a produselor dezvoltate şi lansarea ulterioară a acestora la nivel global aşa încât exportul să fie bazat pe licenţe ale unor produse şi servicii locale
3. Stimulente fiscale pentru licenţierea de produse/servicii ale companiilor antreprenoriale locale
4. Susţinerea industriei prin crearea unui cadru favorabil educaţiei şi crearea de start-up-uri, acceleratoare, incubatoare şi clustere de tehnologie
5. Crearea unui cadru transparent de acces la licitaţii pentru achiziţionarea soluţiilor oferite de dezvoltatorii locali
6. Modernizarea sectoarelor economice cheie din România va oferi în continuare oportunităţi pentru furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol şi gaze, energie şi telecomunicaţii.

* * *

Despre Constantin Magdalina

Constantin Magdalina are o experienta profesionala de 8 ani, timp in care a lucrat la companii multinationale, atat in tara cat si in strainatate. Constantin are un Master in Marketing si Comunicare la Academia de Studii Economice Bucuresti. Este certificat Lean Six Sigma si ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i faciliteaza o buna intelegere a proceselor si transformarilor din cadrul organizatiilor. Pe de alta parte certificarea obtinuta de la Chartered Institute of Marketing ii completeaza expertiza de business. In cei peste 4 ani de activitate la o companie din Big4 a initiat si coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din Romania. Printre acestea se afla previziunile economice de crestere ale firmelor in 2013-2016, managementul cunostintelor, experienta de cumparare in era consumatorilor digitali, social media si mediul de afaceri romanesc, utilizarea dispozitivelor mobile in Romania. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovatie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitala, tendinte si tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente si conferinte de business.