În orice context socio-economic, dar cu atât mai mult în perioade ca cea pe care o traversăm în prezent, fluxul de numerar este un aspect-cheie pentru orice afacere. Pentru contribuabilii care, datorită modelului de business, sunt în mod constant în situația de a solicita rambursări de TVA de la bugetul statului, TVA devine o variabilă importantă în gestiunea fluxului de numerar.

Soluții de TVA pentru optimizarea fluxului de numerar în astfel de cazuri există încă din faza de conturare a politicii de achiziții. Este cunoscut faptul că achizițiile de bunuri și servicii care beneficiază de aplicarea TVA, prin mecanismul taxării inverse, au un efect neutru asupra fluxului de numerar, ceea ce reprezintă un avantaj față de situația în care achizițiile presupun plata TVA către furnizori și recuperarea ulterioară a TVA de la bugetul statului. De același efect favorabil asupra fluxului de numerar se bucură și contribuabilii care, în baza unui certificat de amânare a plății TVA în vamă, pot beneficia de aplicarea TVA prin mecanismul taxării inverse în legătură cu importurile realizate. Acest aspect este valabil și în cazul contribuabililor care au obținut un certificat de operator economic autorizat (AEO) sau celor care dețin autorizație pentru procedura de vămuire la domiciliu.

Ajustarea bazei de impozitare pentru creanțele neîncasate și recuperarea de la bugetul statului a taxei aferente este o altă soluție care aduce un plus de lichidități furnizorilor de bunuri și prestatorilor de servicii.

Dacă, totuși, contribuabilul ajunge să solicite rambursări de TVA de la bugetul statului, scenariul optim este ca rambursarea să se realizeze cu control ulterior (nu după derularea unei inspecții fiscale), ceea ce permite soluționarea mult mai rapidă a cererii de rambursare. Condițiile în care un contribuabil poate beneficia de o rambursare de TVA cu control ulterior sunt multiple și depind de numeroși factori, printre care mărimea și conduita fiscală a contribuabilului. O relaxare temporară a acestor condiții în cazul contribuabililor mijlocii, dar mai ales în cazul contribuabililor mici și al nerezidenților, a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG 48/2020.

Citește și: Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19 | Mihaela Mitroi | EY România

Este important de subliniat că orice rambursare de TVA cu control ulterior se face sub rezerva verificării ulterioare a contribuabilului de către organele fiscale, iar posibilitatea de a beneficia în mod repetat de rambursări de TVA cu control ulterior depinde și de rezultatele controalelor fiscale. Astfel, contribuabilii trebuie să fie mereu pregătiți pentru un control de TVA și trebuie să își gestioneze obligațiile de TVA în așa fel încât constatările organelor fiscale să fie minime.

Nu în ultimul rând, e important de avut în vedere activitatea de control derulată de ANAF în perioada stării de urgență, activitate care a fost temporizată în mod vizibil ca urmare a măsurilor de distanțare socială și a dificultăților practice de derulare a inspecțiilor la sediul contribuabilului. Deși inspecția fiscală la distanță nu a fost reglementată, derularea unei inspecții la distanță nu este imposibilă și poate fi o soluție atât pentru autorități cât și pentru contribuabilii care pot organiza și gestiona interacțiunea cu inspectorii și furnizarea de documente și informații prin mijloace electronice.

Acestea sunt principalele idei discutate în cadrul celui mai recent webinar EY, care a abordat subiecte precum soluționarea cererilor de rambursare a TVA și derularea inspecțiilor de TVA în perioada stării de urgență, soluțiile din perspectiva TVA și conduita fiscală recomandată contribuabililor pentru ameliorarea fluxul de numerar și obținerea rambursării de TVA cu control ulterior.

Panelul webinarului a fost alcătuit din experți din Departamentul de impozite indirecte al EY România și din Departamentul de politici și controverse fiscale al EY Law România: Ioana Iorgulescu – Partener Asociat, Cristina Galin – Manager Senior, Nina Sava – Manager Senior, Cătălina Cambei – Manager și Călin Stan – Avocat, Senior Manager

EY Romania organizează în această perioadă o serie de webinarii în contextul epidemiei COVID-19, pentru a sprijini mediul de afaceri din România. În cadrul webinariilor, reprezentanții EY România dezbat cele mai noi și relevante informații din domeniul juridic și fiscal, audit și consultanță în afaceri.

Mai multe detalii despre webinariile EY: https://www.ey.com/ro_ro/webcasts.

Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Ordonanța 32/2020 completează reglementările OUG 30/2020 privind indemnizația de șomaj tehnic și permite angajatorilor să acorde angajaților lor diferența de la 75% din salariul mediu brut pe economie până la minimum 75% din salariul de încadrare, dacă bugetul acestora o permite. Pot suplimenta însă angajatorii indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu mai mult de 75% din salariul de încadrare? De exemplu, cu până la 100% sau mai mult de 100%?

În practică, sunt mulți angajatori care utilizează un sistem de salarizare format din salariul de bază și alte componente salariale cum ar fi sporurile, indemnizațiile sau alte adaosuri. În acest context, și-au pus întrebarea dacă, pe durata șomajului tehnic, ar putea acorda sume suplimentare care împreună cu indemnizația de șomaj tehnic ar putea să atingă sau chiar să depășească cuantumul salariului de încadrare.

Am adresat această întrebare telefonic Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) din România și rezultatele obținute le-am sintetizat în cele de mai jos.

Dintr-un total de 42 de AJOFM-uri pe care le-am contactat, majoritatea (81%) au răspuns că angajatorul poate suplimenta indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj (fără a specifica un cuantum maxim), argumentând că autoritățile decontează maximum 75% din salariul mediu brut, iar angajatorul, în funcție de posibilitatea lui financiară, poate suplimenta această sumă în conformitate cu prevederile Art. XI, alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului 30/2020. Șase dintre acestea au menționat însă, în mod clar, că angajatorul poate suplimenta indemnizația primită din bugetul asigurărilor pentru șomaj cu până la 100% din salariul de încadrare (de bază), iar o agenție județeană a răspuns că angajatorul poate suplimenta indemnizația fără a avea o limită, dacă dispune de buget, deci chiar și cu mai mult de 100% din salariul de bază.

Am avut, însă, și cazuri în care nu am primit răspuns. Spre exemplu, autoritățile dintr-un județ nu au știut să răspundă dacă indemnizația de șomaj poate fi suplimentată de angajator, iar cele din alte două județe au răspuns că angajatorul nu poate suplimenta indemnizația de șomaj.

Citește și: Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19 | Mihaela Mitroi | EY România

De asemenea, având în vedere discuțiile din spațiul public și nelămuririle multor angajatori, am adresat AJOFM-urilor și întrebarea dacă, pe durata suspendării contractului individual de muncă (CIM) în perioada șomajului tehnic, angajatorul poate să acorde în continuare beneficii de natură socială?

Patru agenții județene au răspuns pozitiv la această întrebare, susținând faptul că, pe durata suspendării CIM în perioada șomajului tehnic, angajatorul poate acorda, în continuare, beneficii de natură socială, cum ar fi tichete cadou sau prime de sărbători.

Un număr de 16 agenții județene ne-au comunicat însă că este la latitudinea angajatorului, dacă alege sau nu să le acorde. În ceea ce privește temeiul în baza căruia angajatorii pot acorda beneficii de natură socială, una dintre autoritățile contactate a menționat că aceste beneficii pot fi acordate doar dacă sunt specificate în contractul de muncă (individual sau colectiv). De asemenea, o altă agenție județeană a subliniat că, în privința tichetelor de masă, acestea pot fi acordate doar pentru timpul efectiv lucrat, ele nefiind datorate în perioada șomajului tehnic.

La aceeași întrebare au răspuns negativ nouă AJOFM-uri. Dintre acestea, autoritățile dintr-un județ au declarat că nu sunt de acord cu acordarea acestor categorii de beneficii pentru angajați, atât timp cât contractul individual de muncă este suspendat. De asemenea, trei agenții județene au argumentat că în Ordonanța de urgență a Guvernului 32/2020 nu este menționată această posibilitate.

În urma acestor interpelări am putut constata că, deși practica autorităților este diferită, majoritatea AJOFM-urilor sunt de părere că angajatorii pot suplimenta indemnizația de șomaj tehnic peste plafonul suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în funcție de bugetul propriu și de cât este fiecare dispus să acorde. În ceea ce privește beneficiile de natură socială, acordarea acestora rămâne în principal la latitudinea angajatorilor, ele urmând a fi acordate cu respectarea prevederilor contractelor individuale și colective de muncă.

Cu toate acestea, se impune o aliniere a Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă cu privire la modalitatea de punere în aplicare a prevederilor privind șomajul tehnic, reglementate prin OUG 30/2020, cu modificările aduse prin OUG 32/2020, întrucât este mai mult decât evident că agenții economici se preocupă și de perioada de după COVID-19 și de potențialele consecințe ale neaplicării corecte a acestei facilități.

Autor: Elena Badea, Managing Partner, Valoria Business Solutions

Din discuțiile pe care le avem cu managerii companiilor cărora le oferim servicii de consultanță de marketing la Valoria, cei mai mulți dintre aceștia lucrează deja, împreună cu echipele lor, la planurile de revenire în economia post-COVID. Sunt pregătite scenarii pozitive și negative, se analizează nevoi și comportamente de cumpărare, se adaptează produse și servicii, se elaborează noi planuri de marketing. În ciuda dozei de neprevăzut, echipele de vânzări și marketing fac prognoze, discută cu clienții actuali, recalibrează bugete și modifică mixul de marketing. Obiectivul? Creșterea favorabilității, îmbunătățirea ratelor de conversie, asigurarea profitabilității.

Care sunt acțiunile care fac diferența în acest context? Dincolo de experiența și competența specialiștilor de vânzări și marketing, situația generată de impactul COVID-19 are multe variabile și necunoscute. De aceea, pe lângă planurile și scenariile pregătite de manageri, elementele esențiale pentru succes sunt date de capacitatea de observare a noilor tendințe și de agilitatea în adaptarea la acestea. Pentru acest proces, câteva elemente sunt esențiale și de aceea le-am abordat în acest articol.

1. Utilizarea social media pentru a vorbi cu actualii clienți

Comunicarea cu clienții este esențială atât în vremuri de stabilitate, cât și în vremuri pline de volatilitate. Social media oferă instrumente importante pentru a menține această comunicare, cu o singură condiție – centrarea să fie pe client și nu pe expunerea beneficiilor, ofertelor și promoțiilor. Iată de ce, acum mai mult ca oricând, companiile trebuie să iasă din comunicarea egocentrică și să deschidă dialogul cu clienții lor.

Chiar dacă nu ați mai procedat așa până acum este bine să creați tot felul de contexte în care clienții să vă spună cum este pentru ei perioada aceasta, care sunt provocările și nevoile pe care le au, ce așteptări au de la partenerii de afaceri, ce măsuri au luat pentru a se adapta, etc. Comunicarea non-selling, susținută și empatică alimentează contul de emoții pozitive și ne pun în memoria bună, de lungă durată a clienților noștri.

2. Descoperirea noilor oportunități din mijlocul adversității

Acesta nu este un lucru simplu sau ușor din cel puțin două puncte de vedere:

• Echipele de marketing și vânzări sunt alcătuite din oameni care au și ei reacții de panică, supărare, tristețe sau îngrijorare la criza de sănătate generata de acest coronavirus. Deci capacitatea lor de descoperi oportunitățile este afectată de starea lor psihică și emoțională.
• Multe companii au proceduri care cer informații sistematice pentru a „vedea” unde apare o oportunitate, dar mai ales pentru a aproba „accesarea” acesteia.

Câștigătorii vor fi acele echipe de marketing și vânzări suficient de antenate să schimbe totul din mers, din companii deschise la schimbare, testare și cu o mare agilitate. Deciziile se iau acum nu doar pe bază de cifre, ci și pe bază de viziune, experiență și intuiție.

3. Observarea noilor comportamente de cumpărare

Crizele de cerere, așa cum este aceasta, se transformă în crize financiare prin blocajul pe care îl crează în economie. Dar și atunci când stau acasă sau sunt în șomaj tehnic oamenii consumă produse și servicii esențiale, având preferințe pentru canalele de căutare, selectare și cumpărare a acestora. Distanțarea socială a „obligat” categorii largi de consumatori care preferau până acum cumpărarea offline să treacă acum și în mediul online.

Pe cealaltă parte, numeroase companii au fost constrânse de noul context să găsească soluții de digitalizare parțială sau totală a procesului de cumpărare. Ce e de făcut? Cel mai simplu și eficient lucru este monitorizarea competiței, a acțiunilor companiilor de top din diverse industrii, în general, și a materialelor pe care le publică marile firme de consultanță. Toate acestea trebuie completate cu datele din propriile interacțiuni cu clienții și din observarea comportamentelor acestora.

4. Adăugarea unui segment digital în procesul de vânzare

De peste cinci ani știm că între 60-70% din procesul de cumpărare în B2C și între 30-40% în B2B are loc în mediul online. Ce înseamnă asta? Nici mai mult nici mai puțin decât faptul că putem avea o parte digitală a procesului de vânzare.

Dar câte companii au acționat coerent în direcția această? Din studiile pe această temă pe care le avem la Valoria procentul este de 36% în B2C și 21% în B2B. Dar timpul nu mai are răbdare cu companiile care nu vor să vândă și în online. Chiar dacă procesul acesta este doar demarat în acest mediu, urmând ca să fie închis în offline, tot sunt multe de făcut pentru a adauga o dimensiune digitală canalului de vânzări.

5. Structurarea și adaptarea strategiilor de revenire

Citatul care trebuie să îți vină mereu în minte este acesta: „By failing to prepare, you are preparing to fail”. Oricât de complicată este situația și oricât de dificil de prognozat este revenirea, pregătirea face diferența. Cea mai bună abordare este cea bazată pe scenarii. Din experiență mea în Big Four, companiile care sunt lideri în domeniile lor de activitate au capacitatea de a lucra modularizat, pe bază de seturi de variabile, modele și scenarii de acțiune.

Chiar și în situația în care aplicăm numai o parte din ceea ce am structurat, analizat, previzionat, deoarece situația este una dinamică, și tot suntem câștigați deoarece toate aceste prospectări și analize ne permit să observăm mai repede unde apar oportunitățile și unde sunt riscurile. Mintea noastră deja le-a imaginat, le-a explorat și poate să acționeze rapid pe baza lor. Nu mai suntem luați prin surprindere.

6. Capacitatea de inovare frugală în noul context

Inovația nu este responsabilitatea managerilor. Inovația poate veni din orice parte a companiei. De aceea, pentru a se manifesta este nevoie de competență, încredere, autonomie, transparență și comunicare în timp real. Să le luăm pe rând. Competență deoarece aceasta este baza observării relevante a nevoii clientului, care conduce la inovare. Încredere pentru că inovația odată găsită trebuie comunicată celor care au rolul de a o aproba în companie. Autonomie deoarece aceasta este esențială pentru prototiparea inovației într-un mediu de testare. Transparența datelor din sistemele companiei pentru echipa de marketing și vânzări susține tot procesul. La fel și comunicarea în timp real, care este critică în perioada de implementare. Întrebarea mea este următoarea: câte companii îndeplinesc toate aceste condiții? Din experiența mea mai puțin de 10%, ceea ce arată dimensiunea oportunității aduse de inovare.

7. Recalibrarea continuă a abordării și eforturilor

Un studiu realizat de Harvard Business Review a analizat 4700 de companii publice cu trei ani înainte, în timpul și după recesiuni. Studiul a identificat procentul de companii care și-au depășit rivalii: 21% pentru companiile care au optat pentru un focus pe prevenire, deci pe reducerea costurilor, și 37% pentru cele care au ales un focus pe oportunități. Studiul a constatat că „firmele care reduc costurile mai repede și mai mult decât competitorii nu au neapărat mai repede o revenire de succes”. Dimpotrivă acestea au cea mai scăzută profitabilitate comparativ cu concurența când vremurile se îmbunătățesc. Care este concluzia? Cele mai multe companii au nevoie de o recalibrare continuă a abordării și eforturilor pe care le fac pentru a se recupera după perioada de criză.

Autor: Alina Andrei, Tax & Transfer Pricing Partner al Cabot Transfer Pricing

O prezentare a McKinsey Romania la care am participat recent menționa ca și efecte ale crizei coronavirusului, printre altele, modificări substanțiale în lanțurile de distribuție (supply chain) ale corporațiilor.  Aceste modificări vor avea în vedere accelerarea deciziilor de a stabili noi parteneriate, strategice, de lungă durată și rezistente în momente dificile, cum este cel prezent.

Acest lucru nu va însemna automat că marile corporații europene sau americane își vor muta brusc producția din China în Europa sau Statele Unite.  Însă, faptul că în aceste momente vedem că fiecare țară sau regiune își protejează propriile interese poate însemna că, cel puțin o parte din fluxurile de producție și de ce nu și servicii vor fi relocate în țările de origine sau în regiuni aflate în proximitate atât din punct de vedere geografic dar și din punct de vedere cultural și economic.

Dacă vom corela aceste aspecte cu directivele europene și discuțiile din anii anteriori referitoare la baza comună consolidată privind impozitul pe profit, care va remunera acele jurisdicții fiscale care găzduiesc activități cu valoare adăugată mare, precum IT-ul, cercetarea dezvoltarea, producția, serviciile în sănătate, atunci putem spune că și România are o șansă să găzduiască astfel de relocări sau investiții noi.

Citește și: Evaluarea riscurilor fiscale și de prețuri de transfer în era COVID-19 | Alina Andrei | Cabot Transfer Pricing

„Relocările” din teritorii mai îndepărtate în Uniunea Europeană ar avea avantajul „afilierii” noilor afaceri la piața unică europeană unde sunt totuși prevederi legislative similare pentru toată lumea și unde sunt binecunoscute regulile jocului (deși în mod clar din punct de vedere al costurilor se prea poate să nu renteze).  Însă tocmai asta spun și studiile experților de lunile și anii anteriori, se va pune din ce în ce mai mult accentul pe rezistența parteneriatului și a lanțului creator de valoare din cadrul grupului, precum și pe sustenabilitatea afacerilor, în timp ce focusul pe costuri mici va scădea (fiindcă poate însemna riscuri mai mari).

Doar politica fiscală nu va fi suficientă pentru atragerea de investiții, însă dacă România își va juca bine cartea și va sprijini contribuabilii care participă în cea mare măsură la bugetul de stat și va avea o politică fiscală consecventă corelată cu realizarea de investiții în sănătate, infrastructură și educație poate, pe termen mediu și lung, să iasă câștigătoare din criza economică deja declanșată de coronavirus.

Autor: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Asistență Fiscală și Juridică, EY România

Ținând cont de nevoia urgentă de echipamente medicale, de măști de protecție și kituri de testare utilizate în lupta cu COVID-19, autoritățile vin în sprijinul operatorilor economici și al instituțiilor de stat cu o serie de orientări atât de natură fiscală, cât și procedurală, menite să relaxeze formalitățile aplicabile în mod normal la importul de astfel de produse. Detaliem câteva dintre aceste simplificări în cele ce urmează.

Amânarea plății TVA în vamă pe perioada stării de urgență și după 30 de zile de la încetarea acesteia în România

La nivelul României, pe perioada stării de urgență și la 30 de zile după data încetării acesteia, se amână plata TVA la importul de anumite medicamente, echipamente de protecție, dispozitive medicale sau de protecție și materiale sanitare utilizate în limitarea, tratamentul și combaterea COVID-19.

De exemplu, kituri de testare și aparate de testare și diagnostic cod NC 3822, 3002 15 și 9027 80, măști, mănuși, scuturi din plastic pentru față cod NC 6307 90, termometre cod NC 9025, dezinfectanți și produse pentru sterilizare cod NC 2207, 2208, 3003 sau 3808, dispozitive medicale (ventilatoare, ecografe, aparate de electrodiagnostic) cod NC 9019 20, 9018 19, 9018 90.

Astfel, o atenție sporită trebuie acordată clasificărilor tarifare ale acestor tipuri de produse, pentru ca importatorii să fie siguri că vor aplica corect amânarea plății TVA la momentul importului.

Organizația Mondială a Vămilor vine în sprijinul operatorilor economici cu o listă dedicată clasificărilor tarifare aferente acestor echipamente. Lista poate fi accesată la următorul link: http://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/topics/facilitation/activities-and-programmes/natural-disaster/covid_19/hs-classification-reference_en.pdf?la=en

Citește și: Cum putem limita expunerea personalului implicat în operațiuni vamale în contextul crizei COVID-19? | Mihai Petre | EY România

Simplificarea formalităților de import

Comisia Europeană a publicat o serie de orientări privind modalitățile de simplificare a formalităților vamale în comerțul cu astfel de produse, aplicabile în toate statele membre (inclusiv în România),  pentru ca acestea să ajungă cât mai repede la persoanele afectate.

Menționăm câteva exemple:

• aplicarea regimului de admitere temporară cu scutire totală de la plata taxelor la import (taxe vamale și TVA) pentru echipamente medicale, mijloace de transport utilizate în combaterea COVID-19;
• posibilitatea prezentării bunurilor direct la sediul importatorului (i.e. fără a mai trece pe la biroul vamal);
• acceptarea de certificate de origine/statut (de ex. EUR 1, A.TR) sub forma unei copii (format fizic sau electronic). În mod normal, în acest scop, documentele sunt solicitate în original.
• în cazul operatorilor economici care utilizează procedura simplificată de vămuire la domiciliu, acordarea prelungirii termenului de depunere a declarației suplimentare cu caracter global dacă aceasta nu poate fi depusă la timp;

Toate orientările de simplificare pot fi regăsite pe larg accesând următorul link: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/covid-19-customs-guidance-for-trade.pdf .

Scutiri de taxe vamale și TVA la importul de echipamente medicale și de protecție provenite din țări non-UE și distribuite gratuit în statele membre

Importul de echipamente medicale și de protecție realizat de instituțiile/organizațiile abilitate sau în numele acestora și distribuite gratuit pe piața din UE către persoanele aflate în nevoie beneficiază de scutire de la plata taxelor vamale și a TVA. Măsura a fost implementată de Comisia Europeană ca urmare a solicitărilor venite din partea statelor membre, inclusiv Marea Britanie.

Măsura este aplicabilă de la data de 30 ianuarie 2020 până la data de 31 iulie 2020. Așadar, este oferită și posibilitatea returnării taxelor la import pentru bunurile ce au fost importate deja pentru combaterea COVID-19.

Până la data de 30 noiembrie 2020, statele membre trebuie să raporteze Comisiei Europene informații privind organizațiile și instituțiile ce au beneficiat de aceste scutiri la import precum și cantitatea și natura bunurilor astfel importate.

Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Toate studiile publicate în ultima vreme sugerează că pandemia COVID-19 va aduce recesiune economică și, din păcate, primele efecte se văd deja: companiile încep să aibă dificultăți în executarea contractelor, unele au fost nevoite să își trimită angajații în șomaj tehnic și, cel mai rău, unele au decis să își închidă activitatea. În acest context, statele din întreaga lume sunt forțate să vină cu măsuri concrete care să ajute companiile și să le ghideze printr-un plan de acțiune prompt.

Măsurile întreprinse de România par să fie destul de similare cu cele luate la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. În analiză sunt luate în considerare câteva dintre ele, cu mențiunea că fiecare dintre țările prezentate mai jos implementează și alte măsuri, unele deja anunțate și publicate, altele la care încă se lucrează la clarificări și reglementări.

Austria a anunțat implementarea unei scheme de ajutor de stat ce ar urma să ofere 4 miliarde de euro pentru companiile care și-au diminuat veniturile ca urmare a pandemiei. Se are în vedere și implementarea unei scheme de finanțare a companiilor cu operațiuni în Austria.

S-a adoptat măsura posibilității reducerii programului de lucru la 10% din timpul de lucru anterior (deci până la 90%) pe parcursul a 3 luni. Angajatul are dreptul la continuitatea remunerării, în valoare de 80 până la 90% din remunerația netă anterioară (rata netă de compensare), care trebuie plătită de angajator. Cu toate acestea, angajatorul suportă doar costurile pentru orele efectiv lucrate în timpul muncii de scurtă durată (de exemplu, dacă angajatul lucrează doar 10%, angajatorul suportă costuri în valoare de 10% din rata netă de compensare). Suma reprezentând diferența dintre plata pentru orele lucrate și rata netă de compensare va fi compensată de AMS (Agenția Națională a Forței de Muncă). Astfel, există un sprijin financiar puternic din partea AMS, care va ajuta angajatorul să mențină contractele de muncă.

Și Finlanda a anunțat o serie de măsuri în contextul pandemiei, mai exact, contribuabilii pot solicita o extensie pentru depunerea declarațiilor privind impozitul pe profit sau aceștia pot solicita anumite modalități de plată pentru impozitele aferente. Similar cu măsurile implementate de alte state, nu se vor percepe sancțiuni pentru depunerea cu întârziere a declarațiilor de TVA. O altă măsură importantă este aceea a reducerii contribuției sociale la nivel de angajator cu 2,6%, măsură ce va fi pusă în aplicare cel târziu la 1 iunie 2020 și va fi valabilă până la 31 decembrie 2020.

Franța oferă, la rândul ei, amânări de la plata taxelor și a contribuțiilor sociale, precum și credite fiscale pentru întreprinderile afectate (reducerea suplimentară a impozitelor pentru întreprinderile afectate direct). De asemenea, oferă sume de bani pentru IMM-uri și a fost anunțată și intenția de a se asigura plăți către angajații care nu pot lucra de acasă.

Germania asigură împrumuturi de până la 1 miliard de euro care pot fi accesate pe o perioadă mai mare de 5 ani, fie sub 5 ani sau pe o perioadă nespecificată, de companii mari, IMM-uri și persoane fizice autorizate, împrumutul maxim echivalând cu 25% din veniturile din 2019 sau de două ori costurile cu personalul, luând în considerare necesitățile de finanțare pe o perioadă de 18 luni pentru companiile mici și mijloci și de 12 luni pentru companiile mari. În ceea ce privește salariații, statul oferă finanțare de până la 67% din salariul net și sunt impuse plafoane pentru angajații cu salarii mari.

Italia, țara cea mai afectată de pandemie, a autorizat un moratoriu care vizează inclusiv ipotecile. Oferă asistență pentru plata serviciilor și a adoptat amânarea tuturor plăților pentru utilități (apă, gaz și electricitate) până la 30 aprilie. În plus, dobânda pentru IMM-uri este redusă timp de 12 luni și se are în vedere amânarea plății taxelor.

Olanda a propus amânarea plății impozitelor, fără să perceapă penalități pentru neplată în perioada următoare. În anumite situații, penalitatea de declarare cu întârziere este redusă de la 4% sau 8% (cazuri speciale), la 0,01%. Pentru companiile cele mai afectate, cele care au o reducere a cifrei de afaceri mai mare de 20%, sunt oferite fonduri ce acoperă până la 90% din salariile angajaților (în funcție de reducerea cifrei de afaceri). Acest ajutor de stat este disponibil pe o perioadă de 3 luni, cu opțiunea de a se putea prelungi cu încă 3 luni. Bugetul de stat este majorat de la 400 de milioane de euro, la 1,5 miliarde de euro.

Portugalia a introdus o linie de credit în valoare de 3 miliarde de euro pentru companiile afectate de COVID 19 (o companie poate beneficia de până la 1,5 milioane de euro). Companiile afectate de criză, care nu își concediază angajații, pot declanșa o disponibilizare simplificată, mai exact angajații vor primi 2/3 din salariu (70% plătite de stat și 30% de către angajator).

Spania a introdus un plan de stimulare a economiei ce are un buget de 18,23 miliarde de euro și a suplimentat bugetele administrațiilor locale (1 miliard de euro) și ale serviciilor sociale (25 miliarde de euro). În plus, s-au introdus amânări de 3 luni la plata impozitelor. Pentru sectorul turistic este prevăzut un buget de 400 milioane de euro.

Din Spațiul Economic European, Norvegia a introdus o măsură referitoare la impozitul pe profit, astfel încât companiile care înregistrează pierderi în 2020 le pot compensa cu profiturile din 2018 sau 2019. S-a amânat data la care se face plata celei de-a doua tranșe a impozitului pe profit, din 15 aprilie 2020, până la 1 septembrie 2020 și plata contribuției de securitate socială a angajatorilor, din 15 mai, până pe 15 august 2020. Alte măsuri avute în vedere vizează TVA, și anume reducerea temporară a cotei de TVA pentru transportul de călători, cazare și muzee (de la 12% la 8%, până la 31 octombrie 2020) și amânarea datei pentru plata TVA (din 14 aprilie, pentru 10 iunie). În plus, s-a introdus o schemă de garanții de stat pentru noi împrumuturi bancare pentru întreprinderile mici și mijlocii care suferă pierderi ca urmare a Covid-19. Zilele plătite pentru îngrijirea copiilor mici sunt dublate la 20 de zile (angajatorii trebuie să plătească 3 zile, iar statul plătește restul).

Și România a implementat o serie de măsuri asemănătoare precum:

• bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
• amânarea plății TVA în vamă pentru importatorii de kituri de testare, medicamente și echipamente de protecție pentru COVID-19;
• amânarea de la 31 martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum și a termenului pentru acordarea bonificației pentru plata anticipată;
• nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea unui termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență, respectiv 16 mai 2020;
• modificarea valorii plăților parțiale anticipate pentru contribuabilii care declară impozitul pe profit anual – Art. VIII din O.U.G. nr. 29/2020. Contribuabilii pot efectua plățile parțiale datorate în anul 2020 la valoarea profitului calculat pe primul trimestru al anului curent;
• indemnizațiile de șomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut (5.429 lei), pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență;
• zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării de urgență cu o indemnizație de 75% din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75% din salariul mediu brut lunar la nivel național;
• ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei precum și garanții de stat pentru credite și alte granturi.

Observăm astfel că statele europene oferă sume importante pentru a sprijini companiile în dificultate și, suplimentar, vedem și alte măsuri care au scopul de a minimiza riscul unei crize economice (amânarea plății taxelor, neperceperea de dobânzi și penalități de întârziere, reduceri temporare de taxe, măsuri pentru cele mai afectate sectoare, șomaj tehnic).

Deși, în acest moment, cel mai important lucru este să fim sănătoși, nu trebuie să ignorăm faptul că această pandemie va afecta nu numai fizicul, ci și moralul societății. De aceea, trebuie să venim cu soluții fiabile, iar pentru a le avea este important să fie păstrat în continuare un dialog constant între principalii jucători: autorități, mediul de business și asociațiile profesionale. Și, în același timp, să urmărim care sunt măsurile pe care statele lumii le gândesc pentru perioada de după criză.

Autor: Dobrinescu Dobrev, Societate de Avocați

Sintetizăm, în cele ce urmează, principalele măsuri adoptate prin Ordonanța de Urgență nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială. O.U.G. nr. 32/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial 260/30.03.2020 și a intrat în vigoare de la data publicării (denumită în continuare „O.U.G. nr. 32/2020”)

Principalele aspecte cu caracter de noutate introduse sau modificate prin O.U.G. nr. 32/2020 sunt următoarele:

I. Indemnizația de șomaj tehnic susținută din bugetul de stat (aprobată inițial prin O.U.G. nr. 30/2020).

• Au fost introduse reguli mai puțin restrictive pentru beneficiarii indemnizației de șomaj tehnic. Mai exact, O.U.G. nr. 32/2020 dispune că pot beneficia de aceasta indemnizație salariații angajatorilor care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență decretate, conform unei declarații pe propria răspundere a angajatorului.
• Cu alte cuvinte, comparativ cu vechea reglementare (O.U.G. nr. 30/2020) au fost eliminate condițiile alternative pentru angajatori care impuneau:
  • (i) întreruperea totală sau parțială a activității în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii pe perioada stării de urgență și deținerea certificatul de situații de urgență;
  • (ii) reducerea activității ca urmare e efectelor pandemiei și lipsa unei capacități financiare de plată a tuturor salariilor angajaților lor. În acest caz, angajatorii puteau beneficia de plata indemnizației pentru cel mult 75% dintre angajații care au CIM active. Fiind eliminată această condiție, se abrogă totodată și dispoziția din O.U.G. nr. 30/2020 care prevedea că plata indemnizației de somaj tehnic se va realiza în baza unei declarații pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declarației pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, și că nu are capacitate financiară pentru a plăti toți salariații.

• Au fost introduse clarificări cu privire la salariații care au încheiate mai multe contracte individuale de muncă. Mai exact:
  • În cazul în care un salariat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă din care cel puțin un contract cu normă întreagă este activ pe perioada instituirii stării de urgență, acesta nu beneficiază de indemnizația de șomaj tehnic;
  • În situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de urgență, acesta beneficiază de indemnizația de șomaj tehnic aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

• Au fost introduse mențiuni cu privire la cuantumul indemnizației pentru șomaj tehnic. Mai exact, O.U.G. nr. 32/2020 prevede în mod expres că în situația în care angajatorul dispune de suficiente resurse financiare, indemnizația de șomaj tehnic suportată din bugetul de stat poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în conformitate cu prevederile 53 alin. (1) din Codul Muncii. Precizarea din Ordonanță lasă la latitudinea angajatorului posibilitatea suplimentării indemnizației de șomaj tehnic acordată de stat până la limita prevăzută în Codul Muncii, nefiind o condiției imperativă, aplicabilitatea acestei prevederi fiind dependentă de bugetul și resursele financiare ale angajatorului.

• Pentru salariații ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate pe perioada stării de urgență, angajatorii acestor salariați nu datorează contribuția asiguratorie pentru muncă, această perioadă constituie stagiu de cotizare fără plata contribuției în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Pentru stabilirea și calculul indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate se utilizează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în perioada stării de urgență. În situația în care stagiul de cotizare realizat este corespunzător unei fracțiuni de lună, se utilizează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în perioada respectivă, corespunzător fracțiunii de lună.

• În vederea acordării sumelor necesare plății indemnizațiilor, au fost introduce următoarele precizării:
  • angajatorii trebuie să depună, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social:
    • o cerere semnată și datată de reprezentantul legal;
    • o declarație pe propria răspundere și
    • lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.
  • Modelele documentelor menționate anterior sunt aprobate prin Ordinul 741/2020. Anterior, în O.U.G. nr. 30/2020 nu era prevăzută obligația depunerii listei cu persoanele care urmează să beneficieze de indemnizație;
    • angajatorii își asumă răspunderea pentru corectitudinea și pentru veridicitatea datelor înscrise în documentele depuse pentru obținerea indemnizației de șomaj tehnic;
    • plata indemnizației se va face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor (în O.U.G. nr. 30/2020 era prevăzut un termen mai mare, de 30 de zile), către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale. Ulterior, angajatorul are obligația de a plăti indemnizația salariatului în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea sumelor de la buget.

II. Indemnizații primite de profesioniști

• Alți profesioniști, care nu au calitatea de angajatori și întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului, pe perioada stării de urgență decretată, beneficiază, din bugetul de stat, de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020, respectiv 072 lei (indemnizația lunară a fost majorată comparativ cu reglementarea anterioară în care era prevăzută indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit pentru anul 2020 – și anume 2.230 lei). Indemnizația se acordă în baza unei declarații pe propria răspundere a profesionistului;
• În categoria profesioniștilor sunt incluși toți cei care exploatează o întreprindere (conform Codului Civil), precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
• În ceea ce privește activitatea sportivă, O.U.G. nr. 32/2020 stabilește că suplimentar indemnizației prevăzută de O.U.G. nr. 30/2020, structura sportivă și sportivii, antrenorii, medicii, asistenții medicali, maseurii, kinetoterapeuții și cercetătorii au posibilitatea de a negocia și stabili de comun acord plata de alte indemnizații compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestației financiare;
• Persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe și care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență stabilită prin Decret, beneficiază din bugetul de stat de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020, în baza documentelor solicitate de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. În O.U.G. nr. 30/2020 nu era prevăzută o astfel de reglementare expresă pentru persoanele care obțin exclusiv venituri din drepturi de autor;
• Toate indemnizațiile menționate anterior sunt supuse impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale. Obligațiile fiscale privind calculul, declararea și plata acestora aferente indemnizațiilor prezentate în această secțiune se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice;
• Modalitatea și procedura de decontare a indemnizației cuvenită profesioniștilor prezintă un mecanism similar cu cel specific indemnizațiilor pentru șomaj tehnic acordate angajatorilor. Mai exact:
  • plata indemnizației se realizează de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și structurile sale subordonate, prin intermediul agențiilor teritoriale. Plata se efectuează în conturile bancare deschise la unitățile bancare de beneficiarii indemnizației. Modelul cererii și al declarației pe propria răspundere pe care trebuie să le depună persoanele încadrate în categoria profesioniștilor, definită anterior, sunt aprobate prin Ordinul 740/2020;
  • Profesioniștii și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autori și drepturi conexe depun prin poșta electronică, la agenția teritorială – o cerere însoțită de copia actului de identitate și o declarație pe propria răspundere. Modelul documentelor menționate a fost publicat în Ordinul 743/2802/2020.
  • Structurile sportive – depun, prin poșta electronică, la agențiile teritoriale în raza cărora își au sediul social, o cerere datată și semnată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere, la care se atașează lista cu participanții la activitatea sportivă cărora le-a fost suspendată activitatea. Variantele model ale cererii și al declarației sunt reglementate în Ordinul 742/493/2020;
  • Cererea și documentele menționate mai sus se transmit la agențiile teritoriale până pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizației din luna anterioară;
  • Plata indemnizației se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor pentru perioada aferentă stării de urgență.
    

III. Stimulente de inserție

• Persoanele îndreptățite transmit agenției pentru plăți și inspecție socială documentele doveditoare, prin poșta electronică;
• Documentul că atestă că persoanele se află într-una din situațiile prevăzute pentru acordarea stimulentului poate fi, după caz, certificatul medical sau adeverința de la angajator;
• Pe durata instituirii stării de urgență, plata indemnizației se asigură pe toată această perioadă, chiar și în cazul în care copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap sau urmează să împlinească vârsta prevăzută de lege, în această perioadă;
• Persoanele care urmează să solicite plata drepturilor pot opta între acordarea stimulentului de inserție sau reîntoarcerea în concediul pentru creșterea copiilor și acordarea indemnizației aferente acestuia;
• Acordarea stimulentului de inserție se face de la data depunerii cererii, dacă acestea realizează venituri supuse impozitului pe venit, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap (această dispoziție fiind o excepție prevederile O.U.G. nr. 111/2010 care prevedeau că cererea e depune cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani).

IV. Acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor

• Indemnizația pentru zilele libere acordate, la cerere părinților, necesare pentru supravegherea copiilor este supusă impozitării și plății contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum și plății contribuției asiguratorii pentru muncă (anterior, în Legea 19/2020 indemnizația NU era purtătoare de CAM). Impozitele, contribuțiile și plata CAM – se suportă de angajator;
• În unitățile de educație antepreșcolară (similar cu unitățile de învățământ) – activitatea se suspendă pe perioada instituirii stării de urgentă, iar părinții ai căror copii sunt înscriși în unitățile de educație antepreșcolară beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 19/2020;
• Prin Ordinul 346/2020 a fost publicat modelul declarației pe propria răspundere pe care reprezentatul legal al angajatorului trebuie să o depună la AJOFM împreună cu celelalte documente prevăzute în art. 3 din Hotărârea 217/2020, în vederea decontării sumelor pentru plata indemnizației.
  

V. Noi dispoziții cu incidență asupra somajului, asistenței sociale, ajutoarelor de deces și altele

• În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația de șomaj, obligația de a se prezinta lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la AOFM la care sunt înregistrate se suspendă pe perioada stării de urgență;
• În cazul neîncadrării în muncă, reînnoirea cererii de către șomeri pentru a fi luați în evidență în vederea medierii se face în termen de 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgență;
• Pe perioada stării de urgentă, stabilită prin Decret, cererile și documentele doveditoare pentru solicitarea drepturilor de asigurări sociale și de șomaj se realizează prin poșta electronică;
• Se suspendă verificarea acordării serviciilor de asistență socială, precum și verificarea utilizării subvenției de către entitățile care înființează și administrează unități de asistență socială, pe perioada stării de urgență. Verificările vor fi reluate la sfârșitul stării de urgență, inclusiv pentru această perioadă;
• Pe perioada instituirii stării de urgență se suspendă sau nu încep procedurile de recuperare a debitelor și de executare silită, pentru toate drepturile de asistență socială. De asemenea, se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, fiscale și comerciale care se aplică asupra drepturilor lunare plătite prin casele teritoriale de pensii. Măsurile de suspendare încetează în termen de 60 de zile de la data încetării situației de urgență.
• Autoritățile administrației publice locale pot dispune măsuri în ceea ce privește identificarea de spații pentru izolarea persoanelor fără adăpost, în situația în care în adăposturile existente nu pot fi implementate regulile de prevenire a infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2, în special cele referitoare la păstrarea distanței sociale minime prevăzute. De asemenea, pot lua și alte  măsuri similare în această direcție.
• Ajutorul de deces se acordă, după caz, pe baza următoarelor documente transmise fie cu serviciile poștale, fie în format electronic, prevederile fiind aplicabile în termen de 60 de zile de la data încetării stării de urgență.
• Au fost aduse completării Legii privind Casa Socială a Constructorilor (Legea nr. 215/1997) în special în zona de activități pe care le întreprinde CSC și a atribuțiilor ce i se cuvin. În ceea ce privește indemnizația pentru perioada întreruperii activității, se menționează că perioada de acordare a indemnizației nu poate fi mai mare de 120 de zile calendaristice în intervalul 1 noiembrie al anului de întrerupere a activității până la data de 31 martie a anului următor (anterior erau prevăzute 90 de zile calendaristice). Perioada de acordare a indemnizației de protecție socială se extinde de drept cu durata aplicării măsurilor dispuse prin Decret.
• Au fost introduse noi reglementări în ceea ce privește formarea profesională a adulților aplicabile pe perioada stării de urgență, menționându-se că pregătirea teoretică a programelor de formare profesională se poate desfășura și în sistem online, cu notificarea comisiei de autorizare, însoțită de dovada accesului la internet și a deținerii de mijloace electronice, pentru fiecare cursant în parte.

Autor: Dobrinescu Dobrev, Societate de Avocați

O.U.G. nr. 37, publicată în M. Of. nr. 261/2020

Sintetizăm cele mai importante modificări prevăzute de actul normativ sus-menționat:

a) Obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate până la data intrării în vigoare a ordonanței se suspendă la cererea debitorului cu PÂNĂ LA 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020.

b) Pentru debitorii persoane fizice pentru care prelungirea ar duce la depășirea termenului de vârstă, se va proceda la restructurarea acestora cu respectarea limitei de vârstă.

c) Facilitatea poate fi acordată doar dacă nu se înregistrează restanțe la data instituirii stării de urgentă sau acestea sunt achitate până la data solicitării suspendării

d) Facilitatea va putea fi acordată debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de către Pandemia Covind-19, conform normelor care vor fi publicate ulterior

e) Important: debitorul va transmite cererea în format letric sau electronic, utilizând datele din contractul de credit sau datele furnizate de creditor; dacă nu poate trimite solicitarea în această formă o va putea formula telefonic, la numărul comunicat de către creditor, care va înregistra conversația.

f) Cererea se depune în maximum 45 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței.

g) Debitorul va putea opta, în cerere, pentru suspendarea creditului pentru o perioada între o luna și nouă luni, dar cel târziu până la data de 31.12.2020. Creditorul (banca) va dispune suspendarea potrivit normelor Ordonanței;

h) ÎN PRIVINȚA DOBÂNZII:

Regula:

– Dobânda aferentă ratelor scadente a căror plată e suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare.

– Capitalul astfel calculat se plătește eșalonat, până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare

 Excepția – credite ipotecare accesate de persoane fizice:

– Dobânda se calculează conform prevederilor contractuale și reprezintă o creanță distinctă și independentă în raport cu celelalte obligații izvorâte din contractul de credit

– La această creanță, dobânda este 0

– Plata se va realiza pentru această creanță eșalonat, pe o perioadă de  60 luni, începând cu luna imediat următoare perioadei de amânare.

– Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, garantează în procent de 100% plata acestor dobânzi.

– În acest sens se va emite o scrisoare de garanție de către un Fond național de garantare, a cărei formă va fi aprobată prin Ordin al Ministrului Finanțelor Publice în termen de 15 zile.

– Creanțele rezultate ulterior, din plata garanției de stat, reprezintă creanțe fiscale și vor fi executate de către organele competente din cadrul ANAF ( pentru neplata la scadentă se vo calcula accesorii potrivit Codului de procedură fiscală)

i) Condiții speciale pentru persoane juridice:

– obțin certificatul de urgență albastru (pentru încetarea totală/parțială a activității ca urmare a deciziilor autorităților publice) sau galben (pentru diminuarea veniturilor/încasărilor în luna martie cu minimum 25% fată de media lunile ianuarie-februarie).

– nu se află în insolvență la data solicitării suspendării rambursării.

j) Normele de aplicare ale Ordonanței vor fi adoptate în 15 zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței.

Autor: Luisiana Dobrinescu, avocat, managing partner al Dobrinescu Dobrev SCA

Anul 2020 se anunță a fi foarte interesant din punct de vedere fiscal.

Ca de obicei, după alegeri, ideile abundă, iar fiscalitatea este unul dintre instrumentele cheie cu care se face răsplata votanților, dar și a câștigătorilor.

Am parcurs cu groază titlurile de presă care anunțau la sfârșitul anului 2019 apariția celui mai nou paradis fiscal – România: pensii majorate cu 40%, alocații de stat pentru copii dublate, forță de muncă activă în scădere, TVA redus cu 3%, scutiri de la impozitul pe venit datorat de toți lucrătorii din presă!!!

Am observat însă că nu doar cunoscătorii domeniului au simțit fiori reci la citirea listei de măsuri propuse pentru anul 2020.

În funcție de gradul de scepticism sau de blazare, respectiv de nivelul de experiență în business-ul balcanic, reprezentanții mediului de afaceri au reacționat diferit. Membrii reprezentativi ai anumitor linii de activitate s-au arătat îngrijorați de măsurile ce vizează direct propriul lor domeniu (construcții, turism, restaurante), făcând lobby pentru menținerea facilităților fiscale deja câștigate în timp.

Domeniile neglijate, desigur, și-au făcut auzite vocile.

În ceea ce îi privește pe antreprenorii mici și mijlocii, reacțiile au fost de-a dreptul fascinante. Unii și-au retras toți banii cumulați în anii anteriori ca dividende nedistribuite, de teamă că impozitul de 5% nu va mai rezista mult.

Citește și: Măsuri financiare și fiscale impuse de starea de urgență (I) | Dobrinescu Dobrev

Alții au făcut investiții de ultim moment, nu neapărat din cele mai necesare, de teamă că nivelul impozitării individuale va crește.

Pentru toți, linia comună de raționament a fost neîncrederea în stabilitatea sistemului fiscal și mai ales în caracterul previzibil al măsurilor de natură fiscală…

Peste tot acest peisaj balcanic, adăugăm îngrijorarea creată de modificările la nivelul legislației unionale în ceea ce privește acordarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de mărfuri. Ne referim aici în special la Regulamentul nr.  2018/1912 al Consiliului, care, cel puțin la prima vedere, face mai dificilă acordarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare în care transportul este asigurat de cumpărător (mai ales în contextul livrărilor în lanț) și pentru cele în care transportul este efectuat cu mașinile proprii ale vânzătorului.

Regulamentul 2018/1912 schimbă semnificativ relevanța documentației pe care persoanele impozabile erau obișnuite să o prezinte pentru a justifica scutirea de TVA și mai ales intervalul de timp în care aceasta trebuie să fie disponibilă – 10 zile, în loc de 90 de zile. Fiind cu aplicare directă, dispozițiile stricte ale Regulamentului au intrat în vigoare și se aplică deja începând cu 1 ianuarie 2020, în contextul în care legislația națională a rămas neschimbată, venind pe alocuri în contradicție cu dispozițiile comunitare.

Mai mult decât atât, neconformitățile în declararea operațiunilor intracomunitare, sancționate până în prezent cu amendă, devin un factor semnificativ de risc pentru comerțul intracomunitar.

Citește și: Măsuri financiare și fiscale impuse de starea de urgență (II) | Dobrinescu Dobrev

Ar fi fost, așadar, necesară modificarea încă de la sfârșitul anului 2019 a legislației naționale la nivel de instrucțiuni, astfel încât, fără a veni în contradicție cu dispozițiile Regulamentului, să echilibreze sancțiunile cu diferitele grade posibile de neconformare a persoanelor impozabile, astfel încât să nu afecteze dramatic comerțul intracomunitar prin marja prea largă în care un organ de inspecție fiscală ar putea interpreta o conduită oarecare a unui contribuabil.

Ne-am obișnuit însă cu faptul că toate se vor regla pe parcurs…