Auzim aproape zilnic de bitcoin, blockchain, de automatizare, de inteligență artificială și ajungem să ne întrebăm cum reacționează companiile și autoritățile la aceste tendințe.

La nivelul Uniunii Europene, autoritățile fiscale sunt primele care au reacționat și au implementat procese de raportare fiscală digitalizate. Activitatea de administrare fiscală, precum și procesul de combatere a fraudei în domeniul TVA au fost mult eficientizate în anumite state membre, iar relațiile de cooperare economică și financiară dintre state se află într-un proces semnificativ de îmbunătățire.

Spre exemplu, SAF-T este un standard internațional de document electronic definit de OECD prin care sunt transmise informații fiscale către autoritățile fiscale naționale. Acest SAF-T este din ce în ce mai adoptat în rândul statelor membre UE. State precum Spania, Franța, Polonia, Ungaria și Marea Britanie l-au implementat deja și acum au în plan integrarea de procese digitale și metode mai rapide de culegere a informațiilor de ordin fiscal de la contribuabili.

Dacă, până în prezent, vorbeam despre declarații fiscale completate și depuse electronic sau SAF-T transmis către autoritățile fiscale, acum vorbim despre conectarea autorităților fiscale direct la serverele companiilor pentru a prelua informații de ordin fiscal.

Conectarea autorităților fiscale la serverele companiilor face ca greșelile de ordin fiscal să fie vizibile în timp real de către inspectorii fiscali. De regulă, companiile aveau un răgaz de timp să corecteze un eventual tratament fiscal greșit de la data la care intervenea o tranzacție, până la data la care se completa declarația fiscală. Odată cu conectarea la serverele companiilor, autoritățile fiscale vor preleva informația brută despre tranzacție imediat după ce aceasta a avut loc.

Așadar, eventualele corecții de tratament fiscal greșit vor fi puțin mai complicat de realizat decât în prezent.

Ca urmare, la nivelul companiilor, administrarea funcției fiscale va avea un rol crucial în modelarea afacerii și a tranzacțiilor. Analiza fiscală se va efectua înainte de a lua orice decizie de afaceri și de a efectua orice tranzacție.

Iar în administrarea eficientă a funcției fiscale va căpăta importanță o nouă profesie, și anume, cea de specialist în tehnologie fiscală (“taxtechnology”), cu atribuții în zona de aplicare a legislației fiscale și în utilizarea tehnologiilor menite să eficientizeze raportarea fiscală și relația cu autoritățile fiscale. Profesia se numește “taxolog” (“taxologist” în engleză) și, cel puțin la nivelul Uniunii Europene, apar tot mai multe cereri de angajare din partea companiilor.

În concluzie, tehnologia implementată în relația autoritate fiscală-contribuabil va conduce la necesitatea unui comportament preventiv și de administrare a riscului fiscal în timp real din partea contribuabililor. Orice analiză fiscală se va face înainte de derularea oricărei afaceri sau tranzacții, în caz contrar este posibil să apară costuri fiscale suplimentare și eventualele corecții să se realizeze mai dificil. Potențialele costuri fiscale trebuie calculate și, eventual, incluse în costul derulării unei tranzacții de la bun început.

Într-un asemenea context general se pretează să deschidem cu adevărat discuția despre prevenție și pro-activitate din partea contribuabililor, a consultanților și a ANAF.

Autor: Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Domeniul de Facility Management (FM) acoperă o varietate mare de servicii. În funcție de profilul și diversitatea cererii clientului acestea pot varia de la servicii ad-hoc, la servicii integrate ce includ totalitatea gamei serviciilor de FM.

Serviciile de Soft Facilities Management generează ambianță plăcută și diferențiere

Alături de serviciile de operare și mentenanță tehnică a echipamentelor și infrastructurii spațiilor construite (hard FM), serviciile non-tehnice (soft FM) asigură ambianța plăcută și un mediu de siguranță pentru personalul care își desfășoară activitatea în spațiile amenajate.

Fie că ne referim la serviciile de curățenie, dezinsecție, deratizare, peisagistică sau protecție și pază, oamenii sunt elementul definitoriu în asigurarea unei prestații de calitate. Un procent de 70%-80% din costurile acestor servicii este alocat personalului de execuție și de supervizarea activităților.

Comunicarea crează clienților experiența excelentă de livrare a serviciilor

Instruirea permanentă a angajaților, evaluările periodice ale activităților contractate, preocuparea permanentă de identificare a unor noi soluții pentru serviciile prestate asigură un cadru de control și confort pentru beneficiarii spațiilor amenajate.

O comunicare adecvată cu clientul, sincronizarea răspunsurilor la solicitări, exprimarea clară și concretă, cunoașterea și înțelegerea corectă a cererilor enunțate de acesta și apoi punerea la dispoziție de mijloace și metode realiste de acțiune, asigură dezvoltarea unui parteneriat durabil bazat pe încredere și profesionalism în livrarea serviciilor non-tehnice.

Serviciile de Soft FM presupun o permanentă comunicare cu beneficiarii finali

Calitatea acestor servicii este marcată de percepția asupra acestora venită de la beneficiarii finali. Dacă luăm ca exemplu serviciile de amenajare a spațiului verde sau de curățare a suprafețelor vitrate, știm că rezultatul acestor activități poate fi afectat de factori de mediu, factori materiali sau umani.

O analiză concretă din partea clientului a acțiunilor desfășurate de furnizorul de servicii non-tehnice poate fi realizată în mod corect având la bază un plan al operațiilor și comunicarea variabilelor posibile. Cuantificarea rezultatelor poate fi realizată cu subiectivism, însă informarea în timp real a unui status al lucrărilor care este de interes pentru client poate elimina neconformități sau situații nepredictibile.

Fidelizarea clienților se face numai prin colaborare deschisă și profesionalism

Astfel, dincolo de materialele, echipamentele și ustensilele utilizate, modul de abordare și de comunicare verbală sau non-verbală are un rol esențial în fidelizarea clientului și în plasarea companiei prestatoare ca “top of mind” în planul mental al beneficiarului.

Conform rezultatelor ”Barometrului centrării pe client în companiile din România” realizat de Valoria, deși pentru 75% dintre companii cunoașterea nevoilor consumatorilor este pe primul loc, experiența consumatorilor este relevantă doar pentru 18% dintre companii. Doar 42% dintre companiile respondente spun că oferă training angajaților pentru înțelegerea abordării centrate pe client, însă numai 33% operaționalizează valorile centrate pe client ale organizației.

Pentru că înțelegem importanța acestor elemente, diferențierea calității serviciilor non-tehnice pe piața din România este preocuparea permanentă a managementului FMS. Investim în oameni și pentru oameni pentru a onora promisiunile făcute.

Autor: Georgia Popescu, Soft Services Manager, Facilities Management Services

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază de un furnizor național de produse și servicii de operare, întreținere si administrare bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea şi tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanță și lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.

1,3 mii de miliarde de euro ar putea fi eliberate din bilanțurile companiilor listate la nivel global, în situația în care acestea iau măsuri pentru eficientizarea capitalului de lucru, arată cel mai nou raport Navigating Uncertainty: 2018 Annual Global Working Capital Study realizat de PwC.

Documentul arată faptul că această eliberare de fonduri ar fi suficientă pentru ca firmele globale să-și sporească investițiile de capital cu 55%, fără a fi nevoie să acceseze fonduri suplimentare sau să pună presiune pe fluxul de numerar.

În ciuda faptului că, anul trecut, pentru prima dată după 2014, situația capitalului de lucru s-a îmbunătățit, companiile globale se vor confrunta pe viitor cu probleme ce țin de disponibilitatea numerarului, într-un climat de finanțare din ce în ce mai dificil.

Raportul evidențiază trei provocări pentru performanța financiară:

• În timp ce veniturile companiilor sunt în creștere cu 10% față de anul anterior, rata de conversie a numerarului a scăzut cu 6%, indicând faptul că devine mult mai dificilă conversia veniturilor în numerar.
• O rată anuală de 3,6% în ceea ce privește scăderea cheltuielilor de capital sugerează faptul că organizațiile alocă mai puțin numerar pentru investiții, ceea ce ridică potențiale amenințări pentru perspectivele lor de dezvoltare pe termen lung.

• Politica monetară actuală din ce în ce mai strictă, ca și incertitudinile asupra comerțului global, duc la creșterea costului numerarului pentru companii.

Capitalul de lucru este cea mai ieftină sursă de numerar, de aceea companiile trebuie să optimizeze performanța acestuia, astfel încât să mențină un flux de numerar operațional și să elibereze fonduri pe care să le poată investi, în condițiile unei piețe volatile.

O strategie pe care raportul o propune este finanțarea prin intermediul lanțurilor de distribuție, pe care organizațiile le pot folosi pentru a genera mai multă lichiditate din partea furnizorilor, pentru a oferi stabilitate lanțurilor de distribuție și a eficientiza plățile, ajungând astfel să maximizeze capitalul de lucru. Cu toate acestea, programe de acest gen sunt orientate către furnizori mai stabili financiar și care au cel mai mare impact la nivelurile cele mai acceptabile de risc pentru finanțatori. Aceștia din urmă, de regulă, ignoră furnizorii mai mici, care au nevoie mai mare de astfel de programe:

• 77% dintre companiile mici și mijlocii își primesc cu întârziere banii de la marile corporații.

• Peste o treime dintre companiile mici și mijlocii cheltuiesc importante resurse financiare și de timp pentru a recupera banii datorați de marile corporații.

„Eficientizarea fluxurilor de numerar este deosebit de importantă în special pentru companiile care nu au rezerve foarte mari de numerar, mai ales în condițiile în care se dorește evitarea împrumuturilor pentru cheltuieli curente. Atunci când resursele de numerar sunt considerabile, intervine nevoia de a folosi respectivii bani pentru dezvoltare sau pentru proiecte care aduc valoare adăugată mare companiei și un avantaj competitiv în piață”, spune Monica Biota, Partener, Servicii de audit, PwC România.

Prin extinderea opțiunilor de finanțare prin intermediul lanțurilor de distribuție către companiile mici și mijlocii, acestea pot fi ajutate să aibă acces la numerar în condiții competitive și să beneficieze de un flux de numerar mai predictibil.

„În contextul incertitudinilor actuale, companiile trebuie să se concentreze pe ceea ce ele pot controla. Capitalul de lucru și, în mod deosebit, inventarul și creanțele, reprezintă oportunități semnificative pentru companii de a-și maximiza fluxul de numerar operațional”, spune Monica Movileanu, Partener, Servicii de Audit și consultanță contabilă și financiară, PwC România.

Raportul complet este disponibil aici.

Despre raport

1. Raportul analizează performanța a 14.694 de companii globale, cu venituri care totalizează 37,5 mii de miliarde.
2. Echipa PwC care a realizat acest raport a analizat performanța capitalului de lucru al respectivelor companii din punct de vedere al creanțelor, datoriilor și inventarului pe o perioadă de cinci ani.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Performanța economică a unei țări este bazată pe servicii. În cele mai competitive țări din Uniunea Europeană, economia serviciilor revendică rolul de lider. Dezvoltarea serviciilor este un deziderat și pentru România, dacă vrea să fie o economie competitivă. Prin urmare, evoluția acestui sector este foarte importantă și, de aceea, o monitorizare a dezvoltării acestuia este necesară și utilă.

Politicile publice de susținere a dezvoltării acestui sector, evoluția tehnologică, creșterea venitului per capita, schimbarea comportamentelor de cumpărare și a cerințelor privind experiența consumatorilor influențează creșterea cifrei de a faceri, profitului sau investițiilor în sectorul serviciilor.

În România, studiul Evoluția afacerilor în 2018 din semestrul doi, scoate în evidență care sunt perspectivele de creștere ale companiilor din sectorul serviciilor profesionale prin compararea rezultatelor cu cele din primul semestru după cum urmează:

• Cifra de afaceri– 25% dintre companii în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 26% în primul semestru, spun că cifra de afaceri le va crește cu +10% – +30%, în același timp 18% vs. 28% spun că vor avea o creștere de +5% – +10% și 17 % vs. 12% pe intervalul +1% – +5%. Astfel, în semestrul al doilea din 2018 se observă o temperare a creșterii comparativ cu primul semestru, consolidată de aşteptarea celor 7% dintre companii care spun că cifra lor de afaceri va stagna în acest an și de cele 32% care spun că aceasta va scădea în 2018, față de numai 9% cât spuneam la începutul anului. 

• Profitul – Situația perspectivei rezervate asupra evoluției cifrei de afaceri se repetă la scala mai mare în cazul profitului pentru companiile din servicii în semestrul doi din 2018. Cea mai mare diferenţă negativă de creștere estimată a profitului este pe intervalul +1%-+5%, de la 34% în semestrul 1 la 21% în semestrul 2, urmată de scăderea de la 24% la 18% pe intervalul 5%-10% de creştere a profitului. Excepția de la această tendință negativă de creştere o reprezintă companiile care estimează o creştere a profitului pe intervalul +10% – +20% de la 14% în primul semestru la 18% în al cel de-al doilea. Mai mult, 21% dintre companiile respondente spun că se așteaptă la o scădere a profitului în 2018 față de 10% în primul semetru.

• Investițiile – Investițiile în sectorul serviciilor se aliniază evoluției cifrei de afaceri și profitului previzionate pentru semestrul unul din 2018. Pe intervalul de creștere +10% – +20% vedem cea mai mare scădere a investițiilor de 10% (de la 17% în semestrul unu la 7% în semestrul doi) și cu 8% scade procentul companiilor care spun că profitul lor va crește cu +1% – +5% în acest an (de la 33% în semestrul unu la 25% în semestrul doi). Se crește numărul companiilor care opresc investițiile în acest an de la 16% în semestrul unu la 25% în semestrul doi.

• Numărul angajaților – Comparativ cu semestrul unu, în semestrul doi numărul companiilor din sectorul serviciilor care spun că vor avea cu +5% – +10% mai mulți angajați scade de la 17% în semestrul unu la 4% în semestrul doi. Procentul companiilor care spun că vor crește numărul de angajați cu +1% – +5% scade de asemenea de la 34% la 29% în semestrul doi, iar numărul companiilor care mențin același număr de angajați ca anul trecut crește de la 24% la 39%, în timp ce 18% dintre companii spun că preconizează o scădere a numărului de angajați în semestrul doi, față de 12% în semestrul 1.

• Evoluția salariilor – În semestrul doi, cu mici diferențe salariile se mențin la acelați nivel cu estimările de creștere din primul semestru. Excepție fac companiile de pe intervalul +1% – +5% care înregistrează o scădere de la 31% în primul semestru la 20% în semestrul doi. De asemenea în semestrul doi, 32% dintre companiile de servicii spun că nu vor modifica salariile față de 22% care erau de aceeași părere în primul semestru.

• Provocări și oportunități – Cele mai importante provocări pentru companiile din industria serviciilor profesionale a anului 2018 sunt: lipsa forței de muncă specializate (57%), creșterea productivității (33%), motivarea salariaților (30%) și creșterea costurilor (29%). Cele mai importante oportunități menționate de companiile din servicii profesionale sunt: creșterea economică (65%), creșterea consumului (62%), creșterea exporturilor și deschiderea altor piețe (45%), digitalizarea și oportunitățile din online (45%) și accesarea fondurilor europene și a finanțărilor pentru IMM-uri (38%).

Previziunile relevate de studiul Evoluția afacerilor în România în semestrul al doilea arată că în acest moment perspectiva dezoltării sectorului serviciilor este rezervată. Aspirația ca economia României să se bazeze pe servicii cu valoare adăugată ridicată comparativ cu țările UE este încă o țintă îndepărtată. Atingerea acestui obiectiv depinde de intrarea sectorului serviciilor pe harta de interes a celor care fac designul politicilor publice. Susținerea acestui sector se demonstrează și prin sprijinirea inițiativelor antreprenoriale relevante din acest domeniu. Un mediu antreprenorial puternic în domeniul serviciilor conduce la o economie performantă.

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

În sistemul fiscal actual din România nu se percepe o taxă pe avere. De altfel, sunt încă destul de puţine state în lume care practică impozitarea„averii”. În plus, nu există niciun mod unitar de fiscalizare, aşa cum arată ultimul studiu EY pe această temă, “2018 Worldwide Estate and Inheritance Tax Guide”.

Cu titlu de exemplu, Italia are în prezent un sistem de taxare distinct al activelor financiare sau proprietăţilor imobiliare deţinute în străinătate de rezidenţi, în timp ce Olanda are cote de impunere diferite în funcţie de dimensiunea valorii nete a averii.

În Spania, impozitul pe averea netă reprezintă o taxă anuală percepută persoanelor fizice la data de 31 decembrie a fiecărui an. Averea supusă acestei taxe este definită ca fiind compusă din toate activele și drepturile care pot fi evaluate din punct de vedere economic, mai puțin toate sarcinile sau datoriile pe care le poate avea persoana și care reduc practic averea. Dacă persoana fizică este rezidentă în Spania, impozitul este perceput pe averea globală deţinută, în timp ce persoanele nerezidente sunt impozitate doar pentru activele situate în Spania. Mai jos, am inserat un exemplu numeric pentru a ilustra sistemul spaniol:

În Norvegia, moștenirea și darurile sunt adăugate la averea netă a contribuabilului, iar baza impozitului pe avere o reprezintă valoarea de piaţă a activelor acestuia minus datoriile. Averea netă astfel calculată este impozitată doar dacă depăşeşte un plafon, și anume aproximativ 150.000 EUR anual (2018).

Și dacă tot aminteam de moșteniri și daruri, merită să mutăm analiza la ce se întâmplă în România în acest timp. Printre altele, recent, au ținut prima pagină a ziarelor “impozitarea nunților” și inițiativa ANAF de a trimite tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare ce relaţii economice au avut, în contextul căsătoriei civile şi religioase, cu persoanele fizice sau firmele care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere şi spaţiul etc.

Poate fi această acțiune o încercare de impozitare a veniturilor a căror sursă nu este identificată? Pentru că, practic, aceasta este singura procedură transpusă în Codul de Procedură fiscală din anul 2011. Și, deși implementată de câțiva ani deja, procedura de control a autorităţilor din cadrul Direcţiei Generale Control Venituri Persoane Fizice nu a lăsat foarte multă transparenţă contribuabililor supuşi controlului fiscal, aceştia riscând o obligaţie fiscală de 16% plus dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru fiecare an supus controlului. De altfel, de-abia în luna septembrie 2018 au fost publicate formularele şi documentele utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale, iar metodele indirecte folosite de inspectorii fiscali în cuprinsul procedurii de analiză încă stârnesc multe controverse procedurale.

Ca să ne reamintim câteva detalii tehnice, verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice rezidente române cu privire la impozitul pe venit are ca obiect examinarea tuturor drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate. În acest scop, se solicită documente şi mijloace de probă referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate, obţinute inclusiv prin solicitarea de informaţii, în condiţiile Codului de procedură fiscală, de la terţi sau autorităţi şi instituţii publice deţinătoare, atât din ţară cât şi din străinătate, în baza convenţiilor internaţionale de schimb de informaţii sau, în lipsa acestora, pe bază de reciprocitate.

Din experienţa practică, în astfel de verificări fiscale, procesul de control poate fi considerat anevoios atât din prisma procedurii, cât şi a necesităţii reconstituirii averii de la un moment iniţial (în loc de perioada de prescripţie fiscală, cu considerarea valorii estimative a averii dobândite până la acel moment). Credem că este importantă prevederea din Constituţia României conform căreia caracterul licit al dobândirii averii se prezumă, iar orice verificare a situaţiei fiscale a persoanei trebuie să uşureze procedura de reconstituire a averii în termeni rezonabili de timp şi efort depus.

Până acum, într-o primă etapă, doar 313 cazuri de persoane – deținători de autoturisme de lux, imobile numeroase sau cu depozite bancare substanţiale – au ajuns în vizorul Fiscului, după ce o analiză de risc a relevat că averea acestora nu corespunde cu veniturile declarate.

Rămâne de văzut care va fi bilanţul eforturilor depuse până acum de către inspectorii fiscali cu această procedură de control iniţiată în ultimii ani (anul 2011 fiind primul supus controlului de acest gen) şi dacă se va dori de către legiuitor să se ţină o evidenţă fiscală şi contabilă pentru situaţia personală acolo unde pragul de verificare depăşeste limita minimă impusă de lege (diferenţă între veniturile estimate şi cele declarate mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei).

Până atunci, în loc de concluzie: la analiza ghidului EY menționat, observăm atât o rafinare crescută a modalității de taxare a averilor în diverse țări (inclusiv unele apropiate nouă, de exemplu Bulgaria sau Polonia), cât și o creștere a celor interesate de a introduce proceduri clare în acest scop.

Noi vrem să rămânem oare doar cu „impozitarea nunților”?

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Companiile sunt tot mai responsabile față de problemele comunității, dar schimbările legislative reduc dramatic numărul celor care ar putea utiliza facilitatea fiscală de direcționare a până la 20% din impozitul pe profit către sectorul neguvernamental, conform unei analize realizate de EY România în parteneriat cu Asociația pentru Relații comunitare și HOSPICE Casa Speranței, în perioada octombrie – noiembrie 2018.

În demersul comun de promovare a Legii sponsorizării, cele trei organizații au derulat un sondaj în perioada octombrie – noiembrie 2018 pentru a evalua notorietatea și gradul de accesare a facilității fiscale de 20% în rândul companiilor locale care înregistrează anual o cifră de afaceri de minim 1 milion de euro. La întrebări au răspuns 59 de companiil plătitoare de impozit pe profit, dintre care 58% cu o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane euro și 42% între 1 și 10 milioane euro.

Principalele concluzii ale cercetării:

• Facilitatea fiscală este tot mai cunoscută în rândul companiilor, un procent semnificativ mai mare de respondenți a auzit despre acest mecanism în 2018 (97%) comparativ cu 2015 (87%).
• Principala motivație a celor care au direcționat fonduri ONG-urilor prin acest mecanism în anul fiscal 2017 este responsabilitatea față de problemele comunității (75%).
• Domeniile către care s-au direcționat fondurile în 2017 sunt: educație (68%), sănătatea (64%), servicii sociale (55%), cultură (41%), mediu (11%), sport (9%).
• Cele mai multe dintre companii au ales sa direcționeze fondurile către ONG-uri (94%), dar și către școli (30%), spitale (26%), persoane fizice (21%), biserici (11%) sau alt tip de entitate (23%).
• 84% dintre reprezentanții companiilor au declarat că susțin constant una sau mai multe organizații neguvernamentale prin sponsorizări.

Cu toate acestea, doar una din două societăți comerciale impozitate pe baza profitului pe tot parcursul anului 2017 a ales să utilizeze facilitatea fiscală 20%. Această estimare a fost făcută de Asociația pentru Relații Comunitare pe baza analizei datelor privind cifra de afaceri și profitul net pentru peste 124 de mii de companii și extrapolarea rezultatelor obținute la datele furnizate de ANAF.

Conform datelor de la ANAF, în 2017, 27.784 de societăți comerciale au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private, direcționând către entități cu scop nelucrativ, printre care și organizații neguvernamentale, suma totală de peste 1,27 miliarde de lei (280 milioane de euro).

Dacă toate companiile ar fi direcționat către sectorul neguvernamental, suma maximă prevăzută de lege – peste 2,25 miliarde de lei (494 milioane de euro) ar fi putut suține domenii cheie precum sănătatea, educația și mediul, estimează Asociația pentru Relații Comunitare.

Trei ordonanțe care frânează accesarea și beneficiile Legii sponsorizării

Deși România acordă facilități fiscale pentru sponsorizări, conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal¹, modificările legislative din ultimii doi ani reduc dramatic numărul companiilor care ar putea folosi facilitatea acordată de stat și, mai ales, fondurile care ar putea fi direcționate în dezvoltarea comunităților în care își desfășoară activitatea.

Ordonanța 3/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile a fost crescută de la 100.000 euro la 500.000 euro, scade cu 63% numărul companiilor care pot utiliza facilitatea fiscală și cu 10% suma care se poate direcționa. Aceste firme, care avuseseră un potențial total de sponsorizare de peste 50 de milioane de euro, au devenit supuse impozitului pe venit, și nu pe profit, fără posibilitatea de a direcționa un procent din impozitul pe profit către cauze sociale.

Ordonanța nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care începând de la 1 ianuarie 2018 toate companiile cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro sunt impozitate pe baza cifrei de afaceri și nu a profitului, duce la o scădere cu 78% a procentului de companii care nu mai pot face sponsorizări deductibile și generează o scădere de aproximativ 17% a sumei totale de bani care s-ar putea direcționa la nivel național. Potențialul de sponsorizare estimat de Asociația pentru Relații Comunitare este de 82 de milioane de euro.

În plus, cele două ordonanțe generează un mediu neechitabil pentru zeci de mii de societăți comerciale care pentru un comportament identic nu beneficiază de aceleași facilități fiscale precum companiile impozitate pe baza profitului. 

Conform Ordonanței 25/2018², sunt eligibile pentru sponsorizări doar organizațiile neguvernamentale care sunt furnizori acreditați de servicii sociale cu cel puțin un serviciu social licențiat, în timp ce alte organizații, din domenii cheie cum ar fi  educație, mediu sau chiar și unele organizații din domeniul medical, sunt restricționate. Organizațiile eligibile reprezintă aproximativ 5% din totalul organizațiilor neguvernametale active din România.

Impactul negativ al acestor schimbări se răsfrânge astfel asupra majorității organizațiilor neguvernamentale, mai cu seamă asupra celor de dimensiuni mici și medii, care nu mai pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și depindeau tocmai de sponsorizările pe care aceste firme le-ar fi putut oferi.

„Prevederile OUG 25/2018 permit microîntreprinderilor, impozitate pe baza cifrei de afaceri, să sprijine prin această facilitate fiscală doar organizațiile neguvernamentale care oferă servicii sociale licențiate, însă toate ONG-urile, indiferent de domeniu, ar trebui să beneficieze de ea. În România sunt peste 40.000 de organizații neguvernamentale active care oferă servicii absolut necesare în multe domenii cheie, în care statul nu intervine deloc sau nu intervine suficient de rapid. De aceea, activitatea acestor organizații, care depinde în proporție foarte mare de această facilitate fiscală, este esențială. Aceste organizații de multe ori reușesc să rezolve problemele societății mai eficient în termeni de timp și de bani față de stat”,  declară Laszlo Bodor, NGO Capacity Building Manager, Asociația pentru Relații Comunitare.

“Toate serviciile oferite de HOSPICE Casa Speranței sunt gratuite pentru pacienți și familiile lor. Pentru a-și desfășura activitatea în continuare, HOSPICE Casa Speranței are nevoie de implicarea comunității, iar campania de direcționare a 20% din impozitul pe profit/venit este una dintre cele mai importante modalități de atragere de fonduri utilizate de organizația noastră. În anul 2017, suma colectată de HOSPICE prin acest mecanism a fost de 3.345.935 lei (712.000 EUR) și a reprezentat 19% din veniturile obținute de noi prin fundraising”, a declarat Patricia Pușchilă, director de fundraising și comunicare al HOSPICE Casa Speranței.

„Începând din 2018, și microintreprinderile pot folosi această facilitate fiscală, dacă directionarea se face către un ONG acreditat ca furnizor de servicii sociale, ca în cazul HOSPICE. Asistența socială este unul dintre pilonii îngrijrii paliative, iar modificările legislative din acest an permit sponsorizarea serviciilor sociale acreditate asigurate de fundație. Aproape 50% din companiile care ne susțin prin acest mecanism sunt încadrate acum în categoria microîntreprinderilor, de aceea contribuția lor este esențială pentru HOSPICE.IMM-urile pot direcționa în continuare 20% din impozitul către HOSPICE Casa Speranței. Detalii pe www.romaniafarahospice.ro”, completează Patricia Pușchilă.

„Binele se face în România discriminând. În anul 2018, cel mai mare proiect de responsabilitate socială a fost eliminat de pe lista celor 80% dintre companiile din România care ar fi putut să se implice în construcția lui”,afirmă Carmen Uscatu, președinte al Asociației Dăruiește Viață. „În prezent, 2% dintre ONG-urile din România mai pot beneficia de facilitatea fiscală adresată celor 80% dintre companiile din România care din 2018 au devenit plătitoare de impozit pe venit, a precizat Carmen Uscatu.

„Dintr-un calcul pe care Asociația Dăruiește Viață l-a făcut in house a reieșit că 43% dintre companiile care ne-au susținut în 2017 nu ne mai pot oferi sponsorizare și în 2018. Potențialul de sponsorizare al acestor companii este de aproximativ 500.000 Euro. Cu acești bani, Asociația ar fi putut renova complet secția de oncologie a Spitalului de copii Sfanta Maria de la Iași”, a mai spus Carmen Uscatu.

***

Despre studiu

Cercetarea are la bază un chestionar aplicat în perioada 18 octombrie și 16 noiembrie 2018 șianalizează răspunsurile a 59 de reprezentanți ai companiilor plătitoare de impozit pe profit cu cifra de afaceri mai mare de 1 milion EUR din România din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 58% au o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane EUR și 42% între 1 și 10 milioane EUR.

[1] Conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit pot direcționa sub formă de sponsorizare până la 20% din impozitul pe profit de plată către organizații din anumite domenii printre care și organizațiile neguvernamentale. Dacă valoarea sponsorizării nu depășește 0,5% din cifra de afaceri întreaga sumă a sponsorizării se deduce din impozitul pe profit de plată.

[2] Societățile comerciale cu cifra de afaceri până la 1 milion de Euro (microîntreprinderile) vor putea face sponsorizări deductibile în limita a 20% din impozitul pe venit, similar cu companiile plătitoare de impozit pe profit.

***

Despre organizațiile participante în proiect:

HOSPICE Casa Speranței, organizație non-profit înființată în 1992 la Brașov, a introdus conceptul de îngrijire paliativă în România și este cea mai mare fundație din țară care oferă gratuit servicii specializate gratuite de acest tip.

Organizația are două centre cu servicii integrate, în Brașov și București, și echipe mobile în Făgăraș și Zărnești, pentru îngrijirea persoanelor diagnosticate cu boli incurabile. În 2018, HOSPICE a inaugurat centrul socio-medical de la Adunații Copăceni, primul din România destinat exclusiv copiilor cu boli incurabile. HOSPICE a dezvoltat servicii complete de îngrijire paliativă, care sunt oferite în centre de zi, ambulatorii și unități proprii pentru internare, la domiciliul pacienților și în spitalele partenere. În cei 26 de ani de existență, HOSPICE a adus alinare și spe;ranță pentru peste 26.000 de copii și adulți cu boli incurabile.

Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) lucrează de peste 17 ani pentru a încuraja filantropia ca mecanism de schimbare socială. Lucrăm cu toți cei care caută resurse pentru a-și ajuta semenii, cu cei care doresc să ofere resurse pentru a transforma vieți și construim mecanisme care să facă transferul acesta de resurse mai simplu și mai eficient (www.arcromania.ro).

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Pentru companiile din România anul 2018 a început cu o prognoză rezervată asupra perspectivelor de creștere. Între timp evoluția sentimentului de business pare să se fi degradat și mai mult în al doilea semestru. Așa indică rezultatele studiului Evoluția afacerilor din România 2018, realizat de compania de consultanță Valoria. Studiul are întrebări simple, dar esențiale cu privire la evoluția cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, numărului de angajați sau evoluției salariilor, așa cum le văd decidenții companiilor din România. Această cercetare are virtutea comparativității între cele două semestre și este realizată an de an.

Deoarece cele 632 de firme mari din România cu cifra de afaceri de peste 50 milioane EUR  în anul 2017 au realizat 43% din cifra de afaceri totală, 37% din profitul brut total, având 20% din numărul total de angajați am făcut o analiză comparativă a răspunsurilor acestei categorii de companii la cercetarea din semestrul unu și semestrul doi a anului 2018. Studiul Valoria din a doua parte a anului 2018 are la bază un chestionar la care s-au primit răspunsuri de la 329 de directori executivi. 4% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane EUR, 5% din companii cu cifră de afaceri între 50-100 milioane EUR, 11% cu cifra de afaceri între 10-50 milioane EUR, 31% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR și 49% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri.

Cifre de afaceri în scădere preconizate de 22% dintre companiile mari

Față de primul semestrul al anului, doar 14% dintre companiile mari spun că vor avea o creștere de 10%-20% de la 25% în prima parte a anului. La fel și pe palierul 5%-10% unde procentele scad de la 29% la 14%. Pe palierul 1%-5% procentele cresc de la 21% în primul semestru la 33% în semestrul doi. Pe de altă parte, la cercetarea din a doua parte anului, 22% dintre companiile mari respondente au spus că se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri în 2018, ceea ce nu se întâmplase la cercetarea din prima parte a anului când nu au existat astfel de răspunsuri.

23% dintre companiile mari spun că vor obține profituri mai mici în acest an

Dacă în primul semestru previziunile de creștere a profitului companiilor mari erau mai echilibrat distribuite pe palierele superioare, în semestrul doi este tot mai clară concentrarea creșterii profitului pe palierul 5%-10%. Astfel 40% dintre companiile mari, față de 21% cu șase luni în urmă, preconizează o creștere a profitului în acest interval. De asemenea, 17% dintre companiile mari spun că vor avea o creștere a profitului de 1%-5%, față de 27% anterior. Cât despre companiile mari al căror profit stagnează, acest procent crește de la 7% în prima parte a anului la 14% în semestrul doi. Există și aici un procent de 23% dintre companiile respondente care previzionează acum evoluții negative ale profitului lor în 2018, față de numai 8% în prima parte a anului.

41% dintre companiile mari au redus nivelul învestițiilor inițial preconizate

Prin comparație cu semestrul unu, se observă o concentrarea a investițiilor pe palierele mici de creștere ceea ce indică precauția companiilor mari cu privire la planul de investiții. Astfel, dacă la cercetarea din prima parte a anului 41% dintre companii anunțau intenții de mărire a investițiilor cu peste 20%, în a doua parte a anului nu mai avem astfel de răspunsuri. Dimpotrivă, crește procentul companiilor mari care spun că au crescut investițiile cu 1%-5% de la 35% la 55%, și al celor care spun că au crescut investițiile cu 5%-10% de la 16% la 31%.

Numărul de angajați și salariile au o creștere temperată sau stagnează

Spre deosebire de primul semestru, când 16% dintre companiile mari estimau creșteri ale numărului de angajați pe palierul 10%-20%, acum numai 7% spun acest lucru. Astfel în semestrul doi creșterea estimată a personalului angajat se diminuează și chiar indică un ușor trend negativ, deoarece numărul companiilor mari care spun că vor reduce numărul angajaților cu 1%-5%, trece de la 15% la 27%. Față de primul semestru, companiile mari estimează o temperare a creșterii salariilor pe toate palierele. Numai 31% dintre firmele mari spun că vor crește salariile cu 5%-10% în acest an, față de 41% cu șase luni înainte.

În concluzie

Combustibilul necesar pentru funcționarea oricărui business, încrederea în viitorul evoluției afacerilor este la cote scăzute în companiile mari din România. Dacă nu-l alimentăm prin măsuri economice înțelepte și la timp, rămânem în pană. Rezultatele studiului de față aprind la bord lumina roșie a nivelului de încredere foarte scăzut pentru cei care iau decizii. Valorificarea creșterii la nivel microeconomic se realizează pe un fond de stabilitate instituțională și predictibilitate la nivel macroeconomic. Șansa de a recupera decalajele de competitivitate economică față de media UE va fi posibilă prin leadership responsabil și competent.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare.

Astfel, proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;

Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;

Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;

Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;

Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;

Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ;

Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;

Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei;

Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale și poate fi consultat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

România ocupă locul 49 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2019 întocmit de PwC și parte a raportului Doing Business al Băncii Mondiale. Raportul PwC Paying Taxes, care măsoară ușurința cu care o companie medie își poate plăti taxele și impozitele, analizează 190 de economii din întreaga lume.

Clasamentul pentru ediția 2019 a Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2017 și ia în calcul numărul plăților realizate de o firmă medie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale, orele necesare conformării cu legislația fiscală și rata totală de impozitare, adică ponderea impozitelor, taxelor și contribuțiilor suportate de o firmă ca procent din profituri.

România se clasează înaintea altor țări din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește ușurința cu care companiile își pot plăti taxele, devansând Bulgaria (locul 92), Ungaria (locul 86) și Polonia (locul 69), însă în urma performerilor regionali: Țările Baltice (Letonia – locul 13, Estonia – 14, Lituania – 18).

„Poziționarea României în prima treime a clasamentului global este un rezultat pozitiv, dacă o privim individual. Dacă analizăm în totalitate climatul economic în care România evoluează, devine foarte clar că este nevoie ca autoritățile fiscale să continue investițiile în infrastructura fiscală și în tehnologie. Cu cât gradul de informatizare și tehnologizare al autorității fiscale este mai ridicat, cu atât poziția în clasament va fi mai bună. Și asta se vede foarte bine la Țările Baltice, care ocupă poziții fruntașe în clasament. Noile tehnologii de raportare financiară pot eficientiza procesele interne ale autorităților fiscale, inclusiv mecanismele de control și verificare fiind, în același timp, și în folosul contribuabililor”, spune Daniel Anghel, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică, PwC România.

Clasarea țărilor din regiune este, în linii mari, similară cu cea de anul trecut. Se observă, însă, deteriorarea poziției Poloniei, care a coborât 18 poziții față de anul trecut, ca urmare a creșterii numărului de raportări fiscale. De cealaltă parte, Ungaria a avut o îmbunătățire a poziției în clasament, urcând 7 locuri, până pe locul 86. Deși a recuperat considerabil, Ungaria este încă departe de poziția 77, pe care o ocupa acum doi ani.

Rata totală de impozitare măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit. În clasamentul din acest an, rata totală de impozitare în România este de 40%, printre cele mai mici la nivel regional, în linie cu media globală de 40,4%.

În ceea ce privește timpul necesar conformării cu legislația fiscală, România este printre performerii Europei Centrale și de Est, cu 163 de ore pe an. La nivel global este nevoie, în medie, de 237 de ore.

În privința numărului plăților de impozite și taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăți anual, similar cu situația de anul trecut. Statele baltice, împreună cu Polonia sunt printre cele mai eficiente din acest punct de vedere. Media globală este de 24 – similară cu anul trecut.

*Indicatorul ia în calcul posibilitatea plății online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.

Despre raportul Paying Taxes 2018

Paying Taxes2019 ia în calcul toate taxele și contribuțiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele și contribuțiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuțiile sociale și taxele cu forța de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăți, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câștigurile de capital, taxele pe tranzacții financiare, taxele de colectare a deșeurilor, impozitele pe flotă și taxele pentru drumuri și alte mici taxe și impozite.

Raportul Paying Taxes analizează ușurința plății taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislația fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligațiile de raportare și de plată a taxelor impuse, și numărul de plăți pe care trebuie să le facă o companie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

În vederea îmbunătățirii procesului de colectare a veniturilor din TVA, autoritățile fiscale române trebuie să se alinieze cu tendințele globale și să investească masiv în soluții digitale. Deși etapa implementării este complexă, suntem de părere că, pe termen lung, aceste măsuri vor genera atât procese de raportare mai eficiente, cât și o scădere a costurilor de raportare și a costurilor aferente inspecțiilor fiscale în domeniul TVA.

Comisia Europeană a publicat recent un studiu privind estimările decalajului de TVA aferent anului 2016, înregistrat de către statele membre UE, România ieșind în evidență, din nou, prin lipsa de rezultate în colectarea taxei, cu un decalaj de TVA de 35,88%.

Mai concret, autoritățile fiscale române nu au reușit să colecteze aproximativ 36% din TVA care ar fi putut fi colectată, în timp ce vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, înregistrează progrese vizibile în privința reducerii procentului decalajului de TVA în țările lor.

Cum este posibil ca un număr relativ mare de state membre UE să se îndrepte în direcția bună, în timp ce România luptă din greu cu exercițiul de colectare a TVA? Care este secretul lor, având în vedere că măsurile aplicate de către autoritățile fiscale române, inclusiv aceea de a reduce cota de TVA de la 24% la 19%, nu au avut impactul așteptat asupra procentajului de colectare a TVA în România?

În context european se poate vedea clar că autoritățile fiscale aleg calea digitalizării, ceea ce conduce în mod constant la o scădere în decalajul de colectare a TVA. Contribuabilii trebuie să se alinieze acestei tendințe și să accepte drumul digitalizării pentru a asigura continuarea activităților lor economice și conformitatea cu cerințele, pe termen lung.

Harta de mai jos evidențiază situația curentă privind nivelul digitalizării autorităților fiscale, raportat la nivelul de maturitate digitală al fiecărei țări (1-5).

Unde se poziționează România în contextul digitalizării procesului de raportare și inspecție fiscală în materie de TVA?

Momentan, România a implementat facturarea electronică ca o măsură opțională și a reușit să treacă la depunerea electronică a declarațiilor de TVA agregate, depunerea în format fizic nemaifiind acceptată. Totuși, aceste măsuri nu ne situează nici măcar la primul nivel pe harta digitalizării așa cum este prezentat mai jos.

Declarațiile de TVA în forma agregată pe tipuri de operațiuni, pe care contribuabilii români le depun în format electronic în România, nu reprezintă o formă de raportare fiscală digitală. Raportarea digitală presupune transmiterea către autoritățile fiscale a informațiilor aferente operațiunilor desfășurate de o companie, detaliate până la nivelul unei facturi (tranzacție cu tranzacție), fie periodic – de exemplu lunar, fie în timp real.

Formularul extins 394, introdus în septembrie 2016, a fost considerat la acel timp un pas în direcția raportării digitale la nivel de tranzacție (mai granulară), dar s-a dovedit a fi o povară extraordinară pentru contribuabili și a rămas o formă de raportare de TVA agregată. O alternativă mult mai eficientă ar putea fi depunerea unor jurnale în format electronic standard și renunțarea la declarația 394.

Drept urmare, considerăm că introducerea unei metode de raportare digitală în domeniul TVA, precum SAF-T (Fișierul Standard de Audit pentru Taxe al UE), ar ajuta autoritățile fiscale române în colectarea TVA, în limitarea fraudei și în derularea unei inspecții fiscale de TVA mai eficiente. În mod egal, pentru contribuabilii români, ar conduce, pe termen lung, la mai puțin timp consumat pentru activitățile de raportare, la verificări mai eficiente, mai puține erori manuale, un control mai bun al activităților de raportare a TVA și, în consecință, a funcției de TVA.

Autor: Ana Maria Domșa, Partener Asociat EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.