În Monitorul Oficial al României nr. 44/17.01.2019 a fost publicată Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25 / 2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal – bugetare (denumită în continuare ”Legea 30”).

Reamintim aspectele importante regăsite în OUG 25 / 2018, respectiv:

1. Principale modificări aduse Legii 227/2015 privind Codul Fiscal:

• A fost instituită obligația depunerii Declarației informative privind beneficiarii sponsorizărilor /mecenatului / burselor private;
• A fost introdusă posibilitatea societăților plătitoare de impozit pe venit microîntreprinderi de a opta pentru plata impozitului pe profit, cu respectarea în prealabil a anumitor condiții;
• A fost introdusă deducerea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe venit microîntreprindere;
• Au fost aduse o serie de modificări Titlului IV – ”Impozitul pe venit” al Legii 227/2015 privind Codul Fiscal.

2. Principale modificări aduse Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală:

A fost introdusă excepţia potrivit căreia inspecția fiscală se efectuează ulterior rambursării în situația:

• decontului cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare pentru care suma solicitată la rambursare este de până la 45.000 lei,
• decontului cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare depus de contribuabilul care beneficiază de o eşalonare la plată.
•  A fost clarificată noțiunea de risc fiscal mic în cazul eșalonărilor la plată a debitelor, respectiv situația în care debitorul, la data depunerii cererii, îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
• nu are fapte înscrise în cazierul fiscal;
• administratorii, în cazul societăţilor pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, şi asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii, în cazul celorlalte societăţi, altele decât societăţile pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, nu au fapte înscrise în cazierul fiscal;
• nu se află în inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului sau în registre ţinute de instanţe judecătoreşti competente;
• nu are obligaţii fiscale restante mai mari de 12 luni;
• nu a înregistrat, conform reglementărilor contabile, pierderi din exploatare în ultimul exerciţiu financiar închis;
• în cazul persoanelor juridice, să fi fost înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.”

În plus, față de principalele modificări prezentate mai sus, prin Legea 30/2019 au mai fost aduse următoarele modificări (principale) referitoare la:

Legea 227/2015 privind Codul Fiscal

•  Au fost introduse în cadrul cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit (i.e. 5% din fondul de salarii) cheltuielile reprezentând tichetele culturale;
•  A fost mărit plafonul deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării de la 200.000 EUR la 1.000.000 EUR, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz;
•  A fost mărit procentul de deductibilitate al diferenţei dintre costurile excedentare ale îndatorării şi plafonul deductibil de la 10% la 30%;
• Sunt introduse în categoria veniturilor din alte surse, în scopul impozitării, veniturile din transferul de monedă virtuală;
• A fost redefinit momentul efectuării ajustării bazei de impozitare a TVA pentru situația în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019 şi nu a fost pronunţată hotărârea judecătorească definitivă/definitivă şi irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei până la această dată. Astfel, ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019;
•  A fost eliminată (i) condiția de limitare a suprafeței de teren pentru aplicarea cotei reduse a TVA de 5%, precum și (ii) limitarea aplicării acestei cote reduse la o singură locuință;

Legea 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală

A fost introdusă, cu efectuarea unei analize de risc în prealabil, încadrarea contribuabililor în 3 (trei) clase de risc. Această încadrare influențează procedurile de administrare derulate de ANAF pe seama contribuabililor;

A fost statuată obligativitatea transmiterii prin mijloace electronice de transmitere la distanţă doar a actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central stabilite în prealabil prin ordin al ministrului finanţelor publice;

A fost eliminată obligativitatea organelor fiscale de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale restante;

Este definită ”Procedura de mediere”, aceasta constând în: (i) clarificarea întinderii obligaţiei fiscale înscrise în somaţie, pentru situația în care debitorul are obiecţii cu privire la aceasta, și (ii) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege. ”Procedura de mediere” va fi aprobată prin ordin al preşedintelui ANAF.

Prevederile introduse de Legea 30 fac trimiteri la date diferite de intrare în vigoare; prin urmare, având în vedere numărul mare de referiri în acest sens, în situația în care ne sunt solicitate informații suplimentare referitoare la acest aspect, acestea vor fi tratate distinct, la cerere.

• Incertitudine în privința creșterii economice la nivel global în aproximativ toate țările, prudența prevalează
• Statele Unite ale Americii rămân în continuare o piață cheie pentru creștere, însă China reduce decalajul față de Statele Unite
• Conflictele comerciale, incertitudinea privind politicile publice, problemele geopolitice și deficitul de competențe influențează puterea economiei globale și creșterea acesteia

Aproximativ 30% dintre liderii de afaceri consideră că ritmul creșterii economice globale va scădea  în următoarele 12 luni. Procentul este de aproape 6 ori mai mare față de nivelul de 5% înregistrat anul trecut – un salt record în ceea ce privește pesimismul. Acesta este unul dintre rezultatele cheie a celei de-a XXII-a ediții a raportului anual CEO Survey derulat de PwC la nivel global, pe un eșantion de peste 1.300 de executivi și lansat în cadrul întâlnirii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos. Rezultatul este în antiteză cu recordul de optimism privind perspectivele de creștere ale economiei mondiale, înregistrat în ediția de anul trecut a raportului, de la 29% la 57%.

Cu toate acestea, nu toate concluziile  sunt sumbre: 42% dintre executivi văd în continuare o îmbunătățire a perspectivelor economice, deși procentul este semnificativ mai mic comparativ cu cel de 57% înregistrat în 2018. Per ansamblu, așteptările executivilor cu privire la creșterea economică globală sunt mai polarizate anul acesta, dar tendința generală este de a previziona scăderi ale ritmului de creștere. Cea mai pronunțată schimbare a fost observată în rândul directorilor executivi din America de Nord, unde optimismul a scăzut de la 63% în 2018 la 37%, cel mai probabil din cauza estompării efectelor stimulentelor fiscale și a tensiunilor comerciale tot mai crescute. Executivii din Orientul Mijlociu se așteaptă de asemenea la o scădere a ritmului  creșterii economice, cu cei care se declară optimiști în privința perspectivelor economiei globale scăzând de la 52% la 28%, datorită incertitudinilor economice tot mai crescute în regiune.

La nivel local, 38% dintre executivii români consideră că economia globală își va încetini creșterea. Procentul este aproape de trei ori mai mare față de cel înregistrat anul trecut (13%). La polul opus, 33% dintre directorii generali din România au declarat că văd o accentuare a acesteia. Gradul de optimism a scăzut, raportat la anul trecut când 49% se așteptau ca economia globală să aibă o creștere mai mare.

De asemenea, scăderea optimismului directorilor executivi a influențat  planurile de creștere pe care aceștia le aveau, dincolo de granițele propriilor țări. Statele Unite ale Americii rămân, cu o marjă mică, în continuare pe prima poziție în topul țărilor cele mai importante pentru creșterea afacerilor companiilor,  cu 27% dintre  executivi indicând acest lucru, o scădere semnificativă totuși de la 46% care declarau acest lucru în 2018. A doua cea mai atractivă piață, China, a înregistrat de asemenea o scădere, 24% comparativ cu 33% în 2018. Per ansamblu, India este performera ediției de anul acesta, depășind recent China în clasamentul economiilor majore cu cea mai rapidă dezvoltare¹.

„Părerile exprimate de executivi reflectă perspectivele economice majore, care își ajustează în scădere previziunile pentru 2019”, a spus Bob Moritz, Global Chairman, PwC. „Odată cu escaladarea tensiunilor comerciale și a protecționismului, este normală scăderea încrederii.”

Încrederea în creșterea veniturilor companiilor pe termen scurt a scăzut dramatic

Neliniștea legată de creșterea economică globală contribuie la scăderea încrederii executivilor în privința perspectivelor pe care propriile companii le au pe termen scurt. Astfel, 35% dintre respondenți afirmă că sunt foarte încrezători în perspectivele propriei organizații de a-și crește veniturile în următoarele 12 luni, în scădere de la 42% în raportul de anul trecut.

Și în România procentul executivilor care sunt „foarte încrezători” în perspectivele propriilor companii a scăzut ușor, de la 38% în 2018, la 32% anul acesta.

„Directorii generali au în continuare încredere în tendințele de creștere economică atât la nivel mondial, cât și în ceea ce privește propriile companii. Există premise bune pentru dezvoltarea afacerilor, dar pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie de un mediu economic stabil și predictibil. Această din urmă caracteristică este elementul pe care mulți executivi își planifică creșterea și dezvoltarea afacerilor. Este important dialogul permanent între factorii decizionali în politica economică și fiscală și mediul de afaceri astfel încât dezvoltarea afacerilor din România și continuarea programelor investiționale să poată fi planificate pe baze solide,” a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Dacă privim mai atent la rezultatele specifice ale câtorva țări, observăm faptul că sentimentul executivilor este similar cu cel privind  perspectivele economiei globale:

• În China, se înregistrează o scădere a încrederii în privința perspectivelor de creștere a propriilor companii, de la 40% în 2018 la 35% anul acesta, din cauza războiului comercial, tarifelor instituite de Statele Unite ale Americii și scăderii producției industriale;
• În Statele Unite, se înregistrează o scădere a încrederii de la 52% la 39% în 2019, din cauza tensiunilor comerciale și a încetinirii creșterii economice;
• În Germania, se înregistrează o scădere a încrederii de la 33% în 2018 la 20% anul acesta din cauza tensiunilor comerciale, a frânării economiei și a riscului unui Brexit fără acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană;
• În Argentina se observă o scădere a gradului de încredere al executivilor, de la 57% la 19%, pusă pe seama recesiunii și a colapsului monedei naționale;
• În Rusia scăderea de la 25% la 15% este pusă pe seama declinului exportului, volatilității cursului de schimb și a creșterii șomajului.

Pentru a genera venituri în creștere în acest an, executivii se vor baza în proporție de 77% pe eficiența operațională și 71% pe creșterea organică.

Topul piețelor pentru creștere: Se păstrează încrederea în Statele Unite drept cea mai importantă piață pentru perspectivele de dezvoltare a companiilor, în ciuda scăderii semnificative a nivelului de optimism

Statele Unite își păstrează, pentru următoarele 12 luni, prima poziție în topul piețelor care vor genera creștere pentru companii. Cu toate acestea, mulți directori generali se uită, de asemenea, și către alte piețe. Acest fapt este reflectat și de semnificativa scădere, de la 46% în 2018 la 27% în 2019, pe care Statele Unite o resimt în topul țărilor cu potențial de creștere. China a redus din decalajul față de Statele Unite, suferind, de asemenea, o scădere a încrederii de la 33% în 2018 la 24% în 2019.

Drept rezultat al războiului comercial cu Statele Unite, directorii executivi din China și-au diversificat opțiunile privind piețele pe care pot obține creștere. În această situație, doar 17% mizează pe Statele Unite, în scădere de la 59% față de anul trecut.

Celelalte trei țări care completează topul primelor cinci teritorii care oferă potențial de creștere sunt: Germania cu 13%, în scădere de la 20%; India cu 8%, în scădere de la 9% și Regatul Unit cu 8%, în scădere de la 15% în 2018.

Amenințări la adresa creșterii: generate de economie, nu existențiale

Pe măsură ce indicatorii previzionează o încetinire a economiei globale, executivii și-au îndreptat atenția spre modul în care companiile se pot adapta la creșterea populismului din țările în care își desfășoară activitatea. Războaiele comerciale², incertitudinile privind politicile publice, precum și protecționismul au înlocuit terorismul, schimbările climatice și creșterea poverii fiscale în topul primelor zece amenințări la adresa creșterii economice.

Din rândul directorilor executivi „extrem de preocupați” de războaiele comerciale, 88% sunt în mod deosebit neliniștiți de disputele dintre China și Statele Unite ale Americii. 98% dintre executivii americani și 90% dintre cei chinezi și-au exprimat aceste îngrijorări.

Dintre directorii generali din China care s-au arătat „extrem de preocupați” de războaiele comerciale,  majoritatea a adoptat o abordare  reactivă. 62% dintre ei au declarat că își vor ajusta strategia și lanțurile de aprovizionare, iar 58% au spus că își vor adapta strategia de creștere și se vor uita către alte țări.

Analiza de date și Inteligența Artificială

Raportul de anul acesta s-a uitat în profunzime la domeniile analizei datelor și Inteligenței Artificiale (AI), două arii cheie care se află în atenția liderilor, pentru a obține punctul de vedere al acestora în ceea ce privește provocările și oportunitățile ridicate.

Analiza datelor – Lipsa informațiilor

Chestionarul de anul acesta a adresat din nou întrebări referitoare la adecvarea datelor. Acestea s-au regăsit prima dată în ediția din 2009 a studiului. S-a constatat faptul că directorii executivi continuă să se confrunte cu probleme ridicate de lucrul cu propriile date, ceea ce se traduce într-un decalaj informațional semnificativ la nivelul ultimilor zece ani. În ciuda investițiilor de miliarde de dolari făcute în infrastructurile IT de-a lungul ultimului deceniu, executivii spun, în continuare, că nu pot primi informații relevante de care au nevoie pentru a putea lua decizii importante referitoare la stabilitatea și succesul pe termen lung al afacerilor.

Așteptările liderilor de afaceri au fost din ce în ce mai ridicate pe măsură ce tehnologia a avansat. Pe de altă parte, executivii sunt conștienți că nu au reușit să țină pasul în privința capabilităților de analiză a datelor raportat la expansiunea  a volumelor de date care au fost generate în ultimul deceniu. Întrebați de ce nu primesc informații complete, executivii au indicat cu prioritate elemente precum „lipsa forței de muncă calificată în analiza datelor” (54%), „stocarea datelor” (51%) și „slaba fiabilitate a datelor” (50%).

Atunci când se vorbește despre acoperirea deficitului de competențe în propriile organizații, executivii admit că nu există o soluție rapidă. 46% văd recalificarea și îmbunătățirea aptitudinilor ca fiind variantele câștigătoare, în timp de 17% consideră stabilirea unei legături tot mai strânse cu instituțiile de învățământ drept o opțiune.

„Pe măsură ce schimbările tehnologice continuă să perturbe modul de funcționare al economiei, angajații care posedă abilități digitale și de analiză a datelor sunt din ce în ce mai căutați și mai greu de găsit. Pe de altă parte, nevoia de angajați cu soft skills este critică, motiv pentru care companiile, guvernele și instituțiile de educație trebuie să lucreze împreună pentru a adresa aceste nevoi ale companiilor,” spune Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Inteligența Artificială (AI)

85% dintre executivi sunt de acord cu faptul că inteligența artificială (AI)  le va schimba în mod semnificativ afacerea în următorii cinci ani. Aproximativ două treimi consideră că impactul pe care aceasta îl va avea asupra afacerilor va fi mai mare decât cel pe care l-a avut internetul.

În ciuda viziunii pozitive asupra influenței pe care Inteligența Artificială o va avea, 23% dintre directorii generali spun că „nu au planuri în derulare” pentru a implementa AI, iar 35% „plănuiesc să implementeze” în următorii trei ani. 33% au adoptat o „abordare foarte limitată”. Mai puțin de 1 din 10 executivi au implementat AI la scară largă în organizațiile lor.

Atunci când vorbim despre impactul pe care AI îl va avea asupra locurilor de muncă, 88% dintre directorii generali din China consideră că această tehnologie va duce la dispariția mai multor locuri de muncă decât va crea. Executivii din alte țări ale zonei Asia-Pacific sunt de asemenea pesimiști referitor la această chestiune (60%, comparativ cu 49% la nivel global). Directorii din Europa Occidentală și America de Nord sunt mai puțini pesimiști, 38%, respectiv 41% consideră că AI va înlocui mai multe locuri de muncă comparativ cu cele pe care le va crea.

„În ciuda faptului că organizațiile din zona Asia-Pacific, America de Nord și Europa de Vest au raportat niveluri similare ale adopției Inteligenței Artificiale, observăm divergențe în creștere asupra modului în care acestea privesc potențialul impact al AI asupra societății și rolul pe care guvernele ar trebui să-l joace în dezvoltarea acestei noi tehnologii”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

[1] Focus Economics, 2018. The World’s Top 10 Largest Economies (2019-2020).

[2] Aceasta este prima ediție a Global CEO Survey în care executivii au fost întrebați despre incertitudinile politice și războaiele comerciale.

Vă informăm că în a fost publicată Legea 30/2019 ce aduce modificări semnificative Codului fiscal și Codului de procedură fiscală. Principalele arii vizate sunt: impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit pe venit, TVA, accize și unele aspecte legate de procedura fiscală.

În continuare, facem referire la nouățile legislative cu impact asupra impozitului de profit și asupra impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să revenim cu un sumar legislativ pentru celelalte taxe și impozite care au suferit modificări.

IMPOZIT PE PROFIT

Deductibilitatea cheltuielilor sociale:

În categoria cheltuielilor sociale, cu deductibilitate limitată (de 5% din aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului), suplimentar față de avantajele acordate de angajatori salariaților de tipul cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, tichete de creșă, etc au fost introduse și tichetele culturale. Completarea intervenită în Codul fiscal este aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2019;

Vă reamintim că această actualizare intervine ca urmare a Legii 165/2018, prin care s-a stabilit că începând cu 2019 angajatorii pot acorda, pe lângă tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, vouchere de vacanță, și tichete culturale;

Tichetele culturale sunt acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale;

Bunurile și serviciile culturale pot fi:

a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;

b) cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăși suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional. Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Deductibilitatea cheltuielilor de sponsorizare:

–       Cu privire la modul de deducere a cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat, în continuare, se mențin aceleași reguli de deducere la calculul rezultatului fiscal, respectiv:

Cheltuielile de sponsorizare sunt nedeductibile fiscal în perioada în care au fost angajate;

Cheltuielile de sponsorizare scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre:

1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit în perioada în care au fost angajate, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit;

Însă cu caracter de noutate:

în cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele expuse anterior, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Această nouă dispoziție va fi aplicabilă începând cu 1 aprilie 2019;

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de A.N.A.F. (Acest aspect va fi reglementat expres prin ordin al președintelui A.N.A.F.) Registrul este public și se afișează pe site-ul A.N.A.F. Înscrierea în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

a) desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;

b) și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;

c) nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;

d) a depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;

e) nu a fost declarată inactivă, potrivit Codul de procedură fiscală.

Deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării (dobânzi)

S-au modificat plafoanele maxime de deducere a cheltuielilor cu dobânzile în cursul unui exercițiu fiscal. Mai exact:

Începând cu 1 ianuarie 2019, limita maximă de deducere a costurilor excedentare ale îndatorării s-a majorat la 1.000.000 euro, calculat la cursul de schimb BNR din ultima zi a trimestrului/anului fiscal. În anul 2018, dobânzile au fost deductibile în limita unui plafon semnificativ mai redus, de 200.000 euro/perioadă fiscală;

Suplimentar, contribuabilii mai pot deduce încă 30 % din EBITDA fiscal (calculat ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și amortizarea fiscală deductibilă). În anul 2018, dobânzile erau deductibile suplimentar în limita a 10% din EBITDA fiscal;

Pentru situația în care EBITDA fiscal are o valoare negativă sau egală cu zero, dobânzile ce excedă limita de 1.000.000 euro/perioadă fiscală vor fi nedeductibile fiscal în perioada de referință, cu posibilitatea de reportare, fără limită de timp,  în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere cu cele amintite anterior;

Au fost introduse mențiuni suplimentare privitoare la reportarea costurilor excedentare nededuse, în situația reorganizărilor. Astfel:

•  dreptul de reportare al contribuabililor care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare se transferă contribuabililor nou-înființați, proporțional cu activele transferate societăților beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare;
•   dreptul de reportare al contribuabililor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, se împarte între acești contribuabili și cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente, proporțional cu activele transferate societății beneficiare.

IMPOZIT PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Principalele elemente cu caracter de noutate în materia impozitării microîntreprinderilor sunt următoarele:

La calculul bazei impozabile a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, vor fi excluse veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, dacă

•  la momentul constituirii lor, contribuabilul era plătitor de impozit pe profit, iar cheltuieli au fost considerate nedeductibile fiscal sau
• au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Această modificare a intervenit ca urmare a faptului că, începând cu 2018, Codul fiscal a permis inclusiv persoanelor juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, al asigurărilor, al pieței de capital să aplice sistemul de impunere specific microîntreprinderilor;

În ceea ce privește sponsorizările, mențiunea amintită la impozitul pe profit cu privire la entitățile nonprofit și la unitățile de cult care trebuie să fie înscrise în Registrul entităților/unităților de cult (organizat de ANAF) la data încheierii contractului de sponsorizare, se aplică și în cazul microîntreprinderilor. Anterior acestei modificări, Codul fiscal prevedea că facilitatea fiscală acordată pentru sponsorizări era aplicabilă în cazul susținerii entităților nonprofit și a unităților de cult, care erau furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.

• 2019 este încă un an cu provocări atât pentru angajatori, cât și pentru angajați
• România trebuie să ia măsuri cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA ca să evite procedura de infringement de la Comisia Europeană
• Managementul riscurilor devine o prioritate în domeniul prețurilor de transfer
• Directivele europene privind taxarea serviciilor digitale (Digital Services Tax) și raportarea companiilor (Anti Tax Avoidance Directive) – printre prioritățile strategice ale mandatului României la președinția Consiliului UE

„Anul 2018 a început sub semnul revoluției fiscale: mutarea contribuțiilor, split TVA, noi restricții pentru reducerea costurilor finanțării. Părea că acest an urma să fie unul de așezare a modificărilor deja introduse. Însă, în ultimele zile ale lui 2018, Guvernul a venit cu un nou și neașteptat pachet de măsuri fiscale care au surprins și i-au nedumerit, deopotrivă, pe contribuabili și chiar pe unele autorități ale statului.Și se pare că lucrurile nu se opresc aici, urmând să apară și alte modificări în curând. Deci, apelul nostru la predictibilitatea legislației fiscale este și rămâne la fel de actual”, a declarat Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România, în cadrul celei de a XIII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY.

În cadrul acestei ediții, specialiștii EY au abordat teme privind reglementările fiscale din România cu impact asupra raportării fiscale, impozitele directe și impozitele indirecte, precum și cele mai noi evoluții în domeniul fiscalității și al procedurilor fiscale la nivel global.

Printre temele abordate în cadrul celei de a XIII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY s-au mai numărat: tendințe 2019 în fiscalitate și nevoia de transformare în România, strategia fiscală a României și alinierea la tendințele internaționale, modificări ale legislației fiscale cu impact pentru 2019 în domeniul impozitelor directe și indirecte sau provocările anului 2019 în privința impozitului pe venit. Totodată, specialiștii EY au analizat teme internaționale de interes, cum ar fi Brexit și câteva dintre consecințele lui fiscale pentru contribuabilii din România și provocările legislative pentru România aduse de Directivele Europene în domeniul TVA.

Aspecte fiscale marcante pentru anul 2019:

• Directivele europene ATAD și DST – printre prioritățile strategice ale mandatului de președinție al României la Consiliul UE

„Astăzi am descris cele mai recente modificări ale legislației fiscale din România, dar și ce probleme practice trebuie avute în vedere de către contribuabili cu ocazia închiderii anului fiscal 2018. De asemenea, am discutat inclusiv despre trendurile fiscale internaționale, cum ar fi de exemplu Directivele europene ATAD și DST, care vor face parte – cel mai probabil – din prioritățile strategice ale mandatului de președinție al României la Consiliul UE”, subliniază Andra Cașu, Partener Asociat Impozite Indirecte, EY România.

• România va trebui să ia măsuri cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA, altfel procedura de infringement poate continua

Ioana Iorgulescu, Partener Asociat Impozite Indirecte EY România: „Anul 2018 nu a adus modifcări majore ale legislației de TVA. Poate cea mai importantă a fost introducerea cotei reduse de 5% pentru prestările de servicii restaurant. Anul 2019 se arată, însă, mai provocator pentru România având în vedere că, în noiembrie 2018, Comisia Europeană a transmis țării noastre o notificare formală cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA prin care i se solicită să înceteze aplicarea acestuia, făcând astfel primul pas înspre decalanșarea procedurii de infringement. Prin urmare, în 2019, România va trebui să ia măsuri în acest sens, altfel procedura de infringement poate continua.”

Mai departe, tot în 2019 (până la sfârșitul anului), vor trebui implementate și în România așa numitele “quick fixes” – soluții rapide, adoptate la sfârșitul anului 2018 la nivelul Uniunii Europene. Acestea se referă la comerțul intracomunitar cu bunuri și au ca scop reducerea fraudei în domeniul TVA.

• Urmează încă un an cu provocări atât pentru angajatori, cât și pentru angajați

Stela Andrei, Director, Impozit pe venit și contribuții sociale EY România: ”Modificările în domeniul fiscal pentru industria construcțiilor au ridicat multe întrebări privind modul lor de implementare. Oare vor rezolva aceste schimbări problemele ridicate în acest domeniu privind deficitul forței de muncă și evaziunea fiscală? Relaxarea condițiilor de obținere a avizelor de muncă pentru cetățenii străini ar putea să ajute la rezolvarea, într-o oarecare măsură și în anumite domenii, a problemei deficitului cu forța de muncă. În alte domenii, o astfel de rezolvare ar putea să vină în contextul preocupării angajatorilor de a crea politici flexibile și atractive de motivare și reținere a angajaților.”

Modificările aduse Pilonului II de pensii, vor veni cu provocări atât pentru contribuabili, privind opțiunea pe care o au de a se transfera, în anumite condiții, la Pilonul I de pensii, cât și pentru fondurile care administrează aceste pensii private, care vor fi afectate de noile cerințe legislative.

În urma schimbului de informații atât între autoritățile din România, cât și între state, sunt de așteptat mai multe controale în ceea ce privește impozitarea veniturilor salariale și personale, a rezidenței fiscale și a mobilității angajaților, atât pentru străinii care vin în România, cât și pentru românii care pleacă în străinătate.

• Managementul riscurilor devine o prioritate în domeniul prețurilor de transfer

Gabriela Băncescu, Senior Manager, Prețuri de transferEY România: ”În contextul creșterii numărului de controale efectuate de autoritățile fiscale din România în domeniul prețurilor de transfer și având în vedere complexitatea acestora, managementul riscurilor în acest domeniu reprezintă o prioritate pentru contribuabilii români”.

Astfel, stabilirea și documentarea adecvată a prețurilor practicate în tranzacțiile intra-grup, dar și gestionarea controalelor fiscale și soluționarea eventualelor controverse în domeniul prețurilor de transfer sunt aspecte critice pentru orice companie multinațională.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

PwC România anunță lansarea în România a programului de certificare Business Coaching Diploma (BCD), derulat prin Academia PwC. Lansat în 2014 și dedicat inițial liderilor PwC, programul s-a bucurat de succes în rețeaua de firme PwC și a fost ulterior deschis și pentru clienții firmei. După ce a fost implementat în Polonia, Rusia și Serbia, din martie 2019 Business Coaching Diploma va fi disponibil și în România.

Programul constă în 156 de ore aprobate de Federația Internațională de Coaching (ICF), încadrate în categoria „Ore aprobate de training specific pentru coaching” (ACSTH), și a primit Premiul European de calitate (EQA pentru nivelul Practitioner) oferit de către Consiliul European de Mentoring&Coaching (EMCC).

„Suntem încântați să începem anul cu lansarea unui astfel de program. În cadrul PwC, acest program a dus la un nivel crescut de retenție al oamenilor în echipele liderilor participanți și în dezvoltarea de relații mai solide cu aceștia. Antrenându-se să asculte în profunzime clienții și să pună întrebările relevante, nivelul calitativ al procesului de consultanță a crescut de asemenea”, a declarat Francesca Postolache – partener PwC România și Liderul Academiei.

„Programul vine în susținerea tendinței de dezvoltare a rolului pe care îl are coach-ul intern în companii. Iar în ultima perioadă am observat o creștere a acestei nevoi și la nivelul companiilor din România. Ne dorim să îi susținem pe specialiștii de Resurse Umane care doresc să se îmbarce în această călătorie transformațională de a construi o cultură de coaching în organizațiile lor. Programul se adresează și celor care doresc să devină lideri mai buni prin însușirea unor tehnici practice de coaching”, declară Denisa Panaite Cașu, Manager Academia PwC

Trainerii cursului sunt acreditați la nivel ICF Master CertifiedCoach (MCC) și Professional CertifiedCoach (PCC) din Polonia și Serbia și au experiență internațională atât în coaching, cât și ca traineri. Programul este format din cinci module de training de câte 3 zile fiecare și se întinde pe o durată de 6 luni, care se finalizează cu un examen. Pentru obținerea acreditărilor ICF, fie la nivel Associated CertifiedCoach(ACC), fie la nivel PCC, mai sunt necesare îndeplinirea cerințelor pentru orele de practică și examinarea directă susținută în cadrul ICF. Pentru obținerea certificării EMCC (Consiliul European de Mentoring&Coaching) este suficientă absolvirea programului și dovada îndeplinirii a 36 de ore de coaching individual.

Programul se adresează cu precădere celor care doresc să devină coach interni (specialiști în cadrul departamentelor de Resurse Umane, traineri, manageri, antreprenori), dar și coachilor care doresc să își continue dezvoltarea și să crească la nivelul de Professional CertifiedCoach.

Înscrierile pentru Business Coaching Diploma sunt deschise și se fac pe pagina dedicată programului de pe site-ul Academiei PwC (www.pwc.ro\theacademy).

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Propagarea internetului și a magazinelor online au modificat comportamentele de consum. Studiul Comportamente de cumpărare în era consumatorilor digitali, realizat de Valoria, surprinde fenomenul de virtualizare a obiceiurilor de consum în funcție de principalele etape ale procesului de cumpărare de la căutarea, selecția informației și decizia de cumpărare la experieța procesului de cumpărare și experiența interacțiunilor post-cumpărare. Ţinând cont de nivelul de venituri ale respondenților, principalele concluzii ale studiului sunt:

Căutarea și selecția informației

Reclamele pe website-uri sunt cele mai eficiente pentru consumatorii care au un venit de 501-1000 euro (63%) și apoi pentru cei cu un venit de 2500+ euro (58%), pe când reclamele pe rețelele sociale sunt cele mai eficiente pentru consumatorii cu un venit de până la 500 euro (60%), urmați de cei cu un venit de 1001-1500 euro (53%). Pe aceste două segmente sunt eficiente și reclamele la TV, dar procentele scad la 33% respectiv 30%.

Cei mai mulți dintre consumatorii care consideră informația din mediul online despre serviciile și produsele dorite ca fiind satisfăcătoare sunt cei cu venituri de 501-1000 euro (28%), iar cei mai mulți dintre cei care o consideră nefolositoare sunt cei cu venituri de 1001-1500 euro (5%), la fel ca și cei cu venituri de 1501-2500 euro (5%).

Decizia de cumpărare

Interfața aplicației și designul website-ului contează cel mai mult pentru 53% dintre respondenții cu venituri de 0-500 euro. Comunicarea pe canalele de social media este foarte importantă pentru 38% dintre consumatorii cu venituri de 501-1000 euro, iar personalizarea produselor și serviciilor în mediul online și/sau pe mobil influențează decizia de cumpărare online a 41% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro.

În afară de preț, brandul și imaginea sunt factorii care influențează decizia de cumpărare a 17% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro și tot 17% dintre cei cu venituri de 501-1001 euro. Pe de altă parte, caracteristicile tehnice influențează decizia de cumpărare a 22% dintre consumatorii cu venituri de 501-1000 euro și 19% dintre cei cu venituri de 1001-1500 euro.

Cei mai influențați de calitatea și garanția produselor sau serviciilor din mediul online sunt 60% dintre consumatorii cu venituri de 1501-2500 euro, urmați de 33% dintre consumatorii cu venituri de 0-500 euro. Cei care se declară puțin influențati de aceste aspecte sunt 2% dintre cumpărătorii cu venituri de peste 2500 euro.

54% dintre consumatorii cu venituri de 1501-2500 euro sunt foarte mult influențați de ratingul primit de produsul sau serviciul pe care doresc să-l achiziționeze, pe când, la polul opus, 13% dintre consumatorii cu venituri de 0-500 euro sunt cei care se declară puțin influențați de acest aspect.

Procesul de cumpărare

În ultimele 12 luni, cei mai mulți consumatori cu venituri de peste 2500 de euro (74%) au cumpărat online îmbrăcăminte și încălțăminte, 90% dintre cei cu venituri de 1501-2500 euro au cumpărat electronice și electrocasnice, 31% dintre cei cu venituri de 1001-1500 euro au cumpărat produse de asigurare, iar 10% dintre cei cu venituri de 501-1000 euro au cumpărat servicii medicale în acest mod.

Serviciile de telefonie mobilă sunt cumpărate offline de cei mai mulți dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro (37%), împrumuturile bancare de cei cu venituri de 1501-2500 euro (21%), asigurările de cei cu venituri de 1001-1500 euro (26%), iar serviciile medicale de consumatorii cu venituri de 501-1000 euro și cei cu venituri de peste 2500 euro (34% fiecare).

61% dintre respondenți spun că sunt dispuși să plătească mai mult pentru timpul de livrare redus, 55% pentru disponibilitatea imediată, 47% pentru produsele personalizate, 45% pentru serviciile premium, 37% pentru caracteristicile inovative, 36% pentru produsele eco/bio/organice, 28% pentru produsele autohtone, iar 17% pentru produsele de lux.

Experienţa post-cumpărare

Pentru 44% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro, în experiența post-cumpărare, contează asistența în acordată în perioada de garanție, 37% dintre consumatorii cu venituri de 1501-2500 euro apreciază serviciile de asistență pentru clienți, ca și 33% dintre consumatorii cu venituri de 1001-1500 euro.

Toate categoriile de consumatori văd feedback-ul trimis prin social media ca pe un mecanism bun pentru a valida informații într-o manieră obiectivă, dar 32% dintre cei cu venituri de peste 2500 euro consideră că este o metodă nouă de a-și exprima nemulțumirea, ca și 29% dintre cei cu venituri de 1501-2500 euro, 27% dintre cei cu venituri de 0-500 euro și 23% dintre cei cu venituri de 1001-1500 euro.

Distribuția răspunsurilor în funcție de nivelul de venituri al respondenților arată că cei mai nemulțumiți de impactul fedback-ului lor sunt consumatorii cu venituri de 1001-1500 euro și cei cu venituri de peste 2500 euro.

Plătite ramburs sau cu cardul volumele produselor achiziționate online au crescut foarte mult. Deoarece prezintă avantajul prețului mai scăzut și achiziția la un click distanță, mediul online caștigă tot mai mult în preferințele românilor. Căutarea și selecția informației despre produsele de interes facilitează decizia rapidă și duc experiența de cumpărare la un alt nivel. Există categorii privilegiate de produse la cumpărarea online și totuși magazinele tradiționale contează în luarea deciziilor bazate pe interacțiunea directă. Dacă în viitor interfața cu magazinele online va conține un feedback tactil atunci s-ar putea ca să asistăm la o revoluție în retail.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

În data de 29 decembrie 2018, în Monitorul Oficial al României nr. 1116 s-a publicat OUG 114/2018, prin care s-au adoptat, printre altele, și măsuri cu impact semnificativ pentru anumite industrii. În cele ce urmează, vă prezentăm principalele noutăți introduse prin acest act normativ:

1. Instituirea „taxei pe activele instituțiilor bancare”

Începând cu 1 ianuarie 2019, instituțiile bancare datorează trimestrial, taxa pe active în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de 2% (media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul).

Taxa pe active se calculează prin aplicarea unor cote asupra activelor financiare ale contribuabililor, existente la sfârșitul trimestrului de calcul.

Cotele taxei pe active se diferențiază în funcție de amploarea depășirii pragului de referință, astfel:

• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,1%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,2%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,3%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,4%;
• Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.

Instituțiile financiare sunt obligate să calculeze, să declare și să plătească trimestrial această taxă până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa. Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala cu taxa pe active reprezintă cheltuială deductibilă.

Aceste prevederi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019, astfel că primul termen de raportare/plată este 25 aprilie 2019 pentru taxa aferentă primului trimestru din acest an.

2. Măsuri fiscale suplimentare pentru organizatorii de jocuri de noroc online

Începând cu 1 ianuarie 2019, organizatorii de jocuri de noroc online prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 au obligația de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar.

Taxa se calculează, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.

3. Creșterea contribuției bănești a operatorilor de energie electrică

Operatorii economici care desfășoară activități în domeniul de energiei electrice, aflați în sfera de licențiere ANRE plătesc o contribuție de 2% din cifra de afaceri realizată de către aceștia.

4. Facilități fiscale pentru veniturile obținute de salariații care activează în domeniul construcțiilor   

a. Impozit pe venit

Se extinde categoria persoanelor fizice scutite de impozitul pe venitul din salarii. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, scutirea de impozit se aplică și pentru salariații angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcțiilor.

Pentru acordarea scutirii de impozit, următoarele condiții trebuie îndeplinite cumulativ:

• Angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:

I. Activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;

II. Domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de anumite coduri CAEN enumerate în cadrul OUG 114/2018.

• Angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri din activitățile de construcție de minim 80% din cifra de afaceri totală;
• Veniturile brute realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei.

b. Contribuția de asigurări sociale („CAS”)

Cota CAS pentru angajații din construcții care se califică pentru scutirea de impozit se reduce de la 25% la 21,25%, pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028.

Mai mult, angajatorii din acest sector sunt scutiți de la plata CAS pentru activitatea desfășurată de angajați în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă, precum și de plata contribuției asiguratorii pentru muncă.

c. Contribuția de asigurări sociale de sănătate („CASS”)

Această categorie beneficiază și de scutire la plata CASS, salariații fiind asigurați în această perioadă în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.

Modificările cu privire la veniturile din salarii obținute de la angajatori din domeniul construcțiilor intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii Ianuarie 2019.

5. Măsuri pentru societățile cu capital majoritar de stat

Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, aflați în sfera Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, au obligația distribuirii și virării, sub forma de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018.

6. Modificări aduse Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

OUG 114/2018 aduce modificări Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, printre care:

• În perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic, care desfășoară activități de extracție și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizori și clienți finali eligibili;
• În cazul nerespectării acestei obligații, se va aplica o amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancțiunii contravenționale.

7. Acciza specifică pentru țigarete

Se majorează nivelul accizei totale pentru țigarete la 483,74 lei/U.M pentru 1.000 țigarete. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019, acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.

8. Modificări în sfera TVA

Măsurile de taxare inversă pentru livrarea de cereale, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, livrare de energie electrică, transferul de certificate verzi, furnizarea de telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate, console de jocuri, tablete și laptopuri se prelungesc până la data de 30 iunie 2022.

9. Modificări în domeniul pensiilor – Pilonul 2

O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.

Administratorii de pensii vor avea obligații mai mari privind nivelul capitalului social minim, respectiv:

• 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
• 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro și 500 milioane euro;
• 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro.

În plus, comisioanele maxime de administrare sunt reduse.

10. Modificări aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice

OUG 114/2018 aduce modificări în domeniul comunicațiilor electronice. Printre cele mai importante modificări menționăm:

• În vederea acordării licențelor de utilizare a frecvențelor radio prin intermediul unor proceduri de selecție competitivă sau comparativă, valorile minime sunt stabilite la 2%, respectiv 4% din cifra de afaceri, în funcție de tipul benzii de frecvență radio;
• Prelungirea perioadei de valabilitate a licenței de utilizare a frecvențelor radio acordate prin procedură de selecție este condiționată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licență în cuantum de 4% din cifra de afaceri, din anul precedent prelungirii, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența;
• În cazul utilizării de frecvențe radio fără licență sau după expirarea perioadei de valabilitate, se calculează penalități pentru fiecare zi de utilizare fără licență, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență, reprezentând 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice.

Editori

Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este divizia de consultanță fiscală a Țuca Zbârcea &Asociații, organizată ca o structură societară de sine stătătoare cu o echipă formată din consultanți fiscali autorizați, având o vastă experiență în domeniu. Serviciile oferite acoperă: planificarea tranzacțiilor, consultanță fiscală operațională, structuri de eficientizare (scheme de optimizare fiscală), analize fiscale și audit, audituri ale autorităților fiscale șisoluționarea litigiilor (inclusiv combaterea riscurilor și a eventualului impact al unor litigii de lungă durată cu autoritățile fiscale), conformare și reprezentare fiscală, precum și stabilirea prețurilor de transfer.

Experții fiscali din cadrul Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. colaborează îndeaproape cu avocații firmei cu experiență în gestionarea diverselor problematici de procedură și contencios fiscal, asistând și reprezentând clienți dintr-o varietate de industrii cu privire la toate tipurile de taxe, obligații fiscale, facilități fiscale ori contribuții de orice natură la bugetele de stat. Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este societate membră a A.R.S.I.T. – Asociația pentru Reformarea Sistemului de Impozite și Taxe.

Rețeaua de sănătate Regina Maria a selectat PwC România pentru implementarea suitei SAP Success Factors.

Această platformă urmărește procesele din cadrul Diviziei de Resurse Umane a operatorului medical privat și ajută la îmbunătățirea muncii în interiorul acesteia. Cele două module implementate, Recruiting (Recrutare) și Performance (Managementul Performanței angajaților), eficientizează procesele de recrutare și evaluare a performanței angajaților. Procesele de management al resurselor umane au devenit deosebit de complexe, iar trecerea la cele mai avansate sisteme IT de gestionare a funcțiunii de resurse umane dă companiilor încă un atu în lupta pentru securizarea celor mai buni angajați.

În cadrul soluției implementate, modulul de Recruiting (Recrutare) oferă trasabilitate pentru toate posturile din companie, din momentul în care au fost scoase la concurs, prin intermediul platformelor de specialitate, până la punctul în care angajații părăsesc compania. Modulul Performance (Managementul Performanței angajaților) gestionează informații care țin de felul în care angajații au fost evaluați, rezultatele acestor evaluări, urmărind dezvoltarea talentelor cheie ale companiei . Tot prin intermediul acestuia este administrat sistemul de remunerație al firmei.

„Într-o piață a muncii în care așteptările noilor generații de angajați s-au schimbat semnificativ, este deosebit de importantă gestiunea eficientă a resurselor umane, care a devenit un factor cheie de succes pentru orice afacere. Pe lângă eficiența adusă modului de lucru, modularitatea suitei SAP SucessFactors aduce clientului flexibilitate și scalabilitate. În acest fel, permite implementarea pe viitor a unor module suplimentare, în funcție de necesități, cu intervenții tehnice minore asupra elementelor deja instalate”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de consultanță în afaceri și management, PwC România.

„Piața din România are un potențial semnificativ de creștere în ceea ce privește tehnologia digitală, iar dezvoltarea serviciilor de consultanță în acest domeniu este o prioritate pentru noi și ne dorim să fim alături de clienții noștri pe tot parcursul adaptării afacerii lor la realitățile economiei digitale. Am investit constant în dezvoltarea echipei de consultanță SAP, iar, în ultimii ani, atât numărul de angajați din această echipă, cât și cifra de afaceri a acesteia s-au dublat”, a adăugat Bogdan Belciu.

„Consultanța în domeniul tehnologiei informației face parte din ADN-ul PwC. Ritmul rapid în care se transformă economia, companiile, dar și procesele din interiorul acestora, necesită un aliat pe măsură care să sprijine companiile în această adevărată Revoluție Digitală”, spune Radu Bădiceanu, Senior manager, Departamentul de consultanță în tehnologie, PwC România.

„Parteneriatul nostru cu PwC este extrem de important pentru noi întrucât susține două dintre cele mai importante direcții strategice ale companiei pe termen mediu și lung referitoare la oameni: consolidarea culturii organizaționale și creșterea eficacității organizaționale. Prin implementarea suitei SAP SuccessFactors dorim să oferim angajaților noștri un mediu de comunicare facil, transparent și prietenos, care să încurajeze cultura noastră orientată spre parteneriat în performanță, dialog deschis, feedback continuu, recunoașterea meritelor și demonstrarea valorilor.

Nu în ultimul rând, dorim să oferim managerilor noștri un instrument util care să-i ajute să construiască contextul necesar creșterii performanței și dezvoltării oamenilor din echipele lor. Pentru noi, a crea acest tip de cultură este un deziderat, și niciun efort nu va fi precupețit în acest sens”, a declarat Irina Șomănescu, Director de Resurse Umane, Regina Maria.

Despre Rețeaua de sănătate REGINA MARIA

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA reunește peste 5.000 de angajați și colaboratori în cele 56 de locații proprii din Bucureşti şi din țară. REGINA MARIA și-a câștigat poziția de lider pe piața medicală românească datorită calității serviciilor oferite și a numărului de unități medicale prin intermediul cărora deservește peste 2,8 milioane de pacienți. Totodată, REGINA MARIA are un portofoliu de peste 500.000 de abonamente medicale. În cifre, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA înseamnă: 56 de locații proprii, 6 spitale, 4 centre cu spitalizare de zi, 3 maternități, 8 campusuri medicale, 19 centre de imagistică, 33 de laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 290 de policlinici partenere în țară.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

PwC România își întărește practica de taxe și impozite indirecte odată cu recrutarea Adinei Vizoli-Alexandru ca Director în cadrul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică.

Adina este un profesionist cu peste 15 ani de experiență în proiecte naționale și internaționale în domeniul serviciilor profesionale. Este specializată în domeniul taxelor indirecte, a aspectelor legate de taxa pe valoare adăugată, analizelor de impact axate pe regimul aplicării TVA la nivel național și al Uniunii Europene, soluții de eficientizare a aplicării taxelor, asistența clienților în fața organelor fiscale din România în cadrul inspecțiilor fiscale și a procedurilor de verificare fiscală.

„Adina este Alumna a firmei noastre, fiind crescută și la școala PwC, recunoscută pentru formarea a sute de profesioniști de-a lungul timpului. Venirea ei consolidează echipa de taxe și impozite indirecte a PwC România, ce numără în acest moment peste 50 de profesioniști și ne va ajuta să susținem creșterea constantă pe care am înregistrat-o în ultimii ani pe acest segment de piață. Mă bucură revenirea Adinei, căreia îi urez mult succes în activitatea pe care o va desfășura pe viitor,” a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.

„Sunt încântată să mă întorc în PwC, o firmă etalon, unde am avut bucuria să lucrez în anii mei de început și care și-a pus amprenta asupra vieții mele profesionale. Sunt convinsă că, prin soluțiile oferite de PwC, inclusiv prin utilizarea celor mai noi tehnologii digitale în domeniul consultanței fiscale, vom putea ajuta clienții să rezolve probleme importante, atât în cadrul propriei companii, cât și la nivelul industriei în care activează”, a declarat Alina Vizoli-Alexandru, director taxe și impozite indirecte, PwC România.

Adina este absolventă a Facultății de Marketing din cadrul Academiei de Științe Economice din București și este pasionată de schi și călătorii.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• Ionița Cochințu
  România în triunghiul dreptului național – dreptului european – dreptului internațional
  Evoluții fiscale recente
• Daniel Pană, Mădălina Țicu, Andreea Ignătescu
  Convenția Multilaterală – cum și când va impacta acest nou instrument tratatele României de evitare a dublei impuneri
  
• Cristina Oneț
  Redevenţe de exploatare şi alte modalități de valorificare a resurselor naturale ale subsolului
  
• Ciprian Păun
  Despre Cauza Vădan din fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Concluziile subiective ale apărării și interpretarea consecințelor juridice
  
• Vladimir Marinescu
  Valențe ale neutralității taxei pe valoarea adăugată
• Dan Dascălu
  După ce am depus declarațiile fiscale on-line la etajul 2, primim oare deciziile de impunere, bonificațiile sau sumele de restituit?
• Antoniu Simon, Daniela Stăncioi
  Suspendarea actului administrativ fiscal – evoluţie legislativă și jurisprudențială. Cazul bine justificat
  
• Jurisprudență fiscală națională
  Alin Văsonan, Antoniu Simon – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada 25 octombrie – 19 decembrie 2018