Legea nr. 88/4 aprilie 2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 315 din 10 aprilie 2018

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante prevederi ale legii nr. 88/4 aprilie 2018 (“Legea”).

Legea intră în vigoare în trei zile de la publicare, respectiv pe 13 aprilie 2018.

Dispoziții generale

Legea reglementează, printre altele: (a) plafonarea amenzilor pentru muncă nedeclarată; (b) reglementarea unei noi infracțiuni pentru reluarea activității după suspendarea acesteia fără remedierea deficiențelor care au condus la suspendare; (c) definirea noțiunii de “loc de muncă”; (d) acordarea zilelor libere pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine; (e) clarificări privind evidența orelor de muncă prestate de salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu.

Plafonarea amenzilor pentru muncă nedeclarată

Legea stabilește faptul că amenda nu poate depăși 200.000 lei, indiferent de numărul persoanelor identificate, pentru următoarele fapte:
a) Primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă;
b) Primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților;
c) Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în perioada în care aceștia au contractul individual de muncă suspendat;
d) Primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Reglementarea unei noi infracțiuni pentru reluarea activității după suspendarea acesteia fără remedierea deficiențelor care au condus la suspendare

Constituie infracțiune sancționată cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă reluarea activității de către angajatorul căruia i-a fost suspendată activitatea ca urmare a săvârșirii uneia dintre faptele menționate la punctele a) – c) de mai sus și care nu a plătit amenda contravențională și nu a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității.

O astfel de situație poate apărea în cazul reluării activității înainte de plata amenzii și de încheierea contractului individual de muncă în cazul în care angajatorul este sancționat pentru primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.

Definirea noțiunii de “loc de muncă”

Legea definește locul de muncă ca fiind locul în care salariatul își desfășoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentanțe, agenții sau puncte de lucru care aparțin acestuia.

Copia contractului individual de muncă se păstrează la locul de muncă astfel definit, pe suport hârtie sau pe suport electronic, de către persoana desemnată de angajator în acest scop, cu respectarea prevederilor privind confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Acordarea zilelor libere pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine

Ca o noutate, Legea stabilește că zilele libere stabilite potrivit art. 139 din Codul Muncii (respectiv, zilele de sărbători legale) pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine, se acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual.

Clarificări privind evidența orelor de muncă prestate de salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu

Pentru salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu, angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

Autor:
Nicoleta Gheorghe, Manager – Avocat, Coordonatorul practicii de dreptul muncii

Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice pune în dezbatere publică pachetul de simplificare a legilor privind achizițiile publice, precum și două proiecte de acte normative de înființare a Unității de Achiziții Centralizate.

Cele două pachete legislative cuprind patru proiecte de acte normative:
1. Ordonanța de Urgență a Guvernului privind modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice;
2. Ordonanța de Urgență a Guvernului privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate ca unitate de achiziții centralizate;
3. Hotărârea de Guvern privind modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice;
4. Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare a Ordonanței privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate.

Principalele modificări de simplificare a legislației din domeniu vizează remedierea următoarelor probleme sistemice identificate ca urmare a monitorizării sistemului național de achiziții publice:

• întârzieri provocate de observatorii ex-ante în evaluarea ofertelor și în desemnarea câștigătorilor;
• numărul foarte mare de contestații;
• lipsa consistenței și a trasabilității deciziilor Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC);
• suprareglementarea sub pragurile valorice obligatorii din directivele europene;
• opiniile diferite emise de diversele entități ale sistemului;
• blocajele administrative generate de legislația conexă;
• alocarea neunitară de resurse.

Proiectele de acte normative de înființare a Unității de Achiziții Centralizate la nivelul administrației centrale au fost elaborate în colaborare cu experții Băncii Europene de Investiții în baza acordului de asistență tehnică semnat cu autoritățile române în 2016.

Modificările legislative propuse au fost agreate cu reprezentanții Comisiei Europene, care și-au exprimat sprijinul pentru implementarea și simplificarea directivelor europene.

Mai mult, în cadrul întrevederii cu doamna Elżbieta Bieńkowska, comisarul european pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, domnul Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a susținut realizarea măsurilor cuprinse în programul de guvernare 2017-2020 legate de modificarea și simplificarea legislației privind achizițiile publice.

Obiectivul principal pentru acest an al autorităților române este centralizarea achizițiilor publice din administrația publică centrală și simplificarea legislației în domeniu.

MFP și ANAP invită toți actorii din piață să formuleze amendamente la textele actelor normative supuse consultării publice, în spiritul principiului transparenței și pornind de la premisa că dialogul cu toate părțile interesate reprezintă una dintre cele mai bune metode de a ajunge la reglementări eficiente, la adresa transparenta.decizionala@anap.gov.ro.

NOTĂ:
Documentele menționate sunt publicate la următoarele link-uri:
Pe site-ul MFP: Proiecte de legi în domeniul achizițiilor publice
Pe site-ul ANAP: Proiecte legislative în dezbatere

În luna aprilie 2015, Direcția Generală a Vămilor a dispus suspendarea autorizației de antrepozit fiscal a Rafinăriei Petrotel Lukoil România cu consecința întreruperii activității de producție.

Echipa Radu și Asociații SPRL | EY Law a reușit să obțină, în fața Curții de Apel București, suspendarea acestei decizii pe care instanța a considerat-o ilegală. În urma acestei hotărâri cu caracter executoriu, rafinăria și-a reluat activitatea.

În luna martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat în mod definitiv disputa, confirmând sentința Curții de Apel București și statuând următoarele: „Ulterior depunerii unei scrisori de garanție nu se mai poate vorbi despre o întârziere la plată, câtă vreme debitele din decizia de impunere nu mai erau exigibile, deci nu mai puteau fi considerate ca restante de către organele fiscale și nu mai exista temei pentru cuprinderea acestora în certificatul de atestare fiscală ca obligații de plată restante.”

Emanuel Băncilă, coordonatorul practicii de litigii și controverse fiscale din cadrul Radu și Asociații SPRL|EY Law, spune: “Această hotărâre definitivă confirmă încă o dată lipsa de coerență a reglementării procedural-fiscale care, pe de o parte, instituie posibilitatea suspendării executării silite ca urmare a depunerii unei scrisori de garanție bancară iar, pe de altă parte, consideră că obligațiile pentru care exigibilitatea este astfel înlăturată continuă să fie «restante», ceea ce permite autorităților fiscale să suspende sau să revoce anumite autorizații, licențe, permise. O creanță fiscală care nu poate fi pusă în executare nu poate fi o creanță restantă. Caracterul exigibil al creanței se pierde prin suspendarea executării.”

Din echipa de avocați condusă de Emanuel Băncilă (Partener) a făcut parte și Alex Slujitoru (Managing Associate).

Radu și Asociații SPRLǀEY Law este singura casă de avocatură din România inclusă printre finaliste la două categorii ale premiilor “European Tax Awards 2018”, respectiv: “European Tax Innovator Firm of the Year” și “European Tax Policy Firm of the Year”, recunoscându-se astfel contribuția sa atât la îmbunătățirea cadrului legislativ procedural-fiscal cât și la dezvoltarea și implementarea unor soluții inovatoare pentru contribuabili (soluții implementate în premieră doar de către Radu și Asociații SPRL | EY Law).  Radu și Asociații SPRL ǀ EY Law s-a aflat pe lista scurtă a finaliștilor pentru cel puțin o categorie de premii “European Tax Awards” și în anii 2016 și 2017. Premiile sunt acordate anual, încă din anul 2005, de către revista International Tax Review și își propun să recunoască profesioniștii de prestigiu care activează în domeniul fiscalității în Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA). International Tax Review face parte din portofoliul Euromoney Legal Media Group, unul din cele mai prestigioase grupuri editoriale internaționale specializate în publicații și ghiduri juridice pe diverse arii de practică.

Legea nr. 72/2018 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 260 / 23 martie 2018

Ordonanță de urgență nr. 18/2018 privind simplificarea obligațiilor declarative ale persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23 martie 2018.

Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 888/2018 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 212 – “Declarație unica privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în Monitorul Oficial nr. 279/29 martie 2018

Ordonanță de urgență nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 291/30 martie 2018

• Modificări privind metodele indirecte de stabilire a veniturilor

Ordin nr. 675/2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 257/23 martie 2018 și care abrogă Ordinul nr. 3733/2015 cu același nume,

Au fost incluse direcțiile generale regionale ale finanțelor publice ca autorități competente ce pot lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor acestui ordin.

A fost exclusă verificarea fiscală prealabilă documentară din cadrul activităților preliminare referitoare la verificarea situației fiscale personale.

• Măsuri fiscale în domeniul sănătății

Ordonanță de urgență nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial nr. 190/1 martie 2018

Începând cu obligațiile declarative aferente lunii ianuarie 2018, cuantumul contribuției de asigurări sociale datorate nu poate fi mai mare decât nivelul aferent sumei reprezentând 10,5 % aplicat la 35 % din RON 3.131 (i.e. 115,06 lei) pentru persoanele care se află sau intră în concediu medical în perioada 1 ianuarie 2018 – 30 iunie 2018, respectiv 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018, în funcție de tipul de concediu medical.

• Modificări aduse în impozitarea industriei de petrol și gaze

Lege nr. 73/2018 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial nr. 258 / 23 martie 2018

Legea aprobă anumite modificări la Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 privind impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Astfel, începând cu 1 aprilie 2018, impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii și distribuitorii de gaze naturale va fi modificat după cum urmează:

– Un impozit de 60% va fi impus asupra veniturilor suplimentare, în cazul prețurilor de până la 85 RON/MWh inclusiv;
– În cazul prețurilor ce depășesc 85 RON/MWh, un impozit de 80% va fi impus asupra veniturilor suplimentare obținute ca diferență între 85 RON/MWh și prețul utilizat;
– Impozitul se va aplica pe o periodă nedeterminată (conform prevederilor vechi, impozitul se aplica doar până la 31 decembrie 2018).

• Taxare internațională

Lege nr. 75/2018 pentru ratificarea Convenției dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, publicată în Monitorul Oficial nr. 269/27 martie 2018

Legea aprobă ratificarea Convenției dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2016.

Convenția este modificată în mod semnificativ. Printre principalele modificări, menționăm următoarele:

– Articolul 5 “Sediu permanent” – un șantier de construcții, un proiect de construcții, de asamblare sau de instalare ori activitățile de supraveghere legate de acestea constituie un sediu permanent numai atunci când un astfel de șantier, proiect sau astfel de activități continuă pentru o perioadă mai mare de 12 luni (Convenția aplicabilă la momentul actual specifică un termen de 24 de luni);

– Articolul 10 “Dividende” – Dividendele sunt impozabile cu o cotă de 5% și în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât un parteneriat) care deține în mod direct cel puțin 25% din capitalul societății plătitoare de dividende, și cu o cotă de 10% în toate celelalte cazuri (Convenția aplicabilă la momentul actual specifică doar cota de 5%);

– Articol 11 “Dobânzi” – Dobânzile sunt impozabile la o cotă de 7% și în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant (Convenția aplicabilă la momentul actual specifică o cotă de 7,5%);

– Articol 12 “Redevențe” – Redevențele sunt impozabile la o cotă de 5% și în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dacă beneficiarul efectiv al redevențelor este rezident al celuilalt stat contractant (Convenția aplicabilă la momentul actual specifică o cotă de 10%);

– Articolul referitor la impozitarea comisioanelor va fi eliminat.

• Scheme de ajutor de stat

Ordin nr. 2254/2018 al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, pentru modificarea Ordinului nr. 760/2016 al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor în cadrul Programului operațional regional 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 221 / 12 martie 2018

Ordinul modifică Ordinul nr. 760/2016 în ceea ce privește valoarea estimată totală a ajutorului de stat de minimis, care va fi de 527,65 mil. EUR.

Ordin nr. 2253/2018 al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, pentru modificarea Ordinului nr. 3254/2016 al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, privind aprobarea măsurii de sprijin, constând în acordarea unor ajutoare de stat și ajutoare de minimis pentru îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în întreprinderi mici și mijlocii în cadrul Programului operațional regional 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 223 / 13 martie 2018

Ordinul modifică Ordinul nr. 3254/2016 în ceea ce privește valoare estimată totală a ajutoarelor de stat acordate, după cum urmează:

– Ajutoare de stat: 629,74 mil. EUR;
– Ajutoare de stat regionale: 503,79 mil. EUR;
– Ajutoare de minimis: 125,95 mil. EUR.

Ordin nr. 208/2018 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind aprobarea schemei de ajutor de minimis “Sprijin pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității”, aferentă Programului operațional pentru pescuit și afaceri maritime 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 251/22 martie 2018

Ordinul aprobă schema de ajutor de stat de minimis “Sprijin pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității” aferentă Programului operațional pentru pescuit și afaceri maritime 2014-2020.

Obiectivul schemei este facilitarea accesului la finanțare a întreprinderilor care contribuie la dezvoltarea locală a comunităților de pescuit, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru prestarea unui serviciu de interes economic general.

Durata schemei este de la data publicării în Monitorul Oficial până la 31 decembrie 2018, iar valoarea totală a ajutorului de minimis acordat în conformitate cu schema este de 10 mil. EUR.

• Diverse

Ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 620/2018 privind aprobarea Listei conturilor de venituri ale bugetului de stat în care se încasează sume din contul de TVA deschis de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 218/12 martie 2018

Ordin nr. 627/2018 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea procedurii de transmitere a datelor privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, către Agenția Națională de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 238/19 martie 2018

Ordinul nr. 627/2018 aprobă procedura de transmitere a datelor prevăzute la art.3 alin. (1) lit. a) sau art. 3 alin (2) lit. a), b) sau c), respectiv cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) si c) din anexa nr.11 la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Anexa la Ordin oferă și formatul declarației privind aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate.

Ordin nr. 673/2018 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru modificarea și completarea unor ordine privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 243/20 martie 2018

Ordinul modifică și completează Ordinul nr. 63/2017 și Ordinul 3454/2016 ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Numeroase declarații/decizii privind colectarea creanțelor fiscale sunt aprobate în anexele Ordinului.

• Declarația 700

Pe 27 martie 2018, Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat o primă modificare a Declarației 700 – Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal (format de pdf inteligent).

Declarația 700 se folosește începând cu 1 ianuarie 2018 pentru modificarea obligațiilor fiscale pe care contribuabilul are obligația să le declare. Formularul este folosit exclusiv pentru declararea prin mijloace electronice a modificărilor privind vectorul fiscal.

Autori:

Arcadie Parfenie – Senior Manager, Impozite directe

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale

Cristina Galin – Senior Manager, Impozite indirecte

Antreprenoriatul din România este personificarea unui tânăr născut în 1990. Uneori idealist și animat de schimbare, alteori fără repere sau în tatonare pentru scalarea la nivel internațional și identificare de modele în business, dar de fiecare dată în căutarea de oportunități și adaptat la contextul turbulent al transformărilor economiei naționale.

Antreprenorii fondatori au parcurs vremuri grele

În același timp, antreprenorul român al anilor 90’, este un senior care predă acum ștafeta generației celor care se nășteau atunci când a început business-ul. La nivel macro, misiunea lui a fost una fondatoare pentru mediul de afaceri dintr-o țară fost comunistă ca România. La nivel micro a însemnat tranziția de la statutul de angajat, repartizat într-o întreprindere de stat, la cel de liber întreprinzător. A riscat foarte mult în condițiile inflației galopante de 170% din1991 sau de 256% din 1993 și care a continuat să fie de două cifre până în 2004.

Lipsa de capital și împrumuturile cu dobânzi prohibitive au condus la investiții reduse, care au complicat și mai mult accesarea instrumentelor de finanțare. Absența unei culturi de business și curaj antreprenorial a privilegiat improvizația în faza inițială de construcție a afacerii și a făcut anevoiasă scalarea afacerilor construite de ei. Cu aceste inerente dificultăți pentru o perioadă de tranziție, generația aceasta a făcut pionierat într-ale exprimării inițiativei private și promovării valorilor economiei de piață în România.

Generația moștenitorilor este foarte diferită

Astăzi o nouă generație preia ștafeta ca să ducă business-ul mai departe. Este generația celor care au crescut cu Internetul în buzunar și tehnologia la vârful degetelor. A celor care au călătorit și studiat în țări cu o solidă cultură de business, care au întâlnit proprietari de business-uri cu tradiție de câteva generații, care sunt conectați la noile tendințe, care transformă modele de business sau inventează altele noi.

Este generația celor care gândesc în rețea și își exprimă direct opțiunile în mediul online, a celor care nu au cunoscut constrângerile economice ale ideologiei de partid și gândesc dezvoltarea business-urilor la scală globală. Sunt prieteni cu tehnologia și o folosesc în mod natural, ca pe o prelungire a propriei prezențe, într-un mediu care ridică pe scut președinți și construiește cele mai puternice afaceri globale. Dintre aceștia se vor alege viitorii lideri de business.

Riscul succesiunii în afacerile de familie

Pe de altă parte, atunci când antreprenorii primei generații din România sunt întrebați despre transferul business-urilor către cea de-a doua generație, puțini spun că sunt pregătiți. Cel puțin așa pare să rezulte din studiile făcute pe acest subiect și relevante pentru România. Planificarea succesiunii este în top 3 provocări pentru antreprenorii români.

Cei mai mulți sunt hotărâți să păstreze afacerea și managementul companiei în familie. În acest moment antreprenorii români nu par să fie înclinați spre profesionalizarea conducerii afacerii, adică păstrarea drepturilor de proprietate a afacerii, dar atragerea unor manageri externi la conducerea companiei.

În același timp, diferențele de viziune dintre generații pot pune în pericol afacerile de familie. Pericolul poate lua forma diferențelor de viziune asupra gestiunii și evoluției afacerii și merge până la evenimente nefericite din familie (deces, divorț, etc). Sunt de notorietate cazurile finalurilor dramatice ale unor antreprenori români care au atras prăbușirea afacerilor pe care le construise. Pentru protejarea afacerilor în aceste situații se impune implementarea unor proceduri adecvate care, în acest moment în multe afaceri de familie, fie sunt simplist concepute, fie lipsesc în totalitate.

Dacă în companiile cu tradiție antreprenorială din Europa, experiența a consemnat măsuri concrete precum înțelegeri ale acționarilor, măsuri de evaluare a performanțelor, consiliu de familie sau alte mecanisme de soluționare a conflictelor, în cazul companiilor din România situația se corelează cu nivelul scăzut de maturitate al antreprenoriatului, în general. Încă o dată ne vine greu să urmăm exemplul afacerilor de familie seculare din toată lumea și vrem să ne creăm propria cale, cu toate riscurile de rigoare.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

Biriş Goran societate aflată în topul avocaturii româneşti și PrivacyOne, cabinet specializat în consultanţă juridică în domeniul protecţiei datelor personale, anunţă că îşi vor uni forţele pentru a oferi servicii consolidate de consultanță în materie de protecția datelor cu character personal. Zona de expertiză a PrivacyOne – axată în prezent pe alinierea la noul Regulament de protecţie a datelor cu caracter personal – vine să completeze portofoliul de servicii Biriş Goran cu o cunoaştere în profunzime a subiectului GDPR.

“Experienţa îndelungată a Andreei Lisievici (PrivacyOne) în domeniul protecţiei datelor personale, consultanţa de înaltă calitate în domeniul GDPR, precum şi modul de gândire şi prioritizare a consultanţei pe care o oferă, sunt foarte asemănătoare cu valorile care ne ghidează pe noi, la Biriş Goran” – a declarat Gabriel Biriş, partener fondator al casei de avocatură, unul dintre cei mai buni specialişti în fiscalitate la ora actuală. “Gândim la fel şi sunt convins de faptul că piaţa de consultanţă va reacţiona pozitiv la valoarea adăugată pe care această colaborare o va aduce clienţilor noştri“, a completat Gabriel Biriş.

La rândul ei, Andreea Lisievici crede că parteneriatul nou creat va sprijini efortul PrivacyOne de a livra la cea mai înaltă calitate şi că beneficiarii acestuia – clienţii ambelor companii – vor aprecia produsele de consultanţă integrate oferite în această manieră. “Am muncit mult ca să ajungem la nivelul de excelenţă pe care l-am atins, iar Privacy One se afla meritoriu la nivelul la care este cotată astăzi. Am găsit în Biriş Goran un partener ideal venit la cel mai bun moment cu putinţă, şi vom putea astfel aduce clienţilor noştri plusul de atenţie de care aceştia au nevoie.” a declarat Andreea Lisievici. “Portofoliul de clienţi PrivacyOne, compus din nume mari ale pieţei româneşti, va beneficia nu doar de servicii de aliniere şi implementare a noilor reglementări cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, ci de întreaga noastră capacitate în toate domeniile consultanţei juridice de afaceri.”

****

Andreea Lisievici este partener al PrivacyOne, cabinetul specializat în asistenţă juridică în domeniul protecţiei datelor personale şi drept IT. Are peste 10 ani de experiență ca avocat în proiecte comerciale, de protecția datelor și de conformitate. A acordat de-a lungul anilor consultanță unei game largi de clienți în domeniul IT și privacy, cum ar fi cloud computing, securitate cibernetică, publicitate comportamentală, reținerea datelor sau monitorizarea angajaților și a fost implicată în arbitraje în domeniul IT. Scrie frecvent articole de specialitate şi este un trainer și lector experimentat.

Biriş Goran este o societate de avocatură de business înființată în 2006 și are o echipă formată din peste 35 de avocați. Biriș Goran oferă o gamă largă de servicii cu accent pe domenii precum: fiscalitate și taxe, tranzacții imobiliare, drept societar, fuziuni și achiziții, concurență, litigii, proprietate intelectuală, IT&C și protecția datelor, dreptul muncii, finanțări, precum și restructurări și insolvență.

Ariile de practică ale Biriș Goran sunt incluse frecvent printre cele mai bune din țară de publicații precum Chambers Europe și European Legal 500.

Firma de servicii profesionale PwC Europa Centrală și de Est anunță alegerea lui Nick Kós în poziția de CEO pentru un mandat de patru ani, care va începe de pe 1 iulie 2018.

Nick Kós este în prezent Country Managing Partner al PwC Ungaria și a exercitat diverse funcții de conducere în regiunea Europei Centrale și de Est. El a fost implicat în proiecte pentru unii dintre clienții importanți ai PwC în Ungaria și ECE, printre care grupul NOKIA, MOL și Diageo.

Nick va prelua conducerea firmei de la actualul CEO, Olga Grygier-Siddons, care își va încheia mandatul de 4 ani pe 30 iunie 2018.

”Sunt onorat că am fost ales CEO al PwC ECE. Aceasta este o perioadă plină de oportunități pentru PwC în Europa Centrală și de Est și este un privilegiu să conduc o echipă de peste 10.000 de profesioniști, care lucrează împreună pentru a consolida încă și mai mult firma. Mă voi concentra pe asigurarea calității serviciilor pentru clienții noștri, la standardele de excelență ale PwC, continuând în același timp să investim în dezvoltarea oamenilor, a abilităților noastre și a tehnologiei utilizate, toate acestea fiind elemente cheie ale succesului nostru în viitor. Este de asemenea vital să continuăm să ne ajutăm clienții pentru a răspunde în cel mai bun mod provocărilor și oportunităților actualului context de piață, punându-le la dispoziție echipe și servicii de calitate ridicată. Voi lucra cu Partenerii noștri din întreaga regiune pentru a valorifica la maximum rețeaua de contacte cu clienții și a continua să generăm valoare pentru clienții noștri și alți stakeholderi”, a declarat Nick Kós.

”Vreau de asemenea să îi mulțumesc Olgăi pentru dedicarea și angajamentul pe care le-a demonstrat în acești patru ani. Voi continua să construiesc pe baza experienței, a rețelei de contacte și a reușitelor ei”, a adăugat Nick Kós.

”A fost o adevărată onoare să fiu CEO al PwC ECE. Sunt mândră în mod deosebit de toată munca pe care am depus-o, alături de clienții noștri și de alți stakeholderi, pentru a face țările din regiunea noastră mai competitive și mai proeminente pe scena economică globală. Vreau de asemenea să îl felicit pe Nick Kós, alături de care voi coopera îndeaproape pentru a asigura o tranziție de succes și cât mai lină către mandatul său de conducere. De asemenea, vreau să le mulțumesc clienților noștri pentru felul în care colaborează cu noi, precum și tuturor profesioniștilor din cadrul PwC ECE pentru munca lor deosebită și pentru contribuția lor la construirea încrederii și rezolvarea unor probleme importante, care fac cu adevărat diferența în țările în care PwC este prezentă în regiune”, a declarat Olga Grygier-Siddons. 

Acesta își va începe mandatul de la 1 iulie 2018.

Deși centrarea pe client nu este un concept nou, a ajuns să fie din ce în ce mai relevant în contextul transformării digitale a companiilor, a marketingului digital, a capacității managerilor de a monitoriza, înțelege și modela experiența clientului. În studiul realizat de Valoria si Doingbusiness.ro, Barometrul centrării pe client în companiile din România, centrarea pe client este privită ca fiind o strategie care aliniază dezvoltarea și livrarea produselor companiei în jurul nevoilor consumatorilor cu scopul de a crește valoarea companiei.

Din păcate, multe companii sunt departe de a avea o cultură a serviciilor centrată pe client. De aceea este bine să știm care sunt principalii 5 factori care blochează acest proces în interiorul companiilor, conform rezultatelor studiului Valoria și Doingbusiness.ro.

1. În companie nu există expertiza necesară pentru a implementa centrarea pe client (88%)

Cele mai multe companii din România consideră că acesta este principalul factor care le blochează. Dincolo de a fi ”scuza la îndemână”, este evident că este greu să ai focus pe centrarea pe client într-o economie în tranziție, în care cele mai multe provocări țin de supraviețuirea afacerii. Asta ca să nu mai punem la socoteală profilul psihocultural colectivist al românilor, care ne face să nu ne fie ușor să ne punem ”în slujba” celor cu care nu avem o legătură (de rudenie, de prietenie sau cunoștințe).

2. Lipsa tehnologiilor necesare pentru administrarea datelor (89%)

Tehnologia ne permite să colectăm datele relevante despre comportamentul consumatorilor, despre relația pe care o avem cu ei, despre istoricul și despre potențialul de business. Chiar și în era Internetului și a aplicațiilpr SaaS (Software as a Services) sunt multe companii care nu au un sistem de CRM sau de Sales Management. Decizia aparține de cele mai multe ori unui top management care este deprofesionalizat din punct de vedere al tehnologiilor digitale și care nu are cunoștințele necesare pentru a prioritiza aceste investiții.

3. Slaba comunicare a informațiilor între departamente (76%)

Lipsa de încredere este endemică în România, lucru care nu este de neînțeles după 50 de ani de comunism. Această lipsă de îmcredere este întărită de modul în care sunt conduse cele mai multe companii de lideri autoritari și dominanți. În acest context, ținând cont și de lipsa tehnologiilor care să transparentizeze ceva mai mult comunicarea informațiilor relevante între departamente, sunt multe companii în care fiecare știe altceva și puțini au imaginea de ansamblu. Această realitate crează costuri de oportunitate, lupte de putere interne pentru accesul privilegiat la informații și o slabă comunicare a informațiilor în general în interiorul firmei.

4. Nu au o definiție comună și clară a centrării pe client (73%)

Acțiunile aliniate și coerente se obțin numai atunci când toți cei din echipă înțeleg în același fel un anumit concept. Dincolo de înțelegerea clară a ceea ce înseamnă centrarea pe client în compania noastră, mai rămâne de clarificat setul de acțiuni prin care aceasta se ”dovedește”. Lipsa unei definiții comune și clare a centrării pe client și a unei corelații imediate cu un set de acțiuni dezirabile (pentru care vor primi recompense tangibile și intangibile) crează o mare problemă în companiile care vor să fie mai centrare pe client.

5. Cultura companiei nu este aliniată cu nevoile clienților (70%)

Chiar dacă produsul sau serviciul nostru are căutare și se vinde, asta nu înseamnă automat că avem o cultură a companiei centrată pe client. Nevoile clienților sunt complexe și evoluează. Ceea ce azi a fost wow pentru ei, mâine în mod sigur vor considera că este normal să primească, ca atenție și disponibilitate din partea echipei companiei noastre. Totule e mai greu este atunci când nevoile clienților sunt complet necunoscute, sau când cultura companiei vine în contradicție cu acestea. De exemplu, în România clienții apreciază foarte mult serviciile de garanție, iar unele companii văd o mare povară în acordarea acestora și nu știu cum să scape mai repede apelând la sub-contractori deficitari la capitolul client service.

În concluzie

Aparent cultura orientată spre vânzări pare să fie mai eficientă, dar abordarea centrată pe client este mai profitabilă pe termen lung. Acest lucru se datorează faptului că centarea pe client conduce nu doar la furnizarea de produse/servicii conform cerințelor acestuia, dar și la crearea de interacțiuni cu clienții înainte și după vânzare, cu scopul de a genera vânzări repetate, loialitate și profituri.

Compania de audit și consultanță fiscală PKF Finconta, locul 10 în topul firmelor din București din acest domeniu, l-a numit pe Nilanjan Nag, Manager, la conducerea echipei de Transfer Pricing.

Nilanjan Nag vine din India, unde în ultimii nouă ani a lucrat la Deloitte în cadrul departamentului de prețuri de transfer, după alți doi ani petrecuți în cadrul departamentului similar al PwC. Astfel are o experiență solidă în ceea ce privește conformitatea cu legislația privind prețurile de transfer și a coordonat angajamente complexe de planificare și auditul prețurilor de transfer. De asemenea, a fost implicat în proiecte legate de documentația globală a prețurilor de transfer și are experiență în evaluarea proprietății intelectuale.

”M-am alăturat echipei PKF Finconta din România deoarece știu că există un potențial de dezvoltare semnificativ cu privire la serviciile de conformitate și consultanță de transfer pricing. Avem specialiști foarte buni în acest domeniu și vreau să demonstrăm că există beneficii notabile în a lucra cu o companie cu peste  23 de ani de experiență în Romănia, care aduce expertiză de top și o atenție deosebită pentru fiecare client”, spune Nilanjan Nag, coordonatorul echipei de Transfer Pricing de la PKF Finconta.

Nilanjan a absolvit Facultatea de Contabilitate din cadrul Universității din Calcutta și are o diplomă de Master în Business Management de la Institutul Național de Tehnologie din West Bengal. În România va dezvolta echipa și serviciile de Transfer Pricing ale PKF Finconta, într-o piață în care 44% dintre companii spun că tema prețurilor de transfer este de importanță crescută pentru acestea, iar 70% spun că pregătesc documentația privind prețurile de transfer cu scopul reducerii riscului de controversă.

”Cred că am făcut cea mai bună alegere numindu-l pe Nilanjan Nag la conducerea echipei noastre de Transfer Pricing. Are cunoștințe solide despre acest domeniu și o experiență profesională impecabilă. Am observat că a câștigat deja încrederea clieților cu care s-a intâlnit până acum prin cunoștințele și experiența pe care le are. Vom folosi contextul actual favorabil pentru a dezvolta și mai mult, și a crește rapid dar sustenabil, această linie de servicii de Transfer Pricing”, spune Florentina Șușnea, Fondator și  Managing Partner al PKF Finconta.

• Impozit pe profit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Începând cu 30 martie 2018, prevederea privind obligația contribuabililor pentru activele pentru care au aplicat facilitatea privind profitul reinvestit de a le păstra pentru cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementarilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani, nu va mai fi aplicabilă în cazul activelor care sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de lege.

Cheltuielile de sponsorizare

Începând cu 30 martie 2018, contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordă burse private vor avea obligația de a depune o declarație informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, mecenatului sau burselor private aferentă anului în care s-au înregistrat cheltuielile respective, până la depunerea declarației anuale de impozit pe profit.

• Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Începând cu 1 aprilie 2018, microintreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 RON și au cel puțin 2 salariați vor putea opta, o singură dată, pentru aplicarea regimului de impozit pe profit, începând cu trimestrul în care cele două condiții menționate sunt îndeplinite, opțiunea fiind una definitivă.

O nouă definiție pentru salariat se introduce în sensul impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

De asemenea, microintreprinderile care efectuează sponsorizări potrivit Legii nr. 32/1994, pentru susținerea entităților non-profit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, vor putea solicita credit fiscal pentru respectivele cheltuieli de sponsorizare în limita a 20% din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat pentru trimestrul în care s-au înregistrat cheltuielile respective.

Sumele care nu sunt scăzute ca și credit fiscal pentru sponsorizare pot fi reportate pe o perioada de 28 de trimestre consecutive, scăderea sumelor efectuându-se în ordinea înregistrării cheltuielilor respective.

Contribuabilii cărora li se aplică aceste prevederi vor avea obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, similar cu prevederile titlului de impozit pe profit.

• Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România

Se abrogă prevederile capitolului IV „ Modul de impozitare a veniturilor din economii obținute din România de persoane fizice rezidente în state membre și aplicarea schimbului de informații în legătură cu această categorie de venituri” de la titlul VI „ Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România.

• Taxa pe valoare adăugată

Operațiunile efectuate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare nu se cuprind în sfera TVA dacă rezultatele cercetării nu sunt transferate altei persoane. Totodată, dreptul de deducere pentru achizițiile destinate realizării acestor proiecte de cercetare-dezvoltare și inovare se exercită în limitele și condițiile prevăzute la art. 297-300 din Codul Fiscal.

• Accize

Nivelul accizelor diferențiat se stabilește prin diminuarea cu 183,62 lei/1.000 litri, respective 217,31 lei/tonă, a nivelului standard prevăzut pentru motorina utilizată drept carburant pentru motor. Reducerea se realizează prin restituirea diferenței dintre nivelul standard și nivelul diferențiat al accizelor.

Se adaugă o nouă condiție pentru eliberarea autorizației de antrepozit fiscal, și anume, persoana care urmează să desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu înregistreze obligații fiscal restante la bugetul general. Această cerință se aplică și persoanelor care au solicitate eliberarea autorizației de antrepozit fiscal și ale căror cereri sunt în curs de soluționare la data de 30 martie 2018.

• Modificări aduse Codului de Procedură Fiscală

Se rambursează TVA cu efectuarea ulterioară a inspecției fiscale în cazul decontului cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare depus de contribuabilul care beneficiază de o eșalonare la plată. Aceste prevederi se aplică cererilor și deconturilor cu opțiune de rambursare depuse după data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe.

• Impozit pe venit și contribuții sociale

Contribuabilii care obțin venituri în baza contractelor din activitatea sportivă datorează impozit pe venit, impozitul fiind final. Acesta se calculează de către plătitorul de venit prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se reține la sursă la momentul plății venitului.

De asemenea, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări de sănătate, în anumite condiții.

Ca o noutate, contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul stabilit după cum urmează:

– 2% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii;

– 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în conditiile legii. Prin excepție, contribuabilii pot opta pentru calcularea, reținerea și plata sumei menționate anterior de către plătitorii de venituri până la termenul de plată a impozitului.

Sunt prevăzute dispozițiile tranzitorii cu referire la veniturile realizate în anul 2018 în baza contractelor de activitate sportivă, cu privire la stabilirea, reținerea, plata și declararea impozitului și contribuțiilor sociale.

• Procedura de acordare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale

Este reglementată situația debitorilor care nu dețin bunuri în proprietate, ipoteza pe care Codul de procedură fiscală nu o avea în vedere în mod distinct anterior modificărilor operate prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2018.

În cazul acestor debitori, cererea de eșalonare va cuprinde mențiuni referitoare la lipsa bunurilor, precum și efectul acestei circumstanțe asupra posibilității de plată a obligațiilor fiscale pentru care se cere eșalonarea. Toate informațiile furnizate de debitori cu privire la aceste împrejurări sunt verificate de către organul fiscal.

De asemenea, se introduc anumite condiții suplimentare pentru acordarea eșalonarii la plată a obligațiilor fiscale, și anume: (i) interdicția ca administratorii debitorilor societăți comerciale să aibă fapte înscrise în cazierul fiscal, (ii) interdicția ca debitorul să aibă obligații fiscale restante mai vechi de 12 luni și (iii) interdicția ca debitorul să aibă pierderi din exploatare în ultimul exercițiu financiar închis.

Autori:

Arcadie Parfenie – Senior Manager, Impozite directe

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit școntribuții sociale

Cristina Galin – Senior Manager, Impozite indirecte

Calin Stan – Manager, Litigii fiscale