Ce persoane sunt obligate să aplice sistemul de plată defalcată a TVA?

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, precum și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligația, de la 1 ianuarie 2018, de a deschide și utiliza cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA. Conturile de TVA se deschid în lei și, după caz, în valută.

Persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să plătească TVA aferente achizițiilor de bunuri/servicii în contul de TVA al furnizorului.

Prin excepție, persoanele impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA nu au obligația să plătească contravaloarea TVA aferentă achizițiilor de bunuri și servicii efectuate în contul de TVA al furnizorului.

Ce presupune mecanismul privind plata defalcată a TVA?

Mecanismul privind plata defalcată a TVA, cunoscut și sub denumirea split TVA, prezintă următoarele particularități:

• Se aplică pentru toate operațiunile taxabile din punct de vedere al TVA, pentru care locul livrării/prestării se consideră a fi în România;
• Conturile de TVA se deschid la unități ale Trezoreriei Statului sau la instituții de credit, iar structura contului IBAN trebuie să conțină șirul de caractere ”TVA” și atributul ”RO”;
• Conturile deschise la Trezoreria Statului se publică pe pagina Ministerului Finanțelor publice, nu sunt purtătoare de dobândă, iar costurile aferente deschiderii și comisioanele bancare se suportă de la bugetul trezoreriei, fără a fi percepute de la titularii de cont;
• În cazul în care furnizorii/prestatorii nu au comunicat contul de TVA beneficiarilor, aceștia din urmă au obligația să plătească suma reprezentând TVA în contul de TVA al furnizorului deschis la Trezoreria Statului;
• În cazul plăților parțiale a contravalorii bunurilor/serviciilor achiziționate, precum și în cazul unui avans, TVA care se plătește în contul de TVA al furnizorului se determină prin utilizarea procedeului sutei mărite, aplicabil în funcție de cota de impozitare aferentă. Beneficiarii care plătesc parțial o factură în care sunt înscrise operațiuni supuse mai multor cote de TVA și/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligați să aloce sumele plătite cu prioritate pentru operațiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a cotelor;
• Rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse în deconturi cu opțiune de rambursare se efectuează în alt cont decât contul de TVA, cu excepția cazului în care titularul solicită rambursarea în contul de TVA;
• Obligația de a vira în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare, a TVA aferentă încasărilor cu cardurile de credit/debit sau a substitutelor de numerar, precum și a diferenței între TVA aferentă încasărilor în numerar și TVA aferentă plăților în numerar efectuate într-o zi. În același termen se virează și TVA aferentă facturilor emise înainte de data de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data de la care aplică opțional plata defalcată a TVA;
• În cazul creanțelor cesionate, cesionarul are obligația să plătească în contul de TVA al furnizorului cedent valoarea TVA din factura care face obiectul cesiunii. În situația în care suma încasată de la cesionar este inferioară TVA din factura care face obiectul cesiunii, la data încasării acestei sume, furnizorul virează diferența în contul de TVA propriu.

Ce sume se încasează în conturile de TVA?

În conturile de TVA se încasează sume precum:

• TVA încasată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă avansurilor;
• sume reprezentând TVA aferentă încasărilor cu numerar sau prin card bancar;
• sume transferate din alte conturi de TVA;
• sume rezultate ca urmare a unor corecții de erori materiale;
• sume încasate ca urmare a corectării
• facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA;
• sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
• dobânda aferentă contului de TVA, acordată de instituția de credit.

Ce plăți sunt permise din conturile de TVA?

Din conturile de TVA se pot face plăți de tipul celor detaliate mai jos, iar retragerile de numerar sunt interzise:

• TVA achitată în contul de TVA al furnizorului;
• TVA achitată la buget;
• sume transferate într-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
• sume rezultate ca urmare a unor corecții de erori materiale *);
• sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA, pentru care restituirea se realizează într-un alt cont de TVA *);
• sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului;
• sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau în cont de disponibil distinct de la aceeași unitate a trezorerie *);
• comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituția de credit.

*) Astfel de debitări se vor efectua în urma verificării realizate de organul fiscal, transferul urmând a se aproba în 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii.

Ce operațiuni nu sunt supuse mecanismului de plată defalcată a TVA?

Pentru următoarele operațiuni nu se aplică sistemul de plată defalcată a TVA:

• Operațiuni pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei;
• Operațiuni supuse regimurilor speciale aplicabile microîntreprinderilor, agențiilor de turism, bunurilor second-hand, pentru aurul din investiții, pentru servicii electronice sau regimului special pentru agricultori

De când se aplică split TVA?

Plata defalcată a TVA se aplică în mod obligatoriu începând cu data de 1 ianuarie 2018, însă prin excepție persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pot opta pentru aplicarea acestui mecanism începând cu data de 1 octombrie 2017, beneficiind de anumite avantaje fiscale.

Organul fiscal înființează “Registrul persoanelor ce aplica plata defalcată a TVA”, iar persoanele ce au optat pentru acest sistem vor aplica plata defalcată a TVA începând cu ziua următoare celei în care au fost înscrise în acest registru.

Care sunt facilitățile pentru aplicarea anticipată?

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017 beneficiază de următoarele facilități:

• O reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017;
• Anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv, dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute expres în lege.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor:

Actul normativ stabilește expres care fapte constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni, precum și sancțiunile aplicabile. Acestea pot avea valori semnificative. Cu titlu exemplificativ amintim:

• Plata TVA către furnizori/prestatori aferentă achizițiilor de bunuri/servicii în alt cont decât contul de TVA al furnizorului, dacă nu se realizează corecția plății în termen de 7 zile. Contravenția se sancționează cu o penalitate de  0,06%/zi din suma plătită eronat;
• Plata TVA într-un alt cont al furnizorului decât cel de TVA, dacă eroarea nu este corectată în maximum 30 de zile. Contravenția se sancționează cu o amendă egală cu  50% din suma reprezentând TVA plătită eronat în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului;

 

 

În fiecare an, la cursul de Drept fiscal, deschid cursul dedicat taxei pe valoarea adăugată explicându-le studenților că legiuitorul român a dat dovadă de o cumplită lipsă de imaginație și înțelegere atunci când a definit taxa pe valoarea adăugată drept un impozit indirect care se face venit la bugetul de stat. Încerc să îi conving că acest impozit indirect poate fi mai ușor înțeles dacă ne raportăm la cele patru caractieristici esențiale ale taxei pe valoarea adăugată, așa cum au fost acestea decelate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că TVA-ul nu presupune memorarea unui șir de versete, ci înțelegerea unui mecanism fiscal complex.

La polul opus, majoritatea afacerilor românești care ajung în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene îmi întăresc ideea că judecătorii europeni înțeleg puține despre TVA-ul românesc și pronunță hotărâri interpretative în consecință, incluzând printre paragrafe gafe pe care Ben Terra și Peter Wattel le-ar numi red herrings.

Iată și câteva posibile explicații pentru acest lucru.

În Uniunea Europeană, toți actorii par să conștientizeze faptul că TVA-ul este într-adevăr un impozit complicat, care trebuie gestionat cu atenție. Tocmai de aceea particularii apelează de regulă la experți contabili, consultanți fiscali sau avocați specializați în materie de TVA pentru structurarea unei afaceri înainte de semnarea vreunui contract.

Pentru a putea oferi o consultanță de calitate, categoriile profesionale mai sus menționate dedică timp studiului și populează cursurile sau conferințele de specialitate. Funcționarii fiscului însuși se perfecționează atât pentru a putea să explice contribuabilului cum anume se aplică în mod corect regulile sistemului comun de TVA, cât și pentru a putea descoperi și sancționa fraudele în materie de TVA.

În fine, magistrații lasă deoparte celelalte domenii ale dreptului public care ar putea ajunge în atenția unei instanțe de contencios administrativ și fiscal și se specializează în litigiile referitoare la TVA (cazul London VAT and Duties Tribunal este poate cel mai elocvent în acest sens). Per ansamblu, un sistem în care un număr semnificativ de participanți se vaccinează împotriva necunoscutelor TVA-ului crează acel herd effect pe care și-l dorește orice medic, pentru că doar așa este protejată într-o mare măsură întreaga populație de riscurile unei epidemii.

Într-un asemenea sistem, în care vaccinarea e oarecum obligatorie, principiile sunt corect înțelese, iar inspecțiile fiscale nu au drept unic scop privarea contribuabilului de dreptul de deducere a TVA-ului, de teama Parchetului care instrumentează un dosar penal, a Curții de Conturi care amenință cu represalii pe partea de evaluare a veniturilor sau a golului temporar de casă din bugetul public.

Într-un asemenea sistem, la o întrebare despre TVA contribuabilului nu i se răspunde în doi peri cu tradiționalul Sunt mai multe opinii, lasă că te înțelegi dumneata cu inspecția fiscală dacă vine. Într-un asemenea sistem, codurile de TVA nu se anulează pentru că un contribuabil nu și-a ridicat într-o zi corespondența și nu s-a prezentat cu Săru’ mâna, Declarația 088 completată și o ștampilă pe timbru la camera 4. Într-un asemenea sistem, nu este nevoie să virăm TVA-ul într-un cont separat, pentru că funcționarii fiscului își fac treaba pentru care sunt plătiți, fără a fi stresați că e închidere de lună și că au de depus declarații fiscale pentru contribuabilii gestionați de soție, care nu fac niciodată obiectul unei inspecții fiscale.

La polul opus este TVA-ul românesc. Cu decorul, umorul și tragismul unui Polițist, adjectiv.

Din păcate, afacerile românești în materie de TVA ajunse în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt privite într-o anumită manieră și soluționate în consecință pentru că sistemul românesc de TVA nu este nici analizat și nici înțeles corespunzător. Să începem cu mai vechea afacere Fatorie, în care Curtea de Justiție a decis simplist că un contribuabil trebuie să se informeze despre regulile TVA ce-i sunt aplicabile și că este dator să suporte sarcina TVA-ului dacă un control fiscal ulterior a descoperit că a aplicat eronat regulile privind taxarea inversă.

Totul bine până aici, cu o singură precizare: contribuabilul fusese informat chiar de către fisc asupra faptului că a aplicat corect regulile, plătind TVA în amonte și având siguranța exercitării dreptului de deducere; un an mai târziu, pentru că partenerul comercial intrase în insolvență fără a vira la buget ce încasase de la Fatorie, o altă echipă de inspecție fiscală din cadrul aceluiași organ fiscal a oferit interpretarea contrarie …

Cu ocazia dezbaterilor în afacerea Salomie și Oltean, judecătorii Curții se întrebau și ne întrebau sincer cum anume titularii a 133 operațiuni de vânzare n-au solicitat nicio interpretare de la fisc cu privire la existența obligației de înregistrare în scopuri de TVA. O întrebare care vine din incomprehensibilitatea unui sistem cu o atitudine regretabilă (ca să folosim eufemismul Curții) față de proprii cetățeni.

Mai recent, Dumitru Marcu. O altă afacere cu un pe cât de dezamăgitor, pe atât de simptomatic: într-un stat care nu a solicitat Comitetului de TVA o derogare de la regulile sistemului comun și nu a instituit legal taxarea inversă, nu poate exista o discuție despre taxarea inversă. Logic, absolut corect. Dar ce faci cu statul în care TVA-ul e o afacere locală, pe care juzii de Curte de Apel o tratează în echitate, fără aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe principiul dacă nu e (licență poetică, potrivită izului materiei) bani la buget, de unde salarii?

Chiar așa, să îndrăznesc oare formularea unei întrebări preliminare cu privire la posibilitatea României de a limita dreptul de deducere a TVA-ului pentru achizițiile de combustibil la 50%, în condițiile în care anterior O.U.G. nr. 34/2009 nu s-a obținut nicio derogare cu privire la posibilitatea restrângerii dreptului de deducere a TVA-ului?

Bottom line, TVA-ul continuă să fie în România un impozit prost înțeles și prost aplicat. Iar dacă ar fi să identific undeva o problemă, aceea ar fi în mod vădit la nivelul instanțelor de contencios fiscal. Oricât de prost transpusă ar fi legislația națională, ea poate fi corectată, oricât de proastă ar fi administrarea fiscală, deciziile în materie de TVA pot fi cenzurate. Singurul apt să facă acest lucru ar trebui să fie judecătorul de contencios fiscal, care ar trebui să aplice cu prioritate dreptul european. Pentru a vedea exact de unde ar trebui să pornească recuperarea decalajului, cităm din opera unui tânăr judecător de Curte de Apel: “În prezenta cauză reclamanta nu a contestat lipsa elementelor obligatorii ale înscrisurilor prezentate cu titlu de documente justificative referitoare la tranzacțiile cu cele trei societăți (…). Or, din procesele-verbale și raportul de inspecție fiscală depuse la dosarul cauzei rezultă că acestea au un comportament fiscal fraudulos derulat pe o perioadă îndelungată de timp. Aceste elemente coroborate conduc la concluzia că sunt corecte concluziile organului fiscal referitoare la caracterul fictiv al tranzacțiilor prin raportare la care s-au stabilit TVA și impozit pe profit suplimentar” …

Editorialul lunii în Tax Magazine nr. 7/2017