Autor: Aurelia Costache – Financial Services Industry Advisory Leader, EY România

Ne confruntăm cu un ritm accelerat al schimbărilor tehnologice, cu efecte economice semnificative. Se estimează că, până în 2027, 75% din top 500 companii listate pe bursele americane vor ieși din clasament. Efectele pe piața muncii vor fi de asemenea importante: se așteaptă ca 2 miliarde de locuri de muncă să fie profund afectate în următorii 15 ani.

Companiile, industriile și angajații vor fi cu toții impactați de digitalizare și de schimbările tehnologice. Iar dacă firmele cu cea mai mare capitalizare bursieră sunt amenințate de noile tehnologii, economia românească trebuie să ia foarte în serios provocările aduse de aceste schimbări care pot pune sub semnul întrebării însăși existența pe piață a companiilor tradiționale.

La începutul secolului al XX-lea, 60% din populația ocupată a Statelor Unite lucra în agricultură. Astăzi, doar 3%. În România, numărul acestor persoane a scăzut cu 30%, în perioada1992 și 2008. Persoanele active în domeniul serviciilor, 18% la nivelul SUA și 40% în România (atât în sectorul privat, cât și public)[1], trec acum prin același tip de transformare pe care cu 100 de ani în urmă a cunoscut-o sectorul agricol. Este dificil de spus ce se va întâmpla cu acești oameni, dar știm cu siguranță că există un deficit de abilități între ce știu să facă angajații și ce caută firmele pe piața muncii.

Nu toate posturile vor fi afectate şi nu toate aceste locuri de muncă vor fi eliminate. Ca și până acum, automatizarea va înlocui şi, simultan, va completa munca umană, însă locurile de muncă care nu vor fi impactate de acest fenomen vor fi mai degrabă o excepţie de la regulă. Ne aflăm în primele etape ale acestor schimbări, este însă cert că nu doar locurile de muncă cu valoare adăugată mică vor fi impactate, dar și profesioniștii și persoanele creative.

Sectoare întregi de activitate se transformă, la rândul lor. Să ne gândim doar la efectul Airbnb[2] asupra industriei hoteliere. De asemenea, dronele şi maşinile autonome transformă sectorul logistic, iar industria agricolă trece printr-o nouă revoluție tehnologică datorită sistemelor GPS și a dronelor.

A fi companie de tehnologie sau a nu fi deloc

Din ce în ce mai multe firme din diverse sectoare ajung să se identifice în primul rând ca fiind “de tehnologie”. Această tendință se observa acum câțiva ani mai ales în sectorul media și de divertisment. În prezent, creșterea importanței software-ului în componența produselor şi serviciilor conferă un avantaj competitiv indiferent de sectorul în care activează compania.

De exemplu, industria automobilelor se schimbă radical. În trecutul recent, câţiva producători globali de automobile concurau pentru proiectarea, producţia şi vânzarea de vehicule. Astăzi, 50% din valoarea automobilelor este reprezentată de software. Până acum câțiva ani, 90% din valoarea mașinii era dată de echipamentele fizice cu care era echipată. Și în acest domeniu, ca în multe altele, status-quo-ul este amenințat de companii din tehnologie precum Alphabet și Apple.

Această tendință se poate vedea și la nivel de branduri. În 2006, top 5 branduri din lume, conform BrandZ, proveneau din cinci industrii diferite. Pe măsură însă ce revoluția digitală a avansat, brandurile din top au fost înlocuite de companii din tehnologie. În acest an, primele patru mărci în topul BrandZ sunt Google, Apple, Microsoft și Facebook.

Tăvălugul schimbărilor vine și peste companiile din România, iar modelele de business se vor schimba profund.

Uber și Airbnb sunt deja în România. Să nu uităm că ultimul nu deține niciun hotel, așa cum Uber nu deține niciun autoturism. Companiile digitale tind să se debaraseze de activele fixe, în timp ce jucătorii tradiționali sunt împovăraţi de costurile pe care le implică acestea.

Inteligenţa artificială (IA) şi robotica și-au făcut intrarea și în România. Inteligenţa artificială este deja folosită în call centere, pentru a răspunde la cerinţe de bază, şi în telefoanele inteligente, pe post de asistent personal. Împreună, inteligenţa artificială şi robotica vor combina capacitatea de a lua decizii mai bune cu capacitatea de execuţie care elimină eroarea umană.

În ciuda provocărilor, jucătorilor tradiționali le lipsește expertiza digitală la nivel de leadership pentru a reacționa eficient. Un posibil răspuns din partea companiilor românești de top este încheierea de alianțe și chiar de achiziții de startup-uri, mai agile și mai inovatoare în acest mediu foarte dinamic. 40% dintre companiile respondente în cadrul studiului global EY Capital Confidence Barometer intenționează să intre în astfel de alianțe.

De asemenea, pentru a avea o șansă în fața acestor schimbări, este nevoie ca firmele românești să susțină creativitatea și spiritul antreprenorial și intraprenorial; ca și accelerarea asimilării de abilități digitale în interiorul firmei.

Vedem acest răspuns și în rândul antreprenorilor finaliști, în acest an, în cadrul competiției EY World Entrepreneur Of The Year. Cei mai mulți dintre cei 55 de antreprenori din finala mondială au înțeles importanța inovației și răspund contextului disruptiv prin creșterea rolului acordat tehnologiei în afacerile lor.

Acest lucru se datorează noilor tehnologii care nu aduc doar provocări, ci și oportunități majore. Prin utilizarea tehnologiei, vă puteți reinventa modelul de afaceri, automatiza operațiunile, scădea semnificativ costurile, scala business-ul cu resurse limitate și înțelege mult mai bine preferințele clienților.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] La nivelul anului 2008, atât în servicii private, cât și publice, conform bazei Tempo a Institului Național de Statistică

[2] Airbnb este o companie americană înființată în 2008 care deține o platformă online prin care se pot închiria folosind telefonul mobil sau tableta, oriunde în lume, camere, apartamente, castele sau case întregi direct de la proprietar. Compania deține un serviciu de închirieri care acoperă peste 34.000 de orașe în mai mult de 191 de țări.

Ministerul Finanțelor Publice anunță încheierea proiectului „Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice”, cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, cod SMIS 34952.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 7.878.860,00 lei.

Obiectivul general: creşterea eficienţei administrației publice centrale şi locale şi a transparenţei administrative prin punerea la dispoziţia instituţiilor publice a unor instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situaţiilor financiare şi publicarea informaţiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificaţia bugetară.

Scopul proiectului: realizarea unui set de formulare de raportare a situaţiilor financiare depuse de fiecare entitate raportoare, în format electronic, standardizat, securizat. Creșterea gradului de încredere a datelor colectate prin validări încrucisate cu date din sistem şi prin furnizarea de informaţii de încredere pentru uzul intern al MFP, al instituţiilor publice, al altor instituţii abilitate şi a publicului, atât la nivel de detaliu, cât şi consolidate pe diverse paliere. În paralel, acestea sunt utilizate pentru analize multicriteriale şi pe serii de timp, prin crearea unui sistem informatic dedicat şi integrat cu sistemul informatic al MFP.

Grupul ţintă al proiectului: Funcţionarii care lucrează în serviciile financiare din cadrul fiecărui ordonator de credite, personalul propriu din unitățile MFP teritoriale şi de la nivel central ce vor folosi direct sistemul FOREXEBUG.

Prin implementarea proiectului s-au obținut următoarele rezultate:

• Un set de formulare electronice de raportare a situaţiilor financiare dezvoltate pentru a fi utilizate de entităţile raportoare. Numărul raportărilor financiar-contabile a fost redus de la 43 de formulare în format fizic, la 15 formulare electronice, în vederea normalizării și eficientizării datelor.
• Agregarea, centralizarea, consolidarea, reconcilierea automată a datelor colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Generarea automată de rapoarte de sinteză (standard si ad-hoc) în funcţie de datele colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Validarea automată a datelor privind execuţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale entităţilor raportoare.
• Validarea automată a datelor privind plăţile efectuate de instituţiile publice în sistemul TREZOR cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale acestora (entităţi raportoare).
• Aplicaţie dezvoltată şi funcţională pentru controlul angajamentelor bugetare ale entităților raportoare.
• Formarea a 220 de formatori ForExeBug, instruirea a 100 de utilizatori finali, instruirea a 60 de specialişti IT.

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 54 de luni, atât la sediul Ministerului Finanţelor Publice pentru management, cât şi la sediul DGTI-MFP din Bucureşti, pentru activităţile tehnice derulate în proiect.

Pentru mai multe informații despre Sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice (FOREXEBUG) puteți accesa site-ul www.mfinante.gov.ro, secțiunea Sistemul Național de Raportare FOREXEBUG.

Miniștrii de Finanțe din UE reuniți la Luxemburg au convenit asupra propunerii de norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne. Aceasta face parte din pachetul de măsuri privind combaterea evaziunii fiscale care urmărește un răspuns coordonat la nivelul UE la problema evaziunii fiscale și a practicilor fiscale agresive ale multinaționalelor.

Pachetul legislativ include măsuri anti-abuz ce vizează:

1. deductibilitatea dobânzilor;
2. impozitarea transferului de active;
3. trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite;
4. o regulă generală anti-abuz;
5. reguli cu privire la societățile străine controlate.

“Această directivă urmărește o protecție minimă pentru sistemele de impozitare a societăților din statele membre. Noile reguli vizează eliminarea lacunelor pe care unele companii multinaționale le folosesc pentru a evita plata anumitor impozite”, a declara Anca Dragu, Ministrul Finanțelor Publice prezent la reuniunea ECOFIN.

Miniștrii finanțelor au discutat măsuri de întărire a Uniunii Bancare și stadiul actual al procedurilor legate de sistemul comun al taxei pe tranzacțiile financiare.

“Am subliniat în cadrul întâlnirii ECOFIN faptul că, pentru România, Uniunea Bancară constituie un pachet extrem de important la a cărui dezbatere ar trebui sa ia parte toate statele membre, nu doar cele din zona euro. În același timp, pentru a ajunge la o decizie in ceea ce privește schema europeană de garantare a depozitelor și mecanismul de sprijin pentru Fondul Unic de Rezoluție este nevoie de o analiză care să ia in calcul implicațiile asupra tuturor țărilor din UE”, susține ministrul Anca Dragu.

Un alt subiect discutat în cadrul ECOFIN s-a referit la mecanismul de taxare inversă generalizată la TVA. Propunerea Cehiei de a aplica la nivel de proiect-pilot taxarea inversă generalizată va avea implicații asupra statelor din regiune, inclusiv asupra României.

Ministerul Finanțelor Publice a emis un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal pentru ca persoanele care apelează la Legea dării în plată să nu fie impozitate cu impozitul aferent transferului de proprietate imobiliară. Măsura se aplică o singură dată numai la prima dare în plată, chiar dacă creditul este garantat cu una sau mai multe proprietăți imobiliare. Beneficiar este orice persoană fizică, indiferent de calitatea pe care o are în contractul de credit și care apelează pentru prima dată la darea în plată. Pentru orice dare în plată ulterioară, se plătește impozitul pe transferul proprietății imobiliare.

În plus, persoanele care au fost deja executate silit și care apelează la articolul 8(5) din Lege pentru a li se anula datoriile rămase nu vor mai trebui să achite impozitul pe transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal, iar cele care l-au achitat sub orice formă, după intrarea în vigoare a OUG, pot cere restituirea acestuia. În prezent, persoanele fizice care au fost supuse executării silite a imobilului ipotecat printr-un contract de credit au obligația plății impozitului aferent venitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.

Același proiect de ordonanță propune acordarea unui regim fiscal simplificat și un tratament fiscal specific în ce privește impozitarea veniturilor operatorilor statistici pentru realizarea de statistici oficiale. Culegerea de date prin operatorii de teren, cum ar fi cei utilizați de către Institutul Național de Statistică, este deosebit de importantă pentru respectarea cerințelor regulamentelor UE în ce privește statisticile oficiale.

O altă modificare propusă este aprobarea unui alt plafon de încasări decât cel stabilit de lege, la cererea operatorilor economici organizatori de anumite evenimente. Totodată, li se permite agenților economici care achiziționează anumite categorii de produse de la persoane fizice, cu plata în numerar, să retragă din bancă sume mai mari decât plafonul existent în prezent.

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă României un împrumut în valoare de 300 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de mediu în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în perioada 2014-2020.

Contactul de finanțare a fost semnat astăzi, la Luxembourg de către ministrul finanțelor publice, Anca Dragu și de Cristian Popa, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții.

“Contractul de Finanțare semnat este dovada bunei colaborări dintre Romania și BEI și a sprijinului permanent acordat de bancă pentru creșterea absorbției fondurilor europene și îndeplinirea condițiilor asumate de țara noastră prin aderarea la UE. Acordăm o mare atenție mediului înconjurător și, prin acest împrumut, vom acoperi parțial contribuția bugetului de stat la proiecte în domeniul apei și apei uzate, a managementului deșeurilor, a protejării și conservării biodiversității, refacerea ecosistemelor degradate și adaptarea la schimbările climatice”, a declarat Anca Dragu, ministrul finanțelor publice.

“Prin împrumutul BEI vor fi cofinanțate proiecte prioritare cu o valoare totală de 4,5 miliarde de euro, contribuind astfel la o mai mare utilizare a fondurilor nerambursabile acordate de UE. Operațiunea va sprijini implementarea unor proiecte relevante în vederea transpunerii Directivelor cheie ale Uniunii Europene din domeniul infrastructură de apă, apă uzată și management deșeurilor, îmbunătățind astfel protecția mediului și contribuind la dezvoltarea sustenabilă, precum şi a standardelor de viață din România. Acesta este unul dintr-o serie de proiecte la care autoritățile române lucrează împreună cu Banca Europeană de Investiții, cuprinzând transporturile, energia, dezvoltarea rurală și infrastructură publică, printr-o competitivitate sporită a serviciilor”, a declarat Cristian Popa, vicepreședintele BEI.

Finanțarea BEI se acordă sub forma unui Program de Împrumut Structural. Pe lângă proiectele de infrastructură la scară largă, împrumutul BEI poate fi, de asemenea, utilizat pentru finanțarea unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor reduse, nu s-ar fi putut califica pentru o finanțare directă din partea BEI.

Acest împrumut este o continuare a sprijinului Băncii UE pentru investițiile strategice prioritare în cadrul programelor operaționale ale Uniunii Europene în România, urmând împrumutului de cofinanțare de 1 miliard de euro, din cadrul Strategiei Naționale de Referință, pentru proiecte de transport și de mediu precum și celui de 300 de milioane euro destinat Programului Național de Dezvoltare Rurală, prevăzute în perioada de programare 2007-2013.

Programul JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) prin care s-a oferit asistență tehnică de către BEI, a contribuit la elaborarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung, selectând proiectele care vor fi implementate în cadrul acestui împrumut, garantând calitatea respectivelor proiecte.

Informații generale:

BEI este banca Uniunii Europene, instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele sale membre. Aceasta face posibilă finanțarea pe termen lung pentru investiții solide care să contribuie la obiectivele politicii UE.

De la începutul operațiunilor BEI în România, Banca a acordat împrumuturi în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro (inclusiv împrumutul semnat astăzi), reprezentând cca. 7% din PIB-ul României estimat pe 2015.

• Cosmin Flavius Costaș
  Examenul european al legislaţiei şi practicii administrative fiscale din România
• Acțiuni preliminare în materie fiscală
  Acțiuni preliminare românești în materie fiscală pendinte pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (31 mai 2016)
• Valentin Durigu, Alexandru Tudor
  E-Customs sau ce ne pregătește vama pe termen mediu
• Otilia Bordea
  Consideraţii privind regimul juridic şi fiscal al împrumuturilor acordate societăţilor
• Alexandra Maria Mureșan
  Obligațiile fiscale ale cluburilor sportive implicate în transferurile sportivilor profesioniști (II)
• Cosmin Flavius Costaș
  Scurte considerații privind dreptul de a nu plăti cele mai mari impozite posibile
  Studiu de caz în materia taxei pe valoarea adăugată
• Andrei Iancu
  Din nou, despre prescripţia dreptului de a stabili creanţe fiscale suplimentare în cazul refacerii inspecţiei fiscale
• Horațiu Sasu
  Formele cooperării administrative în domeniul fiscal la nivel european
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteză de jurisprudență privind aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (I)
  Jurisprudență fiscală națională
• Jurisprudența fi scală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în intervalul 27 aprilie – 6 iunie 2016

Ministerul Finanțelor Publice a publicat execuția bugetară detaliată și datele agregate la data de 31 mai. Găsiți pe www.transparenta-bugetara.gov.ro informații legate de veniturile și cheltuielile realizate de peste 13.700 de instituții din țară.

Acolo unde nu au fost completate fișierele și unde pe coloana ”execuție cumulată” valoarea este zero, înseamnă că nu au fost efectuate plăți pe un anumit sector bugetar până la sfârșitul lunii de raportare.

Totodată, Ministerul Finanțelor anunță implementarea functionalităților privind utilizarea și raportarea bugetelor anuale aprobate, în format electronic, de către aproximativ 5.800 de instituții din care 4.400 de subordonare locală și 1.400 de subordonare centrală.

Până astăzi, 61.500 de persoane au intrat pe platformă și au descărcat aproape 116.600 de documente în format deschis.

Transparenta-bugetara.ro este cel mai mare exercițiu de transparență bugetară din România. Pe platforma online informațiile sunt prezentate într-un format deschis (xls, pdf, xml). Informațiile pot fi accesate de pe orice calculator sau dispozitiv mobil (tabletă, smartphone).

Anunțul aduce la cunoștință deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, ce se va desfășura în perioada 11 iulie 2016 – 22 august 2016.

Bugetul prevăzut pentru această sesiune este de 638 mil RON (aproximativ 141 mil EUR). Anunțul a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice și poate fi accesat la următoarea adresă:

http://www.mfinante.ro/ghidajstat.html?pagina=domenii

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a revizuit și postat pe site-ul său noile versiuni ale Ghidului solicitantului și Ghidului de plată. Acestea pot fi accesate la următoarea adresă:

http://www.mfinante.ro/hg807.html?pagina=domenii

Din ianuarie până în prezent, ANAF a colectat 82,42 miliarde de lei venituri bugetare cumulate, cu 3,32% mai mult decât programul prevăzut de legile bugetare anuale. La bugetul de stat s-au colectat 57,63 miliarde de lei, cu 3,46 mld. de lei mai mult față de program, astfel:

• la impozitul pe profit s-au colectat 7,35 miliarde de lei, cu 443,11 mil. de lei (6,41%) mai mult decât programul;

• la impozitul pe venit s-au colectat 10,91 miliarde de lei, cu 317,69 mil. de lei peste program;

• TVA colectată în primele cinci luni ale lui 2016 a fost de 22,25 miliarde de lei, cu 4,04% mai mult decât programul. Cota de TVA a fost redusă în medie cu 26.6%, dar în primele cinci luni au fost recuperate 11,2 puncte procentuale din reducere. În luna mai, TVA colectată a fost de 4,27 mld. lei, comparativ cu 4,46 mld. lei colectați în mai 2015. Tendința colectării TVA este determinată atât de reducerea cotei standard de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, fapt care s-a reflectat începând cu luna februarie, cât și de introducerea unei cote reduse de 9% la alimente începând cu 1 iunie 2015. De asemenea, valoarea rambursărilor de TVA în primele cinci luni din 2016 a fost de 5,95 mld. de lei, în luna aprilie rambursarea fiind de două ori mai mare decât în ianuarie 2016.

• colectarea de accize (inclusiv taxa pe viciu) a fost de 10,82 miliarde de lei, gradul de realizare a programului de 102,8% fiind influențat de obligația producătorilor de tutun/țigarete de a se conforma prevederilor Directivei nr. 40/2014/UE și a intrării în vigoare a Legii antifumat.

• la capitolul „rest venituri” colectarea a fost mai mare cu 1,35 mld. de lei (130%) față de programul prevăzut de legile bugetare anuale. La bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate s-au colectat 9,1 mld. de lei cumulat pe cinci luni în 2016, iar gradul de realizare a programului de încasări a fost de 99,1% faţă de program.

La bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate (FNUASS), realizările şi programul includ contribuţia datorată pentru medicamentele finanţate din bugetul FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (taxa de clawback ).

La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au colectat 14,91 mld. de lei în primele cinci luni din 2016 și s-a înregistrat un grad de realizare a programului de 95,26%, unul din factori fiind creșterea peste nivelul prognozat a sumelor aferente contribuției la fondul de pensii administrate privat. În plus, a avut un impact negativ măsura legislativă privind nedatorarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat de către personalul din armată, poliție și funcționarii publici.

La bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj s-au colectat 772,51 mil. de lei, iar gradul de realizare a programului este de 99.92%.

Veniturile colectate de ANAF sunt aferente principalelor patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. ANAF nu are atribuții de administrare si colectare pentru veniturile bugetelor locale (incasate de Direcțiile de Impozite și Taxe Locale din cadrul primariilor), pentru fondurile de la Uniunea Europeană, și nici pentru veniturile proprii ale instituțiilor publice autofinanțate cum ar fi fondul pentru mediu.

Rezultatele activității de colectare a veniturilor bugetare de către ANAF sunt actualizate și publicate lunar pe www.transparenta-bugetara.gov.ro sau în secțiunea “Transparența Bugetară” de pe www.mfinante.ro.

În luna iunie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) rambursează TVA în valoare de peste 900 mil lei, din care 44,25 mil. lei se compensează, iar 730,61 mil lei se restituie. Plata efectivă a sumelor este programată în două tranșe:

9 iunie – 256,56 mil lei și

30 iunie: 474,05 mil. lei.

Sunt cuprinse toate deconturile de TVA înregistrate până la 06.05.2016, cu excepţia celor aferente operaţiunilor de import soluţionate până la 25.05.2016.