Digitalizarea este pentru toate companiile, de la cele multinaționale la întreprinderile mici și mijlocii. Uneori este implementată structurat, alteori ia forma unor soluții digitale pentru rezolvarea unor probleme operaționale.

Digitalizarea și avantajul IMMurilor

Spre deosebire de companiile mari, companiile mici și mijlocii au avantajul că pot integra digitalizarea de la bun început în modelul de business. Generația tinerilor antreprenori a internalizat atât de mult utilizarea tehnologiei în viața lor privată, încât, atunci când încep un business, nici nu se mai gândesc la adoptarea soluțiilor digitale că fiind o mare reușită. Pur și simplu le vine natural să integreze tehnologia în activitatea companiilor fondate de ei.

Asa cum arată și rezultatele studiului Barometrul digitalizării în companiile din România, realizat de compania de consultanță Valoria, 73% din companiile mici și mijlocii din servicii (IMM) au fost influențate în foarte mare măsură de digitalizare. Doar 60% dintre respondenți spun că sunt încrezători că au cunoștințele necesare ca să valorifice digitalizarea, iar 87% dintre acești antreprenori nu consideră modelele de business digital o amenințare pentru compania lor.

Măsuri concrete pentru digitalizarea IMMurilor

În funcție de scopul propus–să reducă riscul, să optimizeze costurile sau să valorifice rapid oportunitățile– cele mai frecvente soluții de digitalizare adoptate de companiile mici și mijlocii pot include:

1.     Soluții de arhivarea documentelor în format electronic – tranziția de la hârtie la documente digitizate.
2.     Facturarea electronică – folosirea unor servicii de trimitere, recepție și procesare a facturilor care salvează timp și bani.
3.     Definirea proceselor pentru managementul documentelor – centralizarea documentelor de pe smartphone-uri, laptop-uri sau scanere dă un plus de viteză în cautarea și regăsirea informației prin structurarea acesteia.
4.     Digitalizarea comunicării cu consumatorul – utilizarea mesajelor text pe telefon (SMS), web chat, social media consolidează relația cu consumatorul și optimizează costurile.
5.     Digitalizarea colectării datelor – prin intermediul unui dispozitiv de înregistrare smartphone, tabletă, scanner portabil și conectarea acestuia la un router pentru transferul electronic al informației se face procesarea instantanee și se salvează timpul și costul de deplasare
6.     Dezvoltarea unui mailroom digital – o platformă centrală ce colectează informația care intră în organizație și o trimite către departamentul relevant, crește productivitatea cu 30-50% și reduce cu 3 până la 10 ori timpul de răspuns în relația cu clientul.

Ce pot obține IMM-urile din digitalizare

Potrivit studiului Barometrul digitalizării în companiile din România, 64% din companiile mici și mijlocii de servicii din România se așteaptă să genereze cu 10% mai multe venituri în următorii 5 ani cu ajutorul Big Data și data analytics, 64% cu ajutorul dispozitivelor conectate la Internet (IoT) și 28% prin intermediul realității virtuale.

Alegerea acestor produse sau servicii poate să însemne trei lucruri pentru companii:

1. Că cele 6 soluții de mai sus ori au fost parțial sau în întregime adoptate și se trece la nivelul următor,
2. Că modelelelor de business privilegiază aceste 3 soluții de digitalizare, și
3. Că pariază pe aceste 3 soluții deoarece au cel mai mare potențial de creștere.

Cu ajutorul digitalizării, 58% dintre companiile mici și mijlocii de servicii din România se așteaptă ca atât profitul cât și cifra lor de afaceri să crească între 5% și 20% în următorii 3 ani.

În concluzie

Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică, sectorul serviciilor are o pondere tot mai mare în PIB datorită creșterii valorii adăugate. Semn al maturizării modelului de dezvoltare economică la nivel de țară, serviciile cu valoare adăugată mare sunt furnizate tocmai de companiile care scalează rapid datorită digitalizării. În măsura în care companiile din România vor adopta digitalizarea, vor fi performante și vor crește competitivitatea economiei românești.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

La data de 8 noiembrie 2017 a fost publicată Ordonanță de Urgență nr. 79 care aduce modificări semnificative Codului fiscal.

În cele ce urmează detaliem noutățile generate de transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/1164/UE privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, precum și modificările legislative care au incidență asupra impozitului pe veniturile microîntreprinderilor:

Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne

• Au fost modificate condițiile de acordare a deductibilității cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor primite de o entitate, prin transpunerea în legislația națională a Directivei europene;

• Plafonul deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării a fost stabilit la 200.000 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal;

• Costurile îndatorării care exced acest prag, vor fi deductibile la calculul rezultatului impozabil în limita a 10% aplicat asupra diferenței dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, din care se scad veniturilor neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și sumele reprezentând amortizarea fiscală;

• Pentru situațiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile îndatorării sunt nedeductibile în perioada de referință și se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori;

• Condițiile de deductibilitate stabilite pentru dobânzi sunt aplicabile și pierderilor nete din diferențele de curs valutar;

• S-a reglementat regimul fiscal al transferului de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare;

• Câștigul reprezentând diferența dintre între valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală va fi impozitat cu 16% în următoarele situații:

– Contribuabilul transferă activele de la entitatea din România la sediu permanent/sediu central dintr-un alt stat, iar România pierde dreptul de a impozita activele transferate;

– Contribuabilul îşi transferă rezidența fiscală din România într-un alt, cu excepţia acelor active care rămân legate efectiv de un sediu permanent în România;

– Contribuabilul transferă activitatea economică desfășurată în România printr-un sediu permanent către un alt stat în măsura în care, ca urmare a transferului, România pierde dreptul de a impozita activele transferate;

• Contribuabilii pot beneficia de dreptul de eșalonare la plata pentru acest impozit (pe o perioadă maximă de 5 ani);

• Pentru situațiile în care diferența între valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală reprezintă o pierdere, aceasta se recuperează din câștigurile rezultate din operațiuni de aceeași natură;

• Au fost introduse reguli anti-abuz care vor permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din operațiuni abuzive (regula anti-abuz este reglementată și în prezent în art. 11 Cod fiscal);

• Au fost introduse reguli privind societățile controlate

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

S-a atribuit un sens mult mai larg noțiunii de microîntreprindere, în sensul că, începând cu 2018 sunt încadrate în această categorie entitățile  ale căror venituri anuale nu depășesc plafonul de 1.000.000 euro, calculat în lei la cursul BNR de la 31 decembrie al anului anterior (în prezent acest plafon este stabilit la 500.000 euro);

A fost eliminată condiția referitoare la obținerea veniturilor, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80%;

Se stabilește că nu intră sub incidența impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
b) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
c) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor, constituit potrivit legii;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

Din categoria microîntreprinderilor nu mai sunt excluse persoanele juridice române care:

i) desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
ii) desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor natural;

Au fost eliminate dispozițiile din Codul fiscal referitoare la posibilitatea aplicării, prin opțiune, a im-pozitului pe profit de către societățile nou-înființate sau de către cele deja existente al căror capital social subscris și vărsat este mai mare de 45.000 lei;

Cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care nu au salariați, respectiv  de 3% pentru microîntreprinderile fără salariați nu au suferit modificări.

Modificările legislative introduse prin OUG 79/2017 vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.