Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat irevocabil încălcarea Legii Concurenței de către compania Orange, care a abuzat de poziția sa dominantă în relația cu firma SC Netmaster Communications SRL. De asemenea, instanța a redus amenda de la 147,9 milioane lei (34,8 milioane euro) la 110,9 milioane lei (23,83 milioane euro).

În anul 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Orange şi Vodafone pentru că au refuzat să acorde firmei Netmaster accesul la reţelele lor de telefonie.

Cele două companii dețin monopol în propriile rețele, iar conform normelor europene în domeniul concurenţei, un refuz al unei companii dominante poate reprezenta un abuz, în absenţa unei justificări obiective.

Orange şi Vodafone aveau obligaţia de a respecta atât reglementările autorităţii din domeniu (ANCOM), dar și prevederile din domeniul concurenţei, respectiv, nu aveau voie să își folosească în mod abuziv poziţia dominantă.

“Companiile care deţin poziție dominantă pot adopta orice strategii necesare pentru a-şi apăra interesele comerciale, însă trebuie să aibă un comportament nediscriminatoriu în relațiile cu companiile mici – clienți, furnizori, concurenți”, a declarat Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței.

Cele două companii, Orange și Vodafone, au atacat în instanţă decizia Consiliului Concurenţei. Curtea de Apel București a avut soluții diferite în cele două cazuri și, ca urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a trimis din nou la prima instanță, pentru a fi rejudecate. Astfel, în 2017, Curtea de Apel București a rejudecat dosarele confirmând încălcarea Legii Concurenței de către cele două companii. În cazul Orange, decizia a fost confirmată de ÎCCJ. Dosarul Vodafone urmează să se judece de ÎCCJ în acest an.

Domeniul telecomunicațiilor este unul prioritar pentru Autoritatea de Concurență, care a derulat mai multe investigații și analize, şi a făcut recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.

De exemplu, Autoritatea de Concurență a derulat o investigaţie și pe piața cartelelor preplătite de telefonie mobilă referitoare la fixarea preţului de revânzare, împărţirea pieţei şi instituirea unor obligaţii de neconcurenţă între companii. Operatorii de telecomunicații și distribuitorii direcţi ai acestora și-au asumat o serie de angajamente pentru eliminarea clauzelor anticoncurențiale din contractele încheiate pe întreg lanţul de distribuţie, ceea ce a condus la creșterea concurenței pe această piață.

În urma investigației privind o posibilă discriminare a tarifelor de terminare a apelurilor, operatorii de telefonie și-au asumat și au implementat angajamente care au restabilit concurența pe pieţele serviciilor de telefonie mobilă: ofertele de telecomunicații includ un număr de minute suficient de mare încât să acopere nevoile de comunicare ale utilizatorilor, din ce în ce mai mulţi utilizatori se transferă între operatori, a crescut  numărul de abonați (post-paid) și a scăzut semnificativ numărul de utilizatori pe bază de cartele preplătite (pre-paid) etc.

În același timp, Consiliul Concurenței s-a implicat și a făcut recomandări asfel încât Licitaţia pentru acordarea spectrului de frecvențe pentru furnizarea de servicii de telecomunicaţii din anul 2012 să conducă la un număr de operatori care să asigure caracterul concurenţial al pieţei.

Un studiu al Academiei de Studii Economice (ASE) arată că în cei 20 de ani de activitate, Consiliul Concurenței a generat peste peste 1 miliard de euro economii pentru cetățenii români, din care peste jumătate revin sectorului telecomunicațiilor – 575 milioane euro.

Astfel, Intervenţiile Consiliului Concurenței, prin investigațiile derulate sau prin propunerile de ajustare a legislației specifice și buna cooperare cu autoritatea de reglementare a pieței (ANCOM) au asigurat o piață concurențială de telecomunicații fixe şi mobile comparativ cu alte state europene: servicii de calitate la prețuri rezonabile pentru consumatori, respectiv un grad mare de penetrare în rândul populației.

Sursa: Consiliul Concurenței

Ordonanța 18/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018, precum și Ordinul 888/2018 publicat în Monitorul Oficial nr. 279/29.03.2018 modifică prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”).

În cele ce urmează, vă prezentăm principalele modificări aduse Codului Fiscal prin publicarea actelor normative menționate:

1. Introducerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice („Declarația unică”)

Principala modificare adusă prin Ordonanța 18/2018 constă în faptul că este adoptată declarația unică prin care contribuabilii persoane fizice urmează să raporteze veniturile extra-salariale și contribuțiile sociale, simplificându-se astfel modul de declarare și plată a obligațiilor fiscale datorate de persoane fizice, ca urmare a comasării a șapte formulare (D200, D201, D220, D221, D600, D604, D605).

Astfel, începând cu veniturile obținute în 2018, se introduce sistemul de autoimpunere conform căruia declararea și stabilirea obligațiilor fiscale vor fi efectuate direct de către contribuabili. Pentru veniturile obținute în 2017, autoritățile fiscale păstrează în continuare responsabilitatea emiterii de decizii de impunere pe baza cărora vor fi stabilite obligațiile fiscale de plată.

Separat, prin intermediul Ordinului 888/2018 a fost aprobat modelul și conținutul Declarației unice („Formularul 212”). Astfel, prin această Declarație se va definitiva impozitul aferent veniturilor obținute în 2017 și se vor declara veniturile estimate a se obține în anul 2018.

În ceea ce privește termenele de depunere a acestei Declarații, Ordonanța 18/2018 prevede măsuri tranzitorii pentru veniturile obținute în 2017, termenul în acest caz fiind 15 iulie 2018. Termenul de depunere a Declarației unice pentru veniturile obținute în 2018 este 15 martie, anul viitor (acesta urmând să fie termenul anual general pentru depunerea Formularului 212).

De asemenea, în anul 2018 se acordă următoarele bonificații:

• depunerea Declaraţiei unice prin mijloace electronice până la 15 iulie 2018 inclusiv este recompensată prin acordarea unei bonificaţii de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019, reprezentând obligaţiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual plătit.
• plata cu anticipaţie a impozitului pe venit este recompensată prin acordarea unei bonificaţii de 5% din impozitul pe venit anual estimat plătit integral până la 15 decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual estimat plătit.

Dacă sunt îndeplinite ambele condiții, bonificațiile sunt cumulative.

2. Eliminarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală din sfera veniturilor din activități independente

Prin intermediul Ordonanței 18/2018 sunt excluse veniturile din drepturi de proprietate intelectuală din sfera veniturilor din activități independente, acestea fiind reglementate separat, ca venituri impozitate prin reținere la sursă. Astfel, contribuabilii care obțin acest tip de venituri nu vor fi incluși în sistemul de autoimpunere, responsabilitatea de a calcula, declara, reține și vira la bugetul de stat impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate revenind plătitorilor de venituri.

De asemenea, se prevede că persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția de asigurări sociale, dacă realizează și venituri de natură salarială.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

 

 

 

 

 

OUG nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În data de 23 martie 2018 a fost publicată OUG nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Principalele noutăți fiscale aduse de Ordonanță vizează, în principal, impozitarea indivizilor, după cum vom prezenta în cele ce urmează:

1. Impozitarea veniturilor din activitățile independente:

– Declararea venitului estimat: indiferent dacă în anul fiscal precedent s-au obținut pierderi sau nu, contribuabilii care desfășoară activitate independentă depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice („Declarația unică”) până la data de 15 martie inclusiv a fiecărui an fiscal. În cadrul acesteia se va estima venitul pentru anul fiscal curent în vederea determinării impozitului datorat. Acesta se calculează de contribuabili prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat considerat venit impozabil, plata aferentă urmând a se realiza până pe data de 15 martie a anului fiscal următor celui de realizare a venitului;

– Pentru plata cu anticipație a impozitului pe venitul anual estimat se acordă o bonificație. Bonificația se acordă și în cazul în care la definitivarea impozitului se constată că au fost achitate toate obligațiile fiscale datorate pentru anul precedent;

– Declararea venitului realizat: se va depune Declarația unică până în data de 15 martie a anului următor celui de realizare a venitului pentru definitivarea impozitului anual pe venit;

– Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabili prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil;

– Plata impozitului anual datorat pentru venitul net anual impozabil se efectuează la bugetul de stat până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului;

–  Pentru veniturile realizate în anul 2017  pentru care exista obligația depunerii Declarației privind venitul realiza, se aplică următoarele reguli:

• Declarația unică pentru veniturile realizate în anul 2017 se depune până în data de 15 iulie 2018;
• Organul fiscal va stabili impozitul anual datorat prin emiterea unei decizii de impunere pe baza datelor înscrise în Declarația unică depusă până pe 15 iulie 2018, ținându-se cont și de pierderile fiscale reportate;

– Pentru veniturile realizate în anul 2018 se aplică următoarele reguli:

• Prin excepție de la termenul general de depunere de 15 martie, Declarația unică în vederea determinării venitului estimat pentru anul 2018 se va depune până la data de 15 iulie 2018 inclusiv (inclusiv în scopul determinării CAS și CASS)
• Calculul impozitului pe venit estimat se efectuează de contribuabil până în data de 15 iulie 2018;
• Pentru anul 2018 se acordă următoarele bonificații:
• Pentru depunerea Declarației unice până la data de 15 iulie 2018 inclusiv se acordă o bonificație de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la data de 15 martie 2019, inclusiv, reprezentând obligație pentru anul 2018. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net anual plătit;
• Pentru plata cu anticipație a impozitului pe venit se acordă o bonificație de 5% din impozitul pe venit anual estimat plătit integral până la data de 15 decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net anual estimat plătit;
• Dacă ambele condiții de mai sus sunt îndeplinite, ele se vor aplica cumulativ;

–  Dacă până la data intrării în vigoare a OUG 18/2018 contribuabilii au depus pentru anul 2017 declarația 200, atunci pentru aceste informații nu mai au obligația depunerii Declarației unice. Însă, va trebui oricum depusă pentru venitul estimat a se realiza în anul 2018 (termen 15 iulie 2018);

–  Pentru stabilirea contribuțiilor sociale obligatorii aferente veniturilor realizate în anul 2017, organul fiscal utilizează datele declarate în Declarația unică (pentru veniturile realizate) depusă până în data de 15 iulie 2018 inclusiv;

– Declarația privind venitul estimat/norma de venit – formular 220, declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit – formular 221 declarația privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate – formular 600, depuse la organul fiscal competent în anul 2018, pentru anul curent, vor fi înlocuite cu Declarația unică ce se va depune până la 15 iulie 2018;

• Pentru stabilirea contribuțiilor sociale obligatorii aferente veniturilor realizate în anul 2017, organul fiscal utilizează datele declarate în Declarația unică care va fi depusă depusă până la data de 15 iulie 2018 inclusiv în contul veniturilor realizate.

2. Impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală

Conform noilor prevederi fiscale, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt eliminate din categoria veniturilor din activități independente, fiind tratate ca o categorie separată de venituri în vederea impozitării.

Se vor aplica următoarele reguli de impozitare:

– venitul net se determină de către plătitorul de venit persoană juridică sau altă entitate care conduce evidența contabilă prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor reprezentând 40% din venitul brut;

–  impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă în momentul plății venitului, reprezentând venit final care va fi virat la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut;

–  contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot opta pentru determinarea venitului net în sistem real, opțiune obligatorie pentru o perioadă de 2 ani fiscali (prin completarea Declarației unice);

–  venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, primit de la alți plătitori decât persoane juridice sau entități care conduc evidența contabilă, se stabilește de contribuabili prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Obligațiile declarative vor fi identice cu cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități independente în sistem real determinate mai sus.

CAS datorată pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală

– Există obligația de a plăti CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, baza anuală fiind reprezentată de venitul ales care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară;

– persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;

– persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor pentru care contribuția se reține la sursă de plătitorii de venit, dacă se obțin și venituri din activități independente, pentru veniturile din activități independente nu depun Declarația unică;

CASS datorată pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală

– persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor sunt scutite de CASS veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;

– Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, contribuabili, pentru care impozitul se reține la sursă, obținut de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească CASS și să depună Declarația 112 (până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile);

– În situația în care veniturile prevăzute în paragraful anterior sunt realizate din mai multe surse și/sau categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părți, plătitorul de venit care are obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției. Plătitorul de venit desemnat depune Declarația 112 conform celor expuse anterior;

–  persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor pentru care contribuția se reține la sursă de plătitorii de venit, dacă obțin și venituri din celelalte surse menționate anterior ca fiind supuse CASS, nu depun Declarația unică pentru celelalte venituri (altele decât cele din drepturi de proprietate intelectuală).

3. Impozitarea veniturilor din închiriere

– Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit;

– Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declarația unică  prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final;

–  Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal următor celui de realizare a venitului;

– Contribuabilii care obțin venituri de natura celor expuse anterior pot opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate – opțiunea se exercită pentru anul în curs prin depunerea Declarației unice până la data de 15 martie inclusiv a anului de realizare a venitului. Impozitul se va plăti până în data de 15 martie inclusiv a anului fiscal următor, fiind calculat în această situație de contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real;

–  În cazul în care, în cursul anului fiscal, se realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, contribuabilii sunt obligați să notifice organului fiscal competent evenimentul, prin depunerea Declarației unice privind (în 30 de zile de la data producerii evenimentului). Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, contribuabilul va recalcula norma de venit și impozitul anual datorat;

– Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește în sistem real (calcul efectuat de contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real).

4. Impozitarea veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură

– Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final (anterior obligația era a organului fiscal competent);

– Contribuabilul care desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligația de a depune anual, pentru veniturile anului în curs, Declarația unică până la data de 15 martie inclusiv a anului de realizare a venitului;

– Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

5. Prevederi referitoare la venitul net anual impozabil pentru anumite categorii de venituri

– Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, contribuabilul stabilește venitul net anual impozabil pe fiecare sursă din categoriile de venituri respective prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate (anterior venitul era stabilit de organul fiscal).

6. Venituri din premii și din jocuri de noroc

Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță sau on-line impozitul datorat se determină și se reține la sursă la fiecare transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.

7. Venituri din alte surse

Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, altele decât cele pentru care impozitul se reține la sursă, precum și cele obținute dintr-o operațiune de cesiune de creanțe, au obligația de a depune Declarația unică la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului (anterior se depunea Declarația privind venitul realizat).

Contribuabilii menționați anterior vor calcula impozitul pe venit pe baza datelor din Declarația unică, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, plata impozitului efectuându-se până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Conform celei mai recente ediții a studiului ROADS (Romanian Online Advertising Study), derulat de IAB România cu sprijinul PwC România, valoarea totală raportată a pieței de publicitate online din România, pentru primul semestru al anului 2017 a fost de aproximativ 20.3 mil EUR (92,560,911 lei), înregistrând o creștere de 15% față de același semestru al anului 2016 (raportat la valoarea anuală în lei).

Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

Formatele Display embedded (încadrate în conținut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media și Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieței de publicitate digitală.

 

 

 

 

 

Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 față de 13% în H1 2016.

La nivel global, pentru a îmbunătăți experiența consumatorilor/utilizatorilor de internet cu privire la publicitatea online The Coalition for Better Ads vine în întâmpinarea pieței cu noile standarde expuse în cadrul programului Better Ads Experience și ghiduri de bune practici/noul framework care va certifica publisherii și implicit va acredita browserele și companiile de tehnologie care se vor asigura că formatele implementate sunt conform standardelor propuse.

Ca referințe pe industrii se remarcă o creștere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o ușoară creștere +8%, timp în care Telecomul putem spune că își menține bugetele (+1%).

 

 

 

 

Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o ușoară creștere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) și Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creșteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) și Retail (+84%).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanți – atât site-uri și publisheri locali cât și agenții media (raportând ceea ce facturează atât în rețele internaționale cât și în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

“În cei 10 ani de când PwC realizează pentru IAB România studiul de măsurare a volumului pieței de publicitate online din țara noastră, am fost martorii unei maturizări semnificative a acestui segment al industriei de publicitate, atât din punct de vedere cantitativ din perspectiva bugetelor alocate de companii reclamei pe Internet (cu o rată medie de creștere anuală de 18% a valorii raportate a pieței), cât și calitativ, prin prisma formatelor de publicitate disponibile, a tipurilor de tranzacții și a platformelor folosite. De asemenea, de-a lungul anilor au intrat în studiu companii tot mai relevante pentru piața locală. Dacă din punct de vedere al volumelor vehiculate, Romania se află încă sub potențial, existând suficient loc de creștere în următorii ani, din punct de vedere al tehnologiilor, industria de publicitate online din țara noastră încearcă să țină pasul cu tendințele europene. Conținutul video devine tot mai important, programmaticul câștigă teren, încet dar sigur, în fața metodelor tradiționale de tranzacționare, iar dispozitivele mobile țintesc pragul de 50% în totalul bugetelor de publicitate digitală. Piața va continua să crească în următorii ani (previzionăm că va depăși pragul de 50 milioane de euro în 2018) și va deveni tot mai sofisticată. Însă rămâne de văzut în ce măsură creatorii locali de conținut vor reuși să-și îmbunătățească serviciile digitale și să devină mai relevanți pentru consumatori, pentru a rezista “asaltului” platformelor de social media și messaging – cu un rol tot mai important în distribuția și consumul de conținut online” a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, PwC România.

Tendințe și evoluții pentru semestrul 1 2017:

• În topul industriilor în funcție de investiția în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creșterii bugetelor (52%), dar și ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 față de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investițiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creștere constantă, iar domeniul Auto-Moto își menține poziția în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.
• Programmaticul se afla în tendința de creștere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.
• Investiția în publicitatea pe Mobile își aloca 42% din piața locală, fiind aliniată la tendințele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investițiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, așa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcției de alocare a bugetelor.
• La nivel European, creșterea pieței de publicitate online este bazată în special pe mobile și Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creștere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.

“Trendurile investițiilor în media confirmă conținutul video ca fiind lider în preferințe, iar dispozitivele mobile sunt cele mai utilizate pentru vizualizarea conținutului. Provocarea principală este găsirea unui mix ideal între mediul digital și cele tradiționale pentru a obține rezultatele așteptate”,  Silvia Dumitrașcu – Digital Marketing Manager, ING Bank Romania.