Reprezentanții Consiliului Economic și Financiar (ECOFIN) din cadrul Consiliului Uniunii Europene s-au reunit zilele trecute și au agreat câteva propuneri de modificare a tratamentului de TVA aplicabil anumitor activități. Cea mai importantă dintre măsurile discutate se referă la implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă de către statele membre care se confruntă cu decalaje majore în colectarea acestei taxe.

Datorită deficiențelor din sistemul TVA, cu precădere în cazul tranzacțiilor transfrontaliere, statele membre devin vulnerabile la frauda fiscală, acest fapt generând uneori consecințe grave pentru bugetele naționale.

În acest sens, reprezentanții ECOFIN au fost de acord cu o propunere de directivă care va permite statelor membre, afectate într-o măsură semnificativă de frauda din domeniul TVA, să aplice temporar mecanismul generalizat de taxare inversă, care implică transferul responsabilității privind plata TVA de la furnizor către client.

Utilizarea acestui mecanism de plată a TVA va fi posibilă până la data de 30 iunie 2022, numai pentru livrările locale de bunuri și prestările locale de servicii, a căror valoare va depăși pragul de 17 500 EUR per tranzacție. Vor exista, însă, condiții tehnice foarte stricte pentru aplicarea mecanismului, respectiv, peste 25% din decalajul de TVA din statul membru respectiv să se datoreze fraudei de tip “carusel” și, de asemenea, să fie implementate obligații de raportare electronică eficace pentru toate persoanele impozabile, în special pentru cele cărora li se aplică taxarea inversă.

În acest moment, mecanismul de taxare inversă pentru operațiuni locale poate fi aplicat temporar, dar nu într-o manieră generalizată, întrucât se limitează la sectoarele cele mai afectate de fraudă din domeniul TVA. În plus, utilizarea acestuia se realizează la cererea specifică a unui stat membru și cu aprobarea prealabilă a Consiliului Uniunii Europene.

Directiva va oferi o soluție pe termen scurt pentru statele membre cele mai afectate de fraudă, până la momentul implementării sistemului definitiv de TVA (în cadrul căruia, livrările vor fi taxate în statul de destinație).

Ținând cont că, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, România a înregistrat în 2016 cel mai ridicat deficit de TVA din UE, de 35,88%, mare parte din acesta datorându-se fraudei de tip “carusel”, din punctul nostru de vedere, implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă reprezintă o măsura necesarăîn încercarea de diminuare a deficitului și îmbunătățirea colectării taxei la bugetul de stat.

Prin urmare, este îmbucurător interesul acordat acestei directive din partea Ministerului Finanțelor Publice din România, care înțelegem că este în favoarea implementării unui proiect pilot de aplicare a mecanismului.

Totuși, în vederea implementării acestui mecanism, România va trebui să acorde o importanță sporită îndeplinirii (și) celei de-a doua condiții menționată mai sus, și anume, adoptarea unui sistem de raportare electronicăreal și eficient, cu aplicabilitate, în special la nivelul persoanelor impozabile vizate de aceste măsuri. În acest mod, țara noastră s-ar alinia la modelele de raportare din alte state membre (care s-au dovedit eficiente), fapt care ar genera și o îmbunătățire a relației dintre autoritățile fiscale și contribuabili. Directiva ar urma să fie adoptată (la nivelul UE) imediat după emiterea unei opinii de către Parlamentul European.

Tot în cadrul acelorași discuții și având ca scop tot implementarea unor măsuri pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, reprezentanții ECOFIN au agreat patru modificări (așa numitele “quick fixes”) ale normelor actuale ale UE în ceea ce privește regimul de TVA aplicabil comerțului intracomunitar cu bunuri. Aceste modificări vizează aspecte specifice, legate de: stocurile la dispoziția clientului; codul de identificare în scopuri de TVA al clientului unei livrări intracomunitare de bunuri (care va deveni o condiție suplimentară pentru scutirea de TVA); tranzacțiile în lanț (stabilirea unor criterii uniforme) și dovada livrării intracomunitare de bunuri (stabilirea unui cadru comun în ceea ce privește documentele justificative necesare pentru aplicarea scutirii de TVA).

Aceste patru măsuri (“quick fixes”) se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2020 și vor avea o relevanță semnificativă pentru companiile din statele membre care vor beneficia de normele armonizate privind comerțul intracomunitar.

Nu în ultimul rând, o altă propunere adoptată în cadrul discuțiilor desfășurate la nivelul ECOFIN se referă la aplicarea unor cote reduse de TVA pentru publicațiile furnizate pe cale electronică (în scopul alinierii normelor de TVA aplicabile publicațiilor furnizate în format fizic si electronic). Considerăm că, și aceasta este o măsură binevenită, având ca scop modernizarea sistemului de TVA într-o economie digitală și adaptarea la progresele tehnologice.

Autor: Ioana Iorgulescu, Associate Partener, Tax Advisory & Compliance Services – Indirect tax, EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

România pierde mai mult de 10 miliarde de euro anual din cauza deficitului de talente

Companiile antreprenoriale din Europa consideră că gradul de reglementare și birocrația de la nivelul economiilor locale amenință într-o măsură mult mai mare dezvoltarea activității pe care o derulează, comparativ cu reglementările și birocrația de la nivelul Uniunii Europene (UE), arată datele sondajului PwC European Private Business Survey.  În cadrul studiului, care a chestionat 2447 de companii provenind din 31 de țări europene, 39% dintre respondenți apreciză că birocrația de la nivel local este o provocare, față de 29% care considerau că cea de la nivelul Uniunii Europene pune probleme.

Această percepție  a fost întâlnită cu precădere în țări precum Croația, Grecia, Finlanda, Ungaria, Italia și Marea Britanie. De exemplu, aproape 71% dintre respondenții din Grecia apreciau birocrația grecească drept o problemă, comparativ cu 24% care arătau cu degetul spre cea din UE.

O concluzie  frapantă a raportului este că, deși în unele regiuni intervenția birocratică și de reglementare a Uniunii Europene este percepută drept o tentativă de a constrânge inițiativele mediului de afaceri și de a-i îngreuna activitatea, cele mai multe companii private nu împărtășesc această viziune. Prin urmare, 39% dintre respondenți susțin că birocrația din interiorul statelor este un obstacol, comparativ cu 29% care o consideră o provocare la nivelul UE. Competiția (52%) și deficitul de talente  (43%) au fost indicate de cei chestionați drept cele mai mare amenințări la adresa dezvoltării, mai presus de birocrație și reglementările interne.

De exemplu, în Italia, unde partidele eurosceptice, poziționate împotriva sistemului, au înregistrat de curând un succes electoral notabil, 49% dintre respondenți credeau că birocrația de la nivel local este o problemă comparativ cu 20% care priveau cu scepticism birocrația la nivelul UE. De asemenea, chiar și în Marea Britanie, companiile antreprenoriale apreciază că reglementarea și birocrația de la nivel local reprezintă mai degrabă o amenințare la adresa activității lor, decât cele de la nivelul UE. Rezultatele arată că aproximativ 35% dintre respondenți vedeau birocrația britanică drept un obstacol, comparativ cu 25% care arătau cu degetul spre cea de la nivelul Uniunii Europene.

Reprezentanții companiilor antreprenoriale consideră că, din perspectiva posibilităților de creștere și dezvoltare, este foarte importantă angajarea  de forță de muncă bine pregătită. Întrebați care este problema principală cu care se confruntă, aceștia precizau lipsa capacității lor de a recruta personal calificat. În acest context, deficitul de talente  generează costuri masive pentru regiune, estimate la 324 de miliarde de Euro anual, reprezentând venituri pierdute pentru companiile antreprenoriale.  Cifra reprezintă echivalentul PIB-ului  Portugaliei, Ungariei și Croației laolaltă. Ca o consecință directă, digitalizarea a fost menționată drept o prioritate de către un procent modest dintre companiile antreprenoriale din Europa (31%).

Companiile antreprenoriale din Europa de Est au fost cele mai vocale când a venit vorba despre dificultatea de a angaja personal calificat. Raportat la PIB-urile naționale, pierderile economice ca rezultat al deficitului de talente indică cifre îngrijorătoare pentru țări precum Bulgaria (13,2%), România (6%), Polonia (5,7%), Malta (5,6%) și Ungaria (5,2%). Aceste procente însumează 46,4 miliarde de euro,  pierdute numai din această cauză. Cele mai afectate sunt sectorul construcțiilor și al producției.

„România pierde anual 6% din PIB-ul național numai din cauza deficitului de talente. Disponibilitatea personalului calificat depinde de factori precum libera circulație a forței de muncă, inclusiv ușurința obținerii permisului de muncă pentru cetățenii non-UE precum și sisteme de educație care asigură absolvenților pregătirea corespunzătoare. Ar fi  necesară modelarea sistemului de educație în concordanță cu nevoile mediului de afaceri. Totodată, e de dorit o debirocratizare a relației dintre stat și contribuabil, secondată de investiții în digitalizarea acestei interacțiuni, mai ales în condițiile în care antreprenorii locali percep România ca având cel mai înalt grad de birocrație (80%) dintre toate țările chestionate. În același timp, ar fi  necesare investiții în dezvoltarea infrastructurii de comunicații și transport pentru a facilita dezvoltarea mediului de afaceri și pentru a stimula investițiile în noi servicii și produse”, consideră Mihai Anița, Partener, Liderul Echipei Integrate de Servicii pentru Companiile antreprenoriale, PwC România.

Deficitul de talente vine într-un moment în care rata șomajului scade în Europa. Nivelul șomajului în UE28 s-a îmbunătățit din 2013 și s-a oprit la 7,1% în februarie 2018, comparativ cu 8% în urmă cu un an. Piața muncii devine tot mai rigidă într-un moment în care companiile antreprenoriale doresc să investească mai mult și să recruteze mai mult personal calificat care să le ajute să își dezvolte afacerile. Una dintre probleme este că mulți tineri nu pot accepta noi poziții pentru că le lipsesc abilitățile necesare, în ciuda faptului că rata șomajului în rândul acestora este încă de peste 10% în multe economii din Europa. Guvernele trebuie să trateze cu mai multă seriozitate problema deficitului de talente, având în vedere că sistemele de educație din multe dintre statele europene nu pregătesc suficient de mulți absolvenți cu aptitudinile necesare pentru cererea în creștere din rândul companiilor antreprenoriale. Această problemă va deveni mai urgentă având în vedere că cererea de personal bine pregătit crește, iar companiile antreprenoriale investesc mai mult în tehnologiile digitale intensive, pentru a le face mai competitive.

Companiile antreprenoriale sunt optimiste în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare în Europa, unde, în ciuda semnalelor recente de slăbiciune, regiunea s-a bucurat de aproximativ doi ani de creștere economică. Unele dintre cele mai optimiste companii antreprenoriale sunt din Austria, Finlanda și Olanda. Chiar și companiile din Marea Britanie și Irlanda, unde Brexitul rămâne o problemă cotidiană, au o percepție pozitivă  și vor continua să își mențină optimismul în următorul an. Accentul pe strategiile de dezvoltare digitală este puternic îndeosebi în rândul companiilor antreprenoriale din Scandinavia și Europa de Vest; mai exact în state precum Norvegia, Olanda, Elveția și Austria. Conform raportului, companiile antreprenoriale din Europa Centrală și de Est precum și țările mediteraneene erau mai puțin preocupate de strategiile digitale pentru a-și dezvolta afacerile.

Strategia de dezvoltare pentru multe dintre aceste economii este concentrată pe extinderea portofoliului de servicii (40%) și pe creșterea venitului de pe piața internă  (39%) în timp ce neglijează faptul că tehnologiile digitale sunt deseori doar metode pentru a atinge aceste ținte. Multe dintre ele ar putea să își piardă avantajul competitiv dacă nu iau în considerare importanța tehnologiilor digitale pentru activitatea lor. De remarcat faptul că digitalizarea este menționată  de doar 31% dintre companiile antreprenoriale din Europa. Acest lucru presupune faptul că mulți lideri încă nu înțeleg foarte bine ce presupune un viitor digital pentru companiile pe care le conduc și subestimează intensitatea sa disruptivă precum și riscurile asociate cu tehnologiile digitale. Doar o minoritate consideră domeniul informatic drept un risc major. Este nevoie de mai multă claritate cu privire la nevoia digitalizării.

”Inovația este cheia către succesul oricărei afaceri. Dezvoltarea va fi posibilă prin eforturi la nivelul digitalizării. Companiile trebuie să fie informate cu privire la oportunitățile aduse de digitalizare, dar și în ceea ce privește  amenințările pe care aceasta le aduce, atât lor, cât și sectoarelor în care ele activează. Cunoașterea oportunităților și a amenințărilor va fi cheia succesului. Nu doar guvernele sunt responsabile de pregătirea viitorilor angajați   mediul de afaceri trebuie să preia inițiativa în acest sens.. Chiar dacă resursele umane au abilitățile necesare pentru mediul de afaceri de astăzi, este posibil să nu le aibă pe cele potrivite pentru cel de mâine. De aceea, companiile antreprenoriale trebuie să continue să investească în formarea personalului. Acest aspect va contribui și la retenția de personal. De asemenea, este important ca guvernele să asculte sfaturile mediului de afaceri, indiferent de industrie, și să încerce să alinieze calificările din sistemul de educație cu cererile mediului privat”,  a conchis Mihai Anița.

Despre raport 

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 2447 de companii antreprenoriale  din 31 de țări europene (UE28, Elveția, Norvegia și Turcia). Scopul acesteia a fost să înțeleagă  modul în care companiile antreprenoriale europene percep mediul economic și perspectivele de dezvoltare, strategiile de dezvoltare, oportunitățile cheie și riscurile care ar putea limita aspirațiile acestora.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Având în vedere deficitul bugetar, care la finalul primelor opt luni din anul 2018 pare că este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut (1,54% din PIB), și că ritmul de colectare a creanțelor fiscale de la persoanele fizice este în continuare relativ redus, stimularea plăților reprezintă o prioritate pentru Ministerul Finanțelor Publice.

În prezent, persoanele fizice au obligația prin declarația unică să raporteze veniturile obținute din activități precum:

–           Cedarea folosinței bunurilor (chirii)

–           Profesii libere

–           Activități independente

–           Vânzare de acțiuni

–           Anumite activități agricole

Pentru veniturile realizate până în anul 2017 inclusiv, plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale se efectuează în baza deciziilor de impunere emise de către administrațiile financiare. Intervin în acest moment două provocări. În primul rând, în ceea ce privește mecanismul de răspuns din partea autorităților fiscale, numărul mare de declarații sunt procesate de către inspectori cu întârziere. În al doilea rând, odată emise, eventualele datorii pe care le includ adesea nu sunt plătite de către contribuabili la timp.

Drept urmare, referitor la primul aspect, prin Ordinul nr. 2093/2018, publicat în 29 august 2018, s-a hotărât ca deciziile de impunere pentru anul 2017 să fie emise și transmise până la data de 30 octombrie 2018. Același termen este prevăzut și pentru deciziile de impunere pentru contribuțiile de asigurări sociale pentru anii 2016 si 2017, potrivit Ordinului nr. 2.323 publicat ieri în Monitorul Oficial.

În legătură cu al doilea aspect, prin Ordonanța de Urgență nr. 89 publicată ieri în Monitorul Oficial, se stabilesc noi termene de plată pentru anumite obligații fiscale și se oferă bonificații în cazul plății cu anticipație, astfel:

– Termenul de plată pentru impozitul anual pentru veniturile realizate în 2017, dar și pentru contribuțiile de asigurări sociale (pensii) pentru perioada 2016 – 2017 este 30 iunie2019, în cazul deciziilor de impunere emise după data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență. Pentru plata cu anticipație până la data de 15 decembrie 2018, contribuabilii vor beneficia de o bonificație de 10% din aceste sume.

– Termenul de plată pentru contribuțiile de asigurări sociale de sănătate pentru perioada 2014 – 2017 este 30 iunie 2019 (n.b. actualmente încă sunt mai multe cazuri de decizii neemise nici pentru anul 2014), în cazul deciziilor de impunere emise după data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență. Pentru plata cu anticipație până la 31 martie 2019, contribuabilii vor beneficia de o bonificație de 10% din aceste sume.

Pentru efectuarea regularizării, ANAF va trimite contribuabililor deciziile de impunere precum și notificări privind termenele de plată.

Pe de o parte, este de urmărit dacă acest demers va accelera ritmul de colectare. Pe de alta, creșterea colectării prin oferirea de stimulente de care beneficiază doar o parte din contribuabilii persoane fizice poate părea discriminatorie față de alte categorii de contribuabili, ca de exemplu cei pentru care plata impozitului și a contribuțiilor sociale se efectuează prin reținere la sursă. Ca urmare, credem în beneficiile unei astfel de soluții pe termen scurt; pe termen lung însă, este obligatorie implementarea unei proceduri mai eficiente de colectare a impozitelor ținând seama și de avantajele aduse prin digitalizare.

Autor: Claudia Sofianu, Partener Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Compania de audit, contabilitate și consultanță fiscală PKF Finconta, locul 7 în topul CECCAR al firmelor de expertiză contabilă din acest domeniu, a câștigat la nivel european procesul de selecție și a intrat pe lista consultanților Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru proiectul Financial Management Enhancement Project (FMEP). Pe lângă PKF Finconta, EY și PWC sunt ceilalți consultanți în acest proiect.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare consideră că dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) este vitală pentru o economie sănătoasă. Prin programul de Dezvoltare a Managementului Financiar (FMEP), BERD ajută companiile de acest tip să acceseze finanțare pentru serviciile de consultanță de care au nevoie pentru a crește. În cadrul FMEP sunt incluse următoarele tipuri de servicii: 1) revizuirea situațiilor financiare; 2) servicii de consultanță în contabilitate; și 3) training pentru a îmbunătăți abilitățile personalului companiei de a pregăti rapoarte de management relevante privind situația financiară a societății.

”PKF Finconta este o firmă antreprenorială românească cu peste 23 de ani de activitate. Avem o echipă de consultanți profesioniști și lucrăm zi de zi, preponderent cu companii antreprenoriale mari și mijlocii. Astfel înțelegem foarte bine care sunt nevoile lor de consultanță financiară, le cunoaștem provocările și avem expertiza necesară pentru a le oferi suportul de care au nevoie. Suntem mereu pe aceeași lungime de undă cu antreprenorii, pentru că și noi avem un parcurs similar. Iată de ce am făcut tot ce a ținut pe noi pentru a reuși să ne calificăm pentru a fi consultanți în acest proiect BERD. Ne dorim ca și în acest fel să contribuim la dezvoltarea afacerilor antreprenoriale din România”, spune Florentina Șușnea, Fondator și Managing Partner al PKF Finconta.

BERD va sprijini fiecare companie eligibilă prin acordarea unei subvenții pentru acoperirea a 75% din costul proiectului de consultanță, sau 20.000 EUR (în funcție de care este valoarea mai mică la sfârșitul proiectului).Recomandarea BERD este ca fiecare proiect de consultanță să includă o etapă de diagnoză, o etapă de introducere de noi procese de management financiar și o etapă de consolidare a capacității.

”Programul de Dezvoltare a Managementului Financiar (FMEP) este conceput de BERD pentru a ajuta IMM-urile să dezvolte cele mai bune practici relevante industriei în care activează și să crească calitatea raportării și a managementului financiar. Scopul proiectului este acela de a da IMM-urilor un nou nivel de înțelegere, dar și competențele necesare pentru a-și gestiona cu succes provocările din activitatea financiară zilnică, cu accent pe: managementul capitalul de lucru, managementul stocurilor, politicile de facturare și de plată și mecanismele interne de raportare”, spune Alina Făniță, CEO, PKF Finconta.

Informații despre criteriile de eligibilitate se găsesc pe site-ul www.ebrd.com/knowhow.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Conform studiului „Evoluția afacerilor din România în 2018” lansat azi de Valoria, 75% dintre companii, față de 84% la începutul anului, spun că vor avea o cifră de afaceri în creștere în acest an. Mai mult, 40% dintre companii, față de 24% anterior, spun că vor menține același număr de angajați, iar 29%, față de 17% la începutul anului 2018, spun că nu vor crește salariile.

„La fiecare ediție a cercetării Evoluția afacerilor din România întrebăm decidenții despre creșterea prognozată a cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, nivelului salariilor în primul semestru și validăm consecvența perspectivei lor în semestrul al doilea. Ediția semestrului doi 2018 arată că alterarea sentimentului de business continuă. Datele comparative cu primul semestru al anului 2018 demostrează această evoluție. Pentru majoritatea respondenților evoluția cifrei de afaceri și profitului se ajustează negativ. Apetitul pentru investiții a continuat, de asemenea, să se erodeze. Oportunitățile anului 2018 – creșterea economică, a consumului și exportului – sunt contrabalansate de provocările deficitului forței de muncă, productivității scăzute și creșterii costurilor”, spune Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al cercetării.

Evoluția cifrei de afaceri

Față ediția de la începutul anului 2018, perspectiva de creștere a companiilor continuă să fie conservatoare. În semestrul al doilea vedem o scădere de 9pp (puncte procentuale) a companiilor care se așteaptă la cifre de afaceri mai mari cu 5%-10%, dar și o creștere de 5pp a celor care prognozează o cifră de afaceri mai mică cu -10%-20%, urmată de o creștere de 6pp a celor care se așteaptă la o cifră de afaceri mai mică cu 5%-10% în acest an. La nivel de industrii, cea mai mare creștere a cifrei de afaceri de 20%-30% este previzionată de 20% dintre firmele de IT, 18% dintre firmele din producția industrială și de 14% dintre firmele din comerț.

Evoluția profitului

Previziunile privind evoluția profitului din a doua jumătate al anului 2018 sunt mai pesimiste decât cele de la începutul anului. Deși 16% dintre companii (față de 14% anterior) se așteaptă ca profitul lor să crească cu 10%-20% în acest an, vedem scăderi de 9pp și 5pp pe palierele 1%-5% și respectiv 5%-10%. De asemenea crește de la 12% la 30% procentul companiior care spun că profitul lor va fi mai mic în 2018. Cea mai importantă creștere a profitului, de peste 30%, o preconizează 30% dintre firmele din IT, urmate de 15% din producția industrială și 13% construcți și imobiliare care preconizează creșteri de 20-30%.

Evoluția investițiilor

Conform rezultatelor cercetării, în al doilea semestru din 2018, 27% dintre companii spun că nu vor crește investițiile, față de numai 18% în primul semestru. Observăm, de asemenea, că 49% dintre firme vor să își crească investițiile cu 1%-10% față de 46% anterior, în timp ce doar 10% dintre companii spun că vor crește investițiile cu 20% până la peste 30% în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 15% la începutul anului. Cele mai multe firme din agricultură și alimentație (33%) spun că vor crește investițiile cu 5%-10% în acest an, urmate de 31% din producție industrială și 30% dintre firnele de IT.

„Cercetarea Evoluția afacerilor din România este instrument de dialog cu mediul de business din România. Rezultatele acestei cercetări surprind dinamica percepției executivilor de top prin adăugarea rezultatelor fiecărei ediții. În semestrul al doilea al anului 2018 constatăm pierderea încrederii că principalii indicatori de business vor avea o evoluție favorabilă. Cu unele excepții, industrii precum producție industrială, IT, comerț, servicii, agricultură, se aliniază tendinței generale. Încrederea în evoluțiile favorabile scade în a doua jumătate a anului 2018. În acest an pariul companiilor pe creșterea cifrei de afaceri, profitului, sau investițiilor se face pe mize mai mici”, spune Elena Badea, Managing Director, Valoria.

Evoluția numărului de angajați

La cercetarea din a doua jumătate a anului 2018, 40% dintre companiile din România spun că nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în acest an, față de 24% la începutul anului. În același timp, doar 43% dintre companii față de 63% anterior spun că se așteaptă ca personalul lor să crească în acest an. Mai mult, 17% dintre companii se așteaptă ca numărul lor de angajați să scadă în in semestrul a doilea din 2018, față de 13% în primul semestrul.

La nivel de industrii, 31% dintre firmele de producție industrială, 29% servicii profesionale, 28% comerț retail și en-gross, 17% din industria de agricultură și alimentație spun că vor crește numărul de angajați între 1-5% în 2018.

Evoluția nivelului salariilor

Dacă la începutul anului 2018, 17% dintre companii spuneau că nu vor face creșteri salariale, în semestrul al doilea procentul crește la 29%. Scade cu 4pp procentul companiior care spun că măresc salariile cu 1%-5% în 2018, față de cercetarea din semestrul anterior. Ajustările se regăsesc și la companiile care se așteaptă ca salariile să crească cu 5%-10% (-6pp) și la cele care se așteaptă la creșteri salariale de 10%-20% (-4pp). Industriile care estimează creșteri ale salariilor sunt următoarele: 23% dintre firmele din producție industrială vizează creșteri de 10-20%, 22% dintre firmele de IT vizează creșteri de 10-20% și 20% dintre firmele din industria de agricultură și alimentație vizează creșteri de 10-20%.

Top 5 provocări și oportunități

Cele mai importante provocări pentru companii, conform răspunsurilor la cercetarea din a doua parte a anului 2018 comparativ cu prima jumătate a anului, sunt următoarele: lipsa forței de muncă (61% vs 59%), creșterea productivității (48% vs 37%), creșterea costurilor (41% vs 21%), motivarea salariaților (37% vs 25%) și schimbările din domeniul fiscal (21% vs 62%),

Cele mai importante oportunități pentru companii, conform rezultatelor cercetării din a doua parte a anului 2018 comparativ cu prima jumătate a anului, sunt următoarele: creșterea economică (60% vs 72%), creșterea consumului (69%), creșterea exporturilor și deschiderea altor piețe (45% vs 52%), digitalizarea și oportunitățile din online  (40% vs 41%) și accesarea fondurilor europene și a finanțărilor pentru IMM-uri (29% vs 36%)..

* * *

Despre studiu

Studiul Valoria privind percepţia managerilor asupra evoluției mediului de afaceri românesc în a doua parte a anului 2018 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 329 executivi de top provenind din companii cu activitate în diverse industrii. Chestionarul a fost aplicat în perioada 28 august – 28 septembrie 2018. 4% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane EUR, 5% din companii cu cifră de afaceri între 50-100 milioane EUR, 11% cu cifra de afaceri între 10-50 milioane EUR, 31% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR și 49% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. 44% dintre respondenți au funcția de CEO/Președinte/Director General.

Despre Valoria

Valoria Business Solutions este o companie de consultanță, training, și coaching. Misiunea companiei este aceea de a transforma în valoare potențialul echipelor și organizațiilor. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ceea ce facem. Credem în oameni și în aspirația lor de împlinire personală și profesională și în dorința lor de a-și accelera potențialul. Aflați mai multe despre noi pe: www.valoria.ro.

În Monitorul Oficial nr. 840 / 02.10.2018 a fost publicată OUG 88/2018 privind modificarea unor acte normative (denumită în continuare “OUG 88/2018”). Reglementările introduse de OUG 88/2018 vizează  şi modificarea Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (denumită în continuare “Legea insolvenţei” sau “Legea”).

Actul normativ urmăreşte modificarea procedurii privind insolvenţa, având scopul de a se evita folosirea prevederilor legii în mod abuziv de către persoanele juridice care, aflate în această situaţie, daunează mediului de afaceri  şi organelor administraţiei fiscale.

• Valoare – prag

Noua definiţie prevede faptul că cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, introdusă de debitor, va trebui să conţină un nivel al creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul creanţelor declarate de debitor. De asemenea, creanţele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat vor fi admise la masa credală şi înscrise sub condiţie rezolutorie până la soluţionarea acţiunii.

• Fond de comerţ

OUG 88/2018 defineşte fondul de comerţ ca fiind „ansamblul bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale – mărci, firme, embleme, brevete de invenţii, vad comercial utilizate de un operator economic în vederea desfăşurării activităţii sale”.

• Creanţă anterioară

Legea va include în sfera termenului creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dacă activitatea impozitată a fost desfăşurată anterior acestui moment.

• Administratorul special

OUG 88/2018 interzice numirea unei persoane fizice sau juridice care deţine şi calitatea de creditor al unei societăţi aflate în insolvenţă.

• Administratorul judiciar

OUG 88/2018 introduce o nouă obligaţie de a include în raportul lunar, ce trebuie depus la dosarul cauzei, informaţii privind respectarea obligaţiilor fiscale referitoare la obţinerea sau necesitatea actualizării autorizarilor şi autorizaţiilor pentru desfăşurarea activităţii, precum şi referitoare la actele încheiate de organele de control care au efectuat inspecţii în respectiva lună.

O altă modificare introdusă de OUG 88/2018 în legatură cu activitatea administratorului judiciar vizează desemnarea persoanelor de specialitate cu care acesta poate colabora de-a lungul desfăşurării procedurii insolvenţei. Astfel, administratorul judiciar nu va putea numi persoane care se află într-o relaţie contractuală sau într-o relaţie de afiliere cu administratorul judiciar, lichidatorul judiciar, debitorul în insolvenţă sau cu vreunul dintre creditori ca avocaţi, experţi contabili, evaluator sau alte tipuri de profesii specializate.

• Deschiderea procedurii insolvenţei

OUG 88/2018 modifică Legea Insolvenţei în sensul în care cererea de deschidere a procedurii va fi respinsă şi în cazul în care aceasta nu conţine dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia parţilor, în anumite condiţii prevăzute de Lege.

• Desfăşurarea procedurii insolvenţei

Administratorul judiciar va avea un termen de 10 zile pentru analizarea cererilor de plată având ca obiect creanţele asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. De asemenea, OUG 88/2018 prevede faptul ca termenul menţionat anterior se va aplica şi cererilor formulate în cadrul proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a actului normativ.

• Planul de reorganizare

Acesta va putea prevedea conversia creanţelor bugetare în acţiuni, însa numai cu îndeplinirea unor condiţii prevăzute de Legea insolvenţei, între care se află şi consimţământul creditorului bugetar.

• Falimentul unei societăţi

OUG 88/2018 impune instanţei de judecată un termen de 30 de zile pentru soluţionarea cererilor de faliment pentru nerespectarea planului de reorganizare ori pentru acumularea de noi datorii către creditorii din cadrul procedurii acesteia. O astfel de cerere va putea fi depusă şi de titularul unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile mai veche de 60 de zile, iar soluţionarea acesteia va avea loc în acelaşi termen de 30 de zile.

• Antrenarea răspunderii patrimoniale

Cu privire la antrenarea raspunderii patrimoniale a persoanelor culpabile de starea de insolvenţă a societăţii debitoare, administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar va avea obligaţia de a promova o acţiune în acest sens, în situaţia în care identifică persoanele vinovate. De asemenea, aceeaşi acţiune va putea fi introdusă şi de creditorul care deţine mai mult de 30% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală sau de preşedintele comitetului creditorilor, urmare a hotărârii adunării creditorilor.

OUG 88/2018 a intrat în vigoare la data publicării actului normativ, mai exact în data de 02.10.2018.

Volatilitatea mediului de afaceri și orientarea din ce în ce mai mare pe atingerea obiectivelor pe termen scurt au făcut ca în multe companii calitatea actului de management să scadă continuu în ultimii 10 ani. De fapt numeroase studii globale indică acest aspect și totodată arată că acesta a fost contextul care a condus la creșterea focusului pe lideri și actul de conducere (leadership).

Dacă managerii sunt cei care coodonează echipele din proximitate și sunt responsabili de obținerea rezultatelor în mod sistematic, predictibil, repetabil și scalabil, liderii sunt cei care conduc prin influență, deoarece oferă un model care să inspire și să motiveze toți angajații firmei. Aceștia elaborează și comunica viziunea și misiunea companie, creează cultura organizațională care să faciliteze alinierea valorilor și colaborarea echipelor, totul în contextul unei mentalități de creștere cu privire la angajați, clienți, furnizori și comunitate.

1. Liderul definește și comunica misiunea companiei în piață

Ca antreprenor care a lansat și a condus mai multe companii înțeleg de ce este nevoie ca o firmă să aibă un mesaj clar pentru clienți, angajați, furnizori, parteneri de afaceri. Dificultatea rezultă din faptul că fiecare dintre aceste categorii cu care se comunică are un alt unghi din care privește și percepe compania. Comunicarea viziunii pe care antreprenorul o are pentru companie nu este întotdeauna suficientă sau relevantă pentru aceste publicuri țintă. Rezultatul este că toată lumea poate ajunge să fie confuză, iar angajații să se întrebe care este scopul lor. Iată de ce liderul trebuie să poată defini și comunica misiunea companiei în așa fel încât angajații, clienții, partenerii de afaceri, comunitatea in care compania funcționează să rezoneze cu această misiune, să îi acorde însemnătate și să o poată face și a lor.

2. Liderul creează cultura organizațională care să conducă la alinierea valorilor

Cultura organizațională este esențială atât în companiile multinaționale cât și în cele antreprenoriale. Ceea ce se întâmplă în organizație, în lipsa șefilor, atunci când apar situații pentru care nu există un articol în Regulamentul de Ordine Interioară este foarte important. Companiile au nevoie de procese și proceduri, dar nu e bine să facă numai din acestea modul lor de funcționare. Iată de ce, ca lider și antreprenor, am cel mai mare aport la transformarea valorilor companiei în comportamente relevante tuturor colegilor din echipă. Este important ca în același timp să susțin în tot ceea ce fac aceste valori, să fiu un model din acest punct de vedere și să creez un mediu de lucru în care valorile oamenilor din echipă să se alinieze cu valorile companiei.

3. Liderul creează contextul pentru a pune în evidență punctele forte ale celorlalți

Unul dintre aspectele de care mi-am dat seama încă de la începutul anilor de antreprenoriat a fost acela că oamenii își doresc să reușească. Poate că nu sunt întotdeauna conștienți sau încrezători în punctele lor forte, dar se simt plini de energie și de încredere când văd că au succes. Iar când oamenii își iubesc ocupația, ei devin pasionați de aceasta și vor să facă tot posibilul pentru a deveni și mai buni. În opinia mea, atunci când un lider poate să-i inspire pe colegi să iubească ceea ce fac, pentru că au încredere unii în alții și fiecare în el însuși, oamenii devin pasionați de ceea ce fac și nu se gândesc că vin la muncă. Dimpotrivă sunt mereu auto-motivați să se gândească la modalități prin care pot reuși în a fi mai eficienți, mai relevanți pentru clienți, mai creativi, mai inovatori.

4. Liderul este cel care arată cum se stabilește încrederea în interiorul și exteriorul companiei

Fie că este un lider inspirat sau unul mai puțin experiementat, modul de lucru și comportamentele acestuia sunt preluate de mulți alții din interiorul companiei. Pe de altă parte partenerii de afaceri, clienții și furnizorii vor observa cu atenție modul în care liderul interacționează în exteriorul companiei și vor decide dacă pot avea sau nu încredere în acesta. Iată de ce am fost întotdeauna conștient de importanța exemplului personal. Mi-am dat seama că dincolo de stilul de lucru, modelul meu de luare a deciziilor, nivelul de deschidere la risc, capacitatea de a argumenta și stilul de comunicare vor fi considerate repere de ceilalți colegi (în mod conștient sau pur și simplu mimetic). De aceea am fost mereu implicat în programe de dezvoltare personală, fiindcă consider că învățarea continuă este calea cea mai bună pentru desăvârșirea abilităților de lider. Iar rezultatele au fost mereu foarte bune și mi-au adus împlinire.

Câteva gânduri la final de articol

Abilitatea liderului de a-și înțelege rolul și competența lui pentru a îndeplini acest rol va face diferența în companie. Exercitarea rolului de lider în activitatea de zi cu zi a unei companii antreprenoriale în creștere rapidă nu oferă un mediu simplu sau ușor de coordonat. Dinamica situațiilor, rapiditatea extinderii afacerii și creșterea constantă a echipei fac ca actul de conducere, de inspirare și de aliniere a valorilor oamenilor din echipă să fie unul complex și provocator. Elementele descrise mai sus sunt esențiale, dar nu sunt singurele pe care trebuie să le ai în vedere ca lider. De aceea te invit să continui explorarea și accesarea potențialului tău, alocând mereu atenția ta acestor aspecte fundamentale.

Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, Timepal Romania si Facilities Management Services

* * *

Despre EnergyPal

Fondatorul brandului EnergyPal, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la realizarea conceptului EnergyPal de eficiență energetică, prin care clienții beneficiază de cele mai eficiente soluții de reducere a costurilor de operare a clădirilor. Echipa EnergyPal este constituită din personal cu experiență de peste 8 ani în facility management și asistență tehnică. Personalul este specializat în domeniile: smart metering, HVAC (instalații termice și de climatizare), automatizări, izolații, luminotehnică, mentenanță preventivă și predictivă. Soluțiile și tehnologiile folosite au ca rezultat reducerea costurilor de operare ale beneficiarilor, ceea ce permite finanțarea soluțiilor din economiile realizate. Aflați mai multe despre noi pe: www.energypal.ro.