Companiile sunt tot mai responsabile față de problemele comunității, dar schimbările legislative reduc dramatic numărul celor care ar putea utiliza facilitatea fiscală de direcționare a până la 20% din impozitul pe profit către sectorul neguvernamental, conform unei analize realizate de EY România în parteneriat cu Asociația pentru Relații comunitare și HOSPICE Casa Speranței, în perioada octombrie – noiembrie 2018.

În demersul comun de promovare a Legii sponsorizării, cele trei organizații au derulat un sondaj în perioada octombrie – noiembrie 2018 pentru a evalua notorietatea și gradul de accesare a facilității fiscale de 20% în rândul companiilor locale care înregistrează anual o cifră de afaceri de minim 1 milion de euro. La întrebări au răspuns 59 de companiil plătitoare de impozit pe profit, dintre care 58% cu o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane euro și 42% între 1 și 10 milioane euro.

Principalele concluzii ale cercetării:

• Facilitatea fiscală este tot mai cunoscută în rândul companiilor, un procent semnificativ mai mare de respondenți a auzit despre acest mecanism în 2018 (97%) comparativ cu 2015 (87%).
• Principala motivație a celor care au direcționat fonduri ONG-urilor prin acest mecanism în anul fiscal 2017 este responsabilitatea față de problemele comunității (75%).
• Domeniile către care s-au direcționat fondurile în 2017 sunt: educație (68%), sănătatea (64%), servicii sociale (55%), cultură (41%), mediu (11%), sport (9%).
• Cele mai multe dintre companii au ales sa direcționeze fondurile către ONG-uri (94%), dar și către școli (30%), spitale (26%), persoane fizice (21%), biserici (11%) sau alt tip de entitate (23%).
• 84% dintre reprezentanții companiilor au declarat că susțin constant una sau mai multe organizații neguvernamentale prin sponsorizări.

Cu toate acestea, doar una din două societăți comerciale impozitate pe baza profitului pe tot parcursul anului 2017 a ales să utilizeze facilitatea fiscală 20%. Această estimare a fost făcută de Asociația pentru Relații Comunitare pe baza analizei datelor privind cifra de afaceri și profitul net pentru peste 124 de mii de companii și extrapolarea rezultatelor obținute la datele furnizate de ANAF.

Conform datelor de la ANAF, în 2017, 27.784 de societăți comerciale au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private, direcționând către entități cu scop nelucrativ, printre care și organizații neguvernamentale, suma totală de peste 1,27 miliarde de lei (280 milioane de euro).

Dacă toate companiile ar fi direcționat către sectorul neguvernamental, suma maximă prevăzută de lege – peste 2,25 miliarde de lei (494 milioane de euro) ar fi putut suține domenii cheie precum sănătatea, educația și mediul, estimează Asociația pentru Relații Comunitare.

Trei ordonanțe care frânează accesarea și beneficiile Legii sponsorizării

Deși România acordă facilități fiscale pentru sponsorizări, conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal¹, modificările legislative din ultimii doi ani reduc dramatic numărul companiilor care ar putea folosi facilitatea acordată de stat și, mai ales, fondurile care ar putea fi direcționate în dezvoltarea comunităților în care își desfășoară activitatea.

Ordonanța 3/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile a fost crescută de la 100.000 euro la 500.000 euro, scade cu 63% numărul companiilor care pot utiliza facilitatea fiscală și cu 10% suma care se poate direcționa. Aceste firme, care avuseseră un potențial total de sponsorizare de peste 50 de milioane de euro, au devenit supuse impozitului pe venit, și nu pe profit, fără posibilitatea de a direcționa un procent din impozitul pe profit către cauze sociale.

Ordonanța nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care începând de la 1 ianuarie 2018 toate companiile cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro sunt impozitate pe baza cifrei de afaceri și nu a profitului, duce la o scădere cu 78% a procentului de companii care nu mai pot face sponsorizări deductibile și generează o scădere de aproximativ 17% a sumei totale de bani care s-ar putea direcționa la nivel național. Potențialul de sponsorizare estimat de Asociația pentru Relații Comunitare este de 82 de milioane de euro.

În plus, cele două ordonanțe generează un mediu neechitabil pentru zeci de mii de societăți comerciale care pentru un comportament identic nu beneficiază de aceleași facilități fiscale precum companiile impozitate pe baza profitului. 

Conform Ordonanței 25/2018², sunt eligibile pentru sponsorizări doar organizațiile neguvernamentale care sunt furnizori acreditați de servicii sociale cu cel puțin un serviciu social licențiat, în timp ce alte organizații, din domenii cheie cum ar fi  educație, mediu sau chiar și unele organizații din domeniul medical, sunt restricționate. Organizațiile eligibile reprezintă aproximativ 5% din totalul organizațiilor neguvernametale active din România.

Impactul negativ al acestor schimbări se răsfrânge astfel asupra majorității organizațiilor neguvernamentale, mai cu seamă asupra celor de dimensiuni mici și medii, care nu mai pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și depindeau tocmai de sponsorizările pe care aceste firme le-ar fi putut oferi.

„Prevederile OUG 25/2018 permit microîntreprinderilor, impozitate pe baza cifrei de afaceri, să sprijine prin această facilitate fiscală doar organizațiile neguvernamentale care oferă servicii sociale licențiate, însă toate ONG-urile, indiferent de domeniu, ar trebui să beneficieze de ea. În România sunt peste 40.000 de organizații neguvernamentale active care oferă servicii absolut necesare în multe domenii cheie, în care statul nu intervine deloc sau nu intervine suficient de rapid. De aceea, activitatea acestor organizații, care depinde în proporție foarte mare de această facilitate fiscală, este esențială. Aceste organizații de multe ori reușesc să rezolve problemele societății mai eficient în termeni de timp și de bani față de stat”,  declară Laszlo Bodor, NGO Capacity Building Manager, Asociația pentru Relații Comunitare.

“Toate serviciile oferite de HOSPICE Casa Speranței sunt gratuite pentru pacienți și familiile lor. Pentru a-și desfășura activitatea în continuare, HOSPICE Casa Speranței are nevoie de implicarea comunității, iar campania de direcționare a 20% din impozitul pe profit/venit este una dintre cele mai importante modalități de atragere de fonduri utilizate de organizația noastră. În anul 2017, suma colectată de HOSPICE prin acest mecanism a fost de 3.345.935 lei (712.000 EUR) și a reprezentat 19% din veniturile obținute de noi prin fundraising”, a declarat Patricia Pușchilă, director de fundraising și comunicare al HOSPICE Casa Speranței.

„Începând din 2018, și microintreprinderile pot folosi această facilitate fiscală, dacă directionarea se face către un ONG acreditat ca furnizor de servicii sociale, ca în cazul HOSPICE. Asistența socială este unul dintre pilonii îngrijrii paliative, iar modificările legislative din acest an permit sponsorizarea serviciilor sociale acreditate asigurate de fundație. Aproape 50% din companiile care ne susțin prin acest mecanism sunt încadrate acum în categoria microîntreprinderilor, de aceea contribuția lor este esențială pentru HOSPICE.IMM-urile pot direcționa în continuare 20% din impozitul către HOSPICE Casa Speranței. Detalii pe www.romaniafarahospice.ro”, completează Patricia Pușchilă.

„Binele se face în România discriminând. În anul 2018, cel mai mare proiect de responsabilitate socială a fost eliminat de pe lista celor 80% dintre companiile din România care ar fi putut să se implice în construcția lui”,afirmă Carmen Uscatu, președinte al Asociației Dăruiește Viață. „În prezent, 2% dintre ONG-urile din România mai pot beneficia de facilitatea fiscală adresată celor 80% dintre companiile din România care din 2018 au devenit plătitoare de impozit pe venit, a precizat Carmen Uscatu.

„Dintr-un calcul pe care Asociația Dăruiește Viață l-a făcut in house a reieșit că 43% dintre companiile care ne-au susținut în 2017 nu ne mai pot oferi sponsorizare și în 2018. Potențialul de sponsorizare al acestor companii este de aproximativ 500.000 Euro. Cu acești bani, Asociația ar fi putut renova complet secția de oncologie a Spitalului de copii Sfanta Maria de la Iași”, a mai spus Carmen Uscatu.

***

Despre studiu

Cercetarea are la bază un chestionar aplicat în perioada 18 octombrie și 16 noiembrie 2018 șianalizează răspunsurile a 59 de reprezentanți ai companiilor plătitoare de impozit pe profit cu cifra de afaceri mai mare de 1 milion EUR din România din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 58% au o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane EUR și 42% între 1 și 10 milioane EUR.

[1] Conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit pot direcționa sub formă de sponsorizare până la 20% din impozitul pe profit de plată către organizații din anumite domenii printre care și organizațiile neguvernamentale. Dacă valoarea sponsorizării nu depășește 0,5% din cifra de afaceri întreaga sumă a sponsorizării se deduce din impozitul pe profit de plată.

[2] Societățile comerciale cu cifra de afaceri până la 1 milion de Euro (microîntreprinderile) vor putea face sponsorizări deductibile în limita a 20% din impozitul pe venit, similar cu companiile plătitoare de impozit pe profit.

***

Despre organizațiile participante în proiect:

HOSPICE Casa Speranței, organizație non-profit înființată în 1992 la Brașov, a introdus conceptul de îngrijire paliativă în România și este cea mai mare fundație din țară care oferă gratuit servicii specializate gratuite de acest tip.

Organizația are două centre cu servicii integrate, în Brașov și București, și echipe mobile în Făgăraș și Zărnești, pentru îngrijirea persoanelor diagnosticate cu boli incurabile. În 2018, HOSPICE a inaugurat centrul socio-medical de la Adunații Copăceni, primul din România destinat exclusiv copiilor cu boli incurabile. HOSPICE a dezvoltat servicii complete de îngrijire paliativă, care sunt oferite în centre de zi, ambulatorii și unități proprii pentru internare, la domiciliul pacienților și în spitalele partenere. În cei 26 de ani de existență, HOSPICE a adus alinare și spe;ranță pentru peste 26.000 de copii și adulți cu boli incurabile.

Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) lucrează de peste 17 ani pentru a încuraja filantropia ca mecanism de schimbare socială. Lucrăm cu toți cei care caută resurse pentru a-și ajuta semenii, cu cei care doresc să ofere resurse pentru a transforma vieți și construim mecanisme care să facă transferul acesta de resurse mai simplu și mai eficient (www.arcromania.ro).

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Pentru companiile din România anul 2018 a început cu o prognoză rezervată asupra perspectivelor de creștere. Între timp evoluția sentimentului de business pare să se fi degradat și mai mult în al doilea semestru. Așa indică rezultatele studiului Evoluția afacerilor din România 2018, realizat de compania de consultanță Valoria. Studiul are întrebări simple, dar esențiale cu privire la evoluția cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, numărului de angajați sau evoluției salariilor, așa cum le văd decidenții companiilor din România. Această cercetare are virtutea comparativității între cele două semestre și este realizată an de an.

Deoarece cele 632 de firme mari din România cu cifra de afaceri de peste 50 milioane EUR  în anul 2017 au realizat 43% din cifra de afaceri totală, 37% din profitul brut total, având 20% din numărul total de angajați am făcut o analiză comparativă a răspunsurilor acestei categorii de companii la cercetarea din semestrul unu și semestrul doi a anului 2018. Studiul Valoria din a doua parte a anului 2018 are la bază un chestionar la care s-au primit răspunsuri de la 329 de directori executivi. 4% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane EUR, 5% din companii cu cifră de afaceri între 50-100 milioane EUR, 11% cu cifra de afaceri între 10-50 milioane EUR, 31% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR și 49% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri.

Cifre de afaceri în scădere preconizate de 22% dintre companiile mari

Față de primul semestrul al anului, doar 14% dintre companiile mari spun că vor avea o creștere de 10%-20% de la 25% în prima parte a anului. La fel și pe palierul 5%-10% unde procentele scad de la 29% la 14%. Pe palierul 1%-5% procentele cresc de la 21% în primul semestru la 33% în semestrul doi. Pe de altă parte, la cercetarea din a doua parte anului, 22% dintre companiile mari respondente au spus că se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri în 2018, ceea ce nu se întâmplase la cercetarea din prima parte a anului când nu au existat astfel de răspunsuri.

23% dintre companiile mari spun că vor obține profituri mai mici în acest an

Dacă în primul semestru previziunile de creștere a profitului companiilor mari erau mai echilibrat distribuite pe palierele superioare, în semestrul doi este tot mai clară concentrarea creșterii profitului pe palierul 5%-10%. Astfel 40% dintre companiile mari, față de 21% cu șase luni în urmă, preconizează o creștere a profitului în acest interval. De asemenea, 17% dintre companiile mari spun că vor avea o creștere a profitului de 1%-5%, față de 27% anterior. Cât despre companiile mari al căror profit stagnează, acest procent crește de la 7% în prima parte a anului la 14% în semestrul doi. Există și aici un procent de 23% dintre companiile respondente care previzionează acum evoluții negative ale profitului lor în 2018, față de numai 8% în prima parte a anului.

41% dintre companiile mari au redus nivelul învestițiilor inițial preconizate

Prin comparație cu semestrul unu, se observă o concentrarea a investițiilor pe palierele mici de creștere ceea ce indică precauția companiilor mari cu privire la planul de investiții. Astfel, dacă la cercetarea din prima parte a anului 41% dintre companii anunțau intenții de mărire a investițiilor cu peste 20%, în a doua parte a anului nu mai avem astfel de răspunsuri. Dimpotrivă, crește procentul companiilor mari care spun că au crescut investițiile cu 1%-5% de la 35% la 55%, și al celor care spun că au crescut investițiile cu 5%-10% de la 16% la 31%.

Numărul de angajați și salariile au o creștere temperată sau stagnează

Spre deosebire de primul semestru, când 16% dintre companiile mari estimau creșteri ale numărului de angajați pe palierul 10%-20%, acum numai 7% spun acest lucru. Astfel în semestrul doi creșterea estimată a personalului angajat se diminuează și chiar indică un ușor trend negativ, deoarece numărul companiilor mari care spun că vor reduce numărul angajaților cu 1%-5%, trece de la 15% la 27%. Față de primul semestru, companiile mari estimează o temperare a creșterii salariilor pe toate palierele. Numai 31% dintre firmele mari spun că vor crește salariile cu 5%-10% în acest an, față de 41% cu șase luni înainte.

În concluzie

Combustibilul necesar pentru funcționarea oricărui business, încrederea în viitorul evoluției afacerilor este la cote scăzute în companiile mari din România. Dacă nu-l alimentăm prin măsuri economice înțelepte și la timp, rămânem în pană. Rezultatele studiului de față aprind la bord lumina roșie a nivelului de încredere foarte scăzut pentru cei care iau decizii. Valorificarea creșterii la nivel microeconomic se realizează pe un fond de stabilitate instituțională și predictibilitate la nivel macroeconomic. Șansa de a recupera decalajele de competitivitate economică față de media UE va fi posibilă prin leadership responsabil și competent.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare.

Astfel, proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;

Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;

Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;

Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;

Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;

Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ;

Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;

Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei;

Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale și poate fi consultat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.