Legea nr. 81/30 martie 2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 296 din 2 aprilie 2018

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante prevederi ale legii nr. 81/30 martie 2018 privind reglementarea activității de telemuncă (“Legea”).

Noul cadru legal intră în vigoare în trei zile de la publicare, respectiv pe 5 aprilie 2018.

Dispoziții generale

Legea reglementează, printre altele: (a) definirea conceptului de telemuncă; (b) elementele esențiale pe care trebuie să le includă contractul individual de muncă; (c) obligațiile specifice ale angajatorului; (d) obligațiile specifice ale telesalariatului; (e) aspecte specifice privind verificarea activității telesalariatului; (f) regimul sancționator.

Definirea conceptului de telemuncă

Telemunca este forma de organizare a muncii prin care salariatul își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține după cum urmează: (a) în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, (b) cel puțin o zi pe lună, (c) folosind tehnologia informației și comunicațiilor, (d) și face acest lucru în mod regulat și voluntar.

În mod obligatoriu trebuie sa existe acordul de voință al părților cu privire la:
• Faptul ca salariatul respectiv exercită activități de telemuncă (exprimat în mod expres în contractul de muncă);
• Organizarea programului de muncă;
• Efectuarea de muncă suplimentară de către telesalariatul cu normă întreagă.

Elementele esențiale pe care trebuie să le cuprindă contractul individual de muncă

Pe lângă elementele reglementate de Codul Muncii, în cazul activității de telemuncă, contactul individual de muncă trebuie să includă prevederi specifice precum:
a) Precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
b) Precizări cu privire la perioada în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator, locul desfășurării activității de telemuncă, programul în care angajatorul poate verifica activitatea telesalariatului, modalitatea de evidențiere a orelor de muncă ale telesalariatului, responsabilitățile părților;
c) Măsuri pe care angajatorul trebuie să le ia pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților;
d) Condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității de telemuncă.

Obligațiile specifice ale angajatorului

Angajatorul are anumite obligații specifice în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă a telesalariatului, printre care:
• Asigurarea mijloacelor aferente tehnologiei informației sigure necesare prestării muncii precum și instalarea, verificarea și întreținerea echipamentului de muncă necesar (dacă părțile nu convin altfel);
• Asigurarea condițiilor ca telesalariatul să primească instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă.

Obligațiile specifice ale telesalariatului

Telesalariatul are, printre altele, următoarele obligații:
• Să respecte cadrul legal în domeniul securității și sănătății în muncă și, în mod specific, să îi permită angajatorului accesul, în măsura în care este posibil, în vederea stabilirii și realizării măsurilor de securitate și sănătate în muncă;
• Să informeze angajatorul cu privire la echipamentele de muncă utilizate, la condițiile existente la locurile desfășurării activității de telemuncă și să utilizeze numai echipamente care nu prezintă pericol pentru securitatea şi sănătatea sa;
• Să respecte regulile specifice și restricțiile stabilite de către angajator cu privire la rețelele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispoziție.

Aspecte specifice privind verificarea activității telesalariatului

Pe lângă dreptul angajatorului de a avea acces, în anumite condiții, la locurile de desfășurare a activității de telemuncă sunt reglementate anumite drepturi similare și în favoarea:
• Reprezentanților organizațiilor sindicale sau reprezentanților salariaților pentru aplicarea și verificarea condițiilor de muncă ale telesalariatului;
• Reprezentanților autorităților competente pentru verificarea aplicării cerințelor legale în domeniul sănătății și securității în muncă și al relațiilor de muncă.

În cazul în care locul de desfășurare a activității telesalariatului este la domiciliul acestuia, accesul se acordă doar în urma notificării în avans a telesalariatului și sub rezerva consimțământului acestuia.

Regimul sancționator

Legea reglementează o serie de contravenții pentru situațiile în care nu sunt respectate obligații precum:
• Obligația de a prevedea în mod expres în contractul individual de muncă prestarea unei activități în regim de telemuncă;
• Obligația de a obține acordul telesalariatului cu normă întreagă pentru efectuarea de muncă suplimentară,
• Obligația de a încheia contractul individual de muncă cu stipularea clauzelor specifice indicate de Lege.

Contravențiile reglementate de Legea sunt sancționate cu amendă care variază între 10.000 lei și 2.000 lei. Legea oferă posibilitatea persoanei sancționate de a achita jumătate din cuantumul acestor amenzi în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare sau, după caz, de la data comunicării acestuia.

Autor:
Nicoleta Gheorghe, Manager – Avocat, Coordonatorul practicii de dreptul muncii

Legea nr. 88/4 aprilie 2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 315 din 10 aprilie 2018

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante prevederi ale legii nr. 88/4 aprilie 2018 (“Legea”).

Legea intră în vigoare în trei zile de la publicare, respectiv pe 13 aprilie 2018.

Dispoziții generale

Legea reglementează, printre altele: (a) plafonarea amenzilor pentru muncă nedeclarată; (b) reglementarea unei noi infracțiuni pentru reluarea activității după suspendarea acesteia fără remedierea deficiențelor care au condus la suspendare; (c) definirea noțiunii de “loc de muncă”; (d) acordarea zilelor libere pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine; (e) clarificări privind evidența orelor de muncă prestate de salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu.

Plafonarea amenzilor pentru muncă nedeclarată

Legea stabilește faptul că amenda nu poate depăși 200.000 lei, indiferent de numărul persoanelor identificate, pentru următoarele fapte:
a) Primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă;
b) Primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților;
c) Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în perioada în care aceștia au contractul individual de muncă suspendat;
d) Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Reglementarea unei noi infracțiuni pentru reluarea activității după suspendarea acesteia fără remedierea deficiențelor care au condus la suspendare

Constituie infracțiune sancționată cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă reluarea activității de către angajatorul căruia i-a fost suspendată activitatea ca urmare a săvârșirii uneia dintre faptele menționate la punctele a) – c) de mai sus și care nu a plătit amenda contravențională și nu a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității.

O astfel de situație poate apărea în cazul reluării activității înainte de plata amenzii și de încheierea contractului individual de muncă în cazul în care angajatorul este sancționat pentru primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.

Definirea noțiunii de “loc de muncă”

Legea definește locul de muncă ca fiind locul în care salariatul își desfășoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentanțe, agenții sau puncte de lucru care aparțin acestuia.

Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă astfel definit, pe suport hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Acordarea zilelor libere pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine

Ca o noutate, Legea stabilește că zilele libere stabilite potrivit art. 139 din Codul Muncii (respectiv, zilele de sărbători legale) pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine, se acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual.

Clarificări privind evidența orelor de muncă prestate de salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu

Pentru salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu, angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

Autor:
Nicoleta Gheorghe, Manager – Avocat, Coordonatorul practicii de dreptul muncii

Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice pune în dezbatere publică pachetul de simplificare a legilor privind achizițiile publice, precum și două proiecte de acte normative de înființare a Unității de Achiziții Centralizate.

Cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative:
1. Ordonanța de Urgență a Guvernului privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice;
2. Ordonanța de Urgență a Guvernului privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate ca unitate de achiziții centralizate;
3. Hotărârea de Guvern privind modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice;
4. Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanței privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate.

Principalele modificări de simplificare a legislației din domeniu vizează remedierea următoarelor probleme sistemice identificate ca urmare a monitorizării sistemului național de achiziții publice:

• întârzieri provocate de observatorii ex-ante în evaluarea ofertelor și în desemnarea câștigătorilor;
• numărul foarte mare de contestații;
• lipsa consistenței și a trasabilității deciziilor Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC);
• suprareglementarea sub pragurile valorice obligatorii din directivele europene;
• opiniile diferite emise de diversele entități ale sistemului;
• blocajele administrative generate de legislația conexă;
• alocarea neunitară de resurse.

Proiectele de acte normative de înființare a Unității de Achiziții Centralizate la nivelul administrației centrale au fost elaborate în colaborare cu experții Băncii Europene de Investiții în baza acordului de asistență tehnică semnat cu autoritățile române în 2016.

Modificările legislative propuse au fost agreate cu reprezentanții Comisiei Europene, care și-au exprimat sprijinul pentru implementarea și simplificarea directivelor europene.

Mai mult, în cadrul întrevederii cu doamna Elżbieta Bieńkowska, comisarul european pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, domnul Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a susținut realizarea măsurilor cuprinse în programul de guvernare 2017-2020 legate de modificarea și simplificarea legislației privind achizițiile publice.

Obiectivul principal pentru acest an al autorităților române este centralizarea achizițiilor publice din administrația publică centrală și simplificarea legislației în domeniu.

MFP și ANAP invită toți actorii din piață să formuleze amendamente la textele actelor normative supuse consultării publice, în spiritul principiului transparenței și pornind de la premisa că dialogul cu toate părțile interesate reprezintă una dintre cele mai bune metode de a ajunge la reglementări eficiente, la adresa transparenta.decizionala@anap.gov.ro.

NOTĂ:
Documentele menționate sunt publicate la următoarele link-uri:
Pe site-ul MFP: Proiecte de legi în domeniul achizițiilor publice
Pe site-ul ANAP: Proiecte legislative în dezbatere

În luna aprilie 2015, Direcția Generală a Vămilor a dispus suspendarea autorizației de antrepozit fiscal a Rafinăriei Petrotel Lukoil România cu consecința întreruperii activității de producție.

Echipa Radu și Asociații SPRL | EY Law a reușit să obțină, în fața Curții de Apel București, suspendarea acestei decizii pe care instanța a considerat-o ilegală. În urma acestei hotărâri cu caracter executoriu, rafinăria și-a reluat activitatea.

În luna martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat în mod definitiv disputa, confirmând sentința Curții de Apel București și statuând următoarele: „Ulterior depunerii unei scrisori de garanție nu se mai poate vorbi despre o întârziere la plată, câtă vreme debitele din decizia de impunere nu mai erau exigibile, deci nu mai puteau fi considerate ca restante de către organele fiscale și nu mai exista temei pentru cuprinderea acestora în certificatul de atestare fiscală ca obligații de plată restante.”

Emanuel Băncilă, coordonatorul practicii de litigii și controverse fiscale din cadrul Radu și Asociații SPRL|EY Law, spune: “Această hotărâre definitivă confirmă încă o dată lipsa de coerență a reglementării procedural-fiscale care, pe de o parte, instituie posibilitatea suspendării executării silite ca urmare a depunerii unei scrisori de garanție bancară iar, pe de altă parte, consideră că obligațiile pentru care exigibilitatea este astfel înlăturată continuă să fie «restante», ceea ce permite autorităților fiscale să suspende sau să revoce anumite autorizații, licențe, permise. O creanță fiscală care nu poate fi pusă în executare nu poate fi o creanță restantă. Caracterul exigibil al creanței se pierde prin suspendarea executării.”

Din echipa de avocați condusă de Emanuel Băncilă (Partener) a făcut parte și Alex Slujitoru (Managing Associate).

Radu și Asociații SPRLǀEY Law este singura casă de avocatură din România inclusă printre finaliste la două categorii ale premiilor “European Tax Awards 2018”, respectiv: “European Tax Innovator Firm of the Year” și “European Tax Policy Firm of the Year”, recunoscându-se astfel contribuția sa atât la îmbunătățirea cadrului legislativ procedural-fiscal cât și la dezvoltarea și implementarea unor soluții inovatoare pentru contribuabili (soluții implementate în premieră doar de către Radu și Asociații SPRL | EY Law).  Radu și Asociații SPRL ǀ EY Law s-a aflat pe lista scurtă a finaliștilor pentru cel puțin o categorie de premii “European Tax Awards” și în anii 2016 și 2017. Premiile sunt acordate anual, încă din anul 2005, de către revista International Tax Review și își propun să recunoască profesioniștii de prestigiu care activează în domeniul fiscalității în Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA). International Tax Review face parte din portofoliul Euromoney Legal Media Group, unul din cele mai prestigioase grupuri editoriale internaționale specializate în publicații și ghiduri juridice pe diverse arii de practică.