• Valoarea totală a tranzacțiilor a fost estimată la 6,6 miliarde USD în 2022
• Tehnologia a fost cel mai activ sector în funcție de numărul de tranzacții, declasând sectorul imobiliar de pe prima poziție
• Statele Unite au fost țara numărul 1 în funcție de originea investitorului pentru tranzacțiile realizate de investitorii străini (inbound)

Piața românească de fuziuni și achiziții (M&A) a înregistrat 258 de tranzacții (1) în cursul anului 2022, cu o valoare totală estimată la 6,6 miliarde de USD (2). Aceasta reprezintă o creștere de 26% față de numărul de tranzacții din 2021 (206) și o valoare estimată mai mare cu 10% de la an la an (6,0 miliarde USD în 2021).

La nivel global, după unul dintre cei mai de succes ani înregistrați pentru activitatea de fuziuni și achiziții în 2021, anul trecut a marcat o încetinire semnificativă din cauza incertitudinii ridicate, a creșterii costurilor de finanțare, a creșterii prețurilor la energie și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare. Multiplele perturbări au dus la scăderea valorii fuziunilor și achizițiilor la nivel global cu 37% de la an la an, în timp ce valoarea fuziunilor și achizițiilor europene a scăzut cu 28%. În acest context, activitatea de fuziuni și achiziții din România a fost în contradicție cu tendințele globale și regionale și a avut o performanță net superioară.

Investitorii strategici au continuat să fie actorii dominanți pe piața locală de fuziuni și achiziții, reprezentând 88% din tranzacții în 2022. Tranzacțiile interne au înregistrat o ușoară creștere, cu 119 tranzacții înregistrate (față de 112 în 2021), în timp ce numărul tranzacțiilor realizate de investitori străini (inbound) a crescut cu 38% de la an la an, până la un total de 119. În special, numărul tranzacțiilor outbound a crescut de peste două ori de la an la an, reflectând dorința sporită a investitorilor români de a efectua tranzacții transfrontaliere.

„Deși datele din piață sugerează o dinamică pozitivă pentru întregul an 2022, notăm o încetinire a activității de fuziuni și achiziții remarcată în a doua jumătate a anului. În special, mărirea decalajelor în ceea ce privește așteptările de preț între buyside și sellside au devenit treptat un factor proeminent. Deși mediul este încă volatil, ne așteptăm ca activitatea din 2023 să reflecte faptul că elementele fundamentale care au stat la baza nivelurilor record de tranzacții din ultimii ani sunt în mare parte încă valabile. În plus, considerăm că actualul context al pieței reprezintă o oportunitate unică pentru jucătorii strategici, cu bilanțuri puternice de a se repoziționa strategic pe termen lung”, a declarat Iulia Bratu, Head of Lead Advisory, EY România.

Cele mai active sectoare în funcție de volumul tranzacțiilor au fost tehnologia (19,4% din tranzacții) și sectorul imobiliar (16,3%), urmate de sănătate (11,2%), energie și utilități (8,1%) și produse industriale diversificate (7,8%). Poziția de top a fost inversată între tehnologie și sectorul imobiliar față de anul 2021, ceea ce arată importanța tot mai mare a abordării nevoilor de transformare digitală, precum și încetinirea adusă sectorului imobiliar de ratele mai mari ale dobânzilor. În plus, activitatea de fuziuni și achiziții în domeniul sănătății a fost stimulată de corporațiile bine capitalizate care au ieșit mai puternice din criza COVID, în timp ce companiile din domeniul energiei și al utilităților au beneficiat de accelerarea tranziției energetice la nivel european.

Cele mai mari tranzacții ale anului

– Producătorul de gaze naturale Romgaz a achiziționat ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited și participația sa de 50% în proiectul offshore Neptun Deep pentru 1,06 miliarde de USD

– Achiziționarea producătorului auto Ford România de către Ford Otosan Olanda pentru 785 milioane de USD

– Portofoliul de birouri din România al CA Immo a fost achiziționat de Paval Holding pentru 389 milioane USD

– GlobalLogic, o companie a grupului Hitachi, a achiziționat Fortech, una dintre cele mai importante firme independente de inginerie digitală din România, pentru o sumă estimată la 255 milioane USD

– Portofoliul NPL al Bank of Cyprus din România a fost achiziționat de APS Holdings Corporation pentru 158 milioane USD.

În 2022, dimensiunea medie a tranzacțiilor a rămas stabilă, la 45 de milioane de USD, dar sub nivelul maxim înregistrat în 2020. Acest efect este, de asemenea, amplificat de tendința constantă a neraportării valorilor pentru tranzacțiile mai mari. În cele din urmă, cei mai activi investitori în funcție de țara de origine au provenit din Statele Unite (11,6% din tranzacțiile inbound), Germania (8,3%), Marea Britanie, Belgia și Polonia (6,6% fiecare).

Notă: (1) Baza de date de fuziuni și achiziții a EY pentru România exclude tranzacțiile cu participații achiziționate mai mici de 15%, precum și valoarea tranzacțiilor pentru tranzacțiile cu mai multe țări, în cazul în care valoarea activelor specifice fiecărei țări nu este dezvăluită. (2) include o estimare a valorii tranzacțiilor în cazul în care nu au fost divulgate anterior date de către părți sau nu sunt disponibile în bazele de date ale unor terți și/sau raportate de surse media (3) se referă la tranzacții cu valori divulgate între 5 și 500 milioane USD.

Autor: Alina-Adriana Arseni, avocat colaborator, Dobrinescu Dobrev SCA

Rezumat: Prezentul articol analizează infracțiunea de evaziune fiscală în varianta operațiunilor fictive, în contextul diferențierii acesteia atât de abuzul de drept, cât și de frauda în materie fiscală. Norma de incriminare vizată evidențiază prin excelență dinamica existentă între sfera răspunderii fiscale și a celei penale, având în vedere că, deseori, organele de inspecție fiscală, în considerentele rapoartelor de inspecție fiscală, au o abordare ambiguă, oscilând între a susține fie că o anumită operațiune ar fi nereală, cu posibile implicații penale, fie că ar fi insuficient probată, deci neconformă din punct de vedere fiscal. În situația atragerii răspunderii penale pentru o astfel de infracțiune, se stabilește în mod firesc prejudiciul produs asupra bugetului public, în timp ce neatragerea răspunderii penale pentru infracțiunea de evaziune fiscală poate avea diverse implicații asupra obligațiilor fiscale aferente, astfel cum vom prezenta pe scurt în cuprinsul prezentului articol.

Summary: This article analyses the tax evasion offence in the version of fictitious operations, in the context of differentiating it both from the abuse of law and from fraud in tax matters. The form of criminalisation concerned excellently emphasises the existing dynamic between the tax liability and the criminal one, considering that the tax inspection bodies often show an ambiguous approach in the reasoning comprised in tax inspection reports, oscillating between claiming either that a certain operation is not real, thus bearing possible criminal implications, or that it is insufficiently proven, thus non-compliant taxwise. In the event of incurring criminal liability for such an offence, the damage to the public budget is naturally established, while not incurring liability for tax evasion may have various implications on the related tax duties, as we will briefly show herein.

1. Abuz, fraudă, evaziune: trei fațete ale ilicitului în legătură cu sistemul fiscal

Abuzul de drept în materie fiscală, frauda fiscală și evaziunea fiscală reprezintă trei forme ale ilicitului, având ca trăsătură comună legătura lor cu sistemul fiscal; acestea pot interfera, însă nu se confundă. Distincțiile prezentate sintetic în cele ce urmează relevă unele inconsecvențe conceptuale și terminologice atât în literatura de specialitate, cât și în jurisprudența relevantă, națională și europeană deopotrivă, care pot genera confuzii cu privire la tipul de răspundere aplicabil faptelor comise prin transgresarea normelor fiscale și/sau a celor penale.

Potrivit unei orientări[1], se face distincție între evaziunea fiscală legală (tax avoidance), care poate presupune o operațiune artificială, constând în exploatarea eventualelor lacune ale cadrului normativ existent în materie fiscală pentru reducerea sau evitarea obligațiilor fiscale, și evaziunea fiscală frauduloasă sau frauda fiscală (tax evasion), care este prevăzută ca infracțiune, având ca scop sustragerea de la plata obligațiilor fiscale datorate.

Alternativele terminologice pentru așa-numita «evaziune fiscală legală» (tax avoidance) sunt cele de „planificare fiscală agresivă”[2], „optimizare fiscală” (tax planning)[3] sau „eludare fiscală”[4], care par lipsite de acuratețea obișnuită a jargonului juridic, însă sunt preferabile celei oximoronice de „evaziune fiscală legală”. În esență, aceasta desemnează abuzul de drept în materie fiscală.

În tradiția juridică anglo-saxonă, „frauda fiscală” (tax fraud) reunește atât contravențiile administrativ-fiscale, cât și infracțiunile, astfel încât se utilizează alternativ cu sintagma de „evaziune fiscală” (tax evasion), ambele fiind diferite de „eludarea fiscală” (tax avoidance), care nu presupune o încălcare a legii[5].

Inclusiv în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „CJUE”) sunt folosite în variație liberă sintagme care nu sunt sinonime perfecte: sintagma évasion fiscale din limba franceză se traduce în engleză drept tax avoidance, iar fraude fiscale din franceză ca tax evasion[6].

În ceea ce privește abuzul de drept sau planificarea fiscală agresivă, deși nu există o definiție legală în dreptul național, Codul fiscal[7] face referire în mod explicit sau implicit la această instituție, în special prin reglementarea unor reguli antiabuz[8], atât generale (așa-numita «GAAR»[9]), cât și speciale.

De asemenea, pe plan internațional, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (denumită în continuare „OECD”) și Uniunea Europeană (denumită în continuare „UE”) au instituit construcții juridice complexe antiabuz, la care vom face doar trimitere, aprofundarea lor excedând scopul prezentului articol.

Astfel, la nivelul OECD, pachetul de 15 acțiuni Base Erosion Profit Shifting (BEPS) cuprinde, în Acțiunea 6 privind prevenirea utilizării abuzive a tratatelor de evitarea dublei impuneri, un set de reguli și recomandări antiabuz, menite să reprezinte un standard minim de implementat contra așa-numitului «treaty shopping» și altor practici abuzive[10]. De asemenea, Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor (denumită în continuare „MLI”)[11] cuprinde, în Partea a III-a, 6 articole referitoare la utilizarea abuzivă a tratatelor.

[1] V. Trif, Diferențe între evaziunea fiscală legală (tax avoidance) și frauda fiscală (tax evasion) incriminată ca infracțiune, în Revista Pro Lege nr. 3-4/2015, disponibil pe http://revistaprolege.ro/diferente-evaziunea-fiscala-legala-tax-avoidance-frauda-fiscala-tax-evasion-incriminata-ca-infractiune/; A.-M. Tatoiu, Evaziunea fiscală – o abordare juridico-economică, Ed. Universul Juridic, București, 2020, p. 24 și urm.

[2] M. Ene, Politici fiscale europene și naționale – Suport de curs, cursuri nr. 12-13, 4 ianuarie 2022, slide-uri nr. 11 și urm.

[3] S. Bodu, Optimizare sau evaziune fiscală? Viziunea Codului fiscal și a normelor sale de aplicare raportate la legea evaziunii fiscale, în revista Universul Juridic nr. 1/2016, disponibil pe https://revista.universuljuridic.ro/optimizare-sau-evaziune-fiscala-viziunea-codului-fiscal-si-a-normelor-sale-de-aplicare-raportate-la-legea-evaziunii-fiscale/2/.

[4] C. Neacșu, Infracțiuni de evaziune fiscală și spălare a banilor săvârșite prin intermediul companiilor offshore, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, București, p. 155.

[5] Ibidem. C. Oneț, Despre evaziunea fiscală și despre mercantilizarea răspunderii penale prin noile modificări aduse Legii nr. 241/2005, 3 februarie 2022, disponibil pe https://www.universuljuridic.ro/despre-evaziunea-fiscala-si-despre-mercantilizarea-raspunderii-penale-prin-noile-modificari-aduse-legii-nr-241-2005/.

[6] L. De Broe, Abuzul de drept comunitar în domeniul TVA și al evaziunii fiscale, Ed. Con Fisc, București, 2015, p. 105.

[7] Legea nr. 227/2015, publicată în M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare.

[8] Art. 11 conține anumite dispoziții antiabuz, în contextul stabilirii atât a impozitelor directe [alin. (1)-(3), (5)], cât și a taxei pe valoare adăugată (TVA) și a accizelor [alin. (11)-(12)]. Alte reguli antiabuz de regăsesc în cuprinsul art. 24, 32, 33, 259 alin. (2) și 260 C.fisc. (a se vedea E. Duca, Codul fiscal comentat și adnotat cu legislație secundară și complementară, jurisprudență și norme metodologice, Ed. Universul Juridic, București, 2021, p. 124 și 399).

[9] i.e. General Anti Avoidance Rule (a se vedea M. Ene, Politici fiscale europene și naționale – Suport de curs, curs nr. 3, slide 15).

[10] OECD, Action 6 Prevention of tax treaty abuse, disponibilă pe https://www.oecd.org/tax/beps/beps-actions/action6/.

[11] Încheiată la Paris în data de 24 noiembrie 2016, semnată de România la Paris, în data de 7 iunie 2017, și ratificată prin Legea nr. 5/2022, publicată în M. Of. nr. 28 și 28bis din 10 ianuarie 2022.

Puteți citi continuarea articolului în nr. 6/2022 al revistei Tax Magazine. Găsiți aici mai multe detalii despre abonamentele Tax Magazine.