Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea O.G. nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, în vigoare de la 31 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1036 din 28 decembrie 2017

Contribuabilii care aplică obligatoriu mecanismul, atât la încasări, cât și la plăți, sunt cei înregistrați în scopuri de TVA, inclusiv instituțiile publice care:

a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018;

b) începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor;

c) se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței.

Nu se consideră obligații restante și nu atrag obligativitatea aplicării sistemului split TVA:

– obligațiile fiscale pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată;
– obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condițiile Legii contenciosului administrativ;
– obligațiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară;
– obligațiile fiscale restante administrate de organul fiscal central și local, neadmise la masa credală sau în planul de reorganizare și care nu se sting decât la data închiderii procedurii;
– creanțele fiscale înscrise în titlurile executorii ce au stat la baza sechestrului pentru care s-a realizat valorificarea bunului cu plata în rate, în limita diferenței de preț ce a fost aprobată la plata în rate;
– obligațiile fiscale datorate de contribuabil, în condițiile în care acestea sunt mai mici sau egale cu suma de rambursat/restituit pentru care există cerere în curs de soluționare.

Contribuabilii pot aplica opțional mecanismul split TVA, notificând organele fiscale competente.

Facilități fiscale oferite pentru aplicarea opțională a mecanismului split TVA: reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică sistemul.

Nu sunt obligate să facă plăți defalcate pentru facturile primite de la furnizori:

– instituțiile publice;
– persoanele fizice impozabile;
– persoanele nestabilite în România și care nu au obligația de a se înregistra în România.

Mecanismul split TVA se aplică operațiunilor impozabile care au locul livrării/prestării în România și persoana obligată la plată nu este beneficiarul, în condițiile în care factura este întocmită sau avansul este încasat ulterior datei de 1 ianuarie 2018.

Nu li se aplică mecanismul split TVA:

– operațiunilor supuse taxării inverse;
– operațiunilor supuse regimurilor speciale (aurului din investiții, bunurilor second hand etc).

Data de la care se aplică efectiv mecanismul – ziua următoare înregistrării în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, respectiv:

– maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii notificării de către persoanele impozabile care optează pentru acest mecanism sau care intră în procedură de insolvență;
– 1 martie 2018, pentru persoanele impozabile cu debite fiscale restante la 31 decembrie 2017 și neachitate până la 31 ianuarie 2018;
– 1 martie 2018, pentru persoanele impozabile aflate în procedură de insolvență la 31 decembrie 2017;
– data de 1 a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile de la data scadentă a obligației fiscale constând în TVA de plată.

Registrul contribuabililor care aplică split TVA poate fi accesat de la următoarea adresă:
https://www.anaf.ro/RegPlataDefalcataTVA/

Data de la care încetează a se mai aplica mecanismul – data radierii din Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA, respectiv:
– maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării conform căreia persoana impozabilă care a avut debite constând în TVA nu se mai află în niciuna dintre situațiile de aplicare obligatorie a sistemului de cel puțin 6 luni;
–  maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării conform căreia persoana impozabilă a ieșit din procedura de insolvență;
– maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării conform căreia persoana impozabilă renunță la opțiunea de aplicare a mecanismului, însă nu mai devreme de un an de la data la care au fost înscriși în Registru.

Obligații ale persoanelor care aplică mecanismul:

– să notifice autoritățile fiscale intrarea în starea de insolvență;
– să notifice clienții aplicarea mecanismului și să comunice contul special de TVA;
– să facă plățile către furnizorii care aplică mecanismul split TVA numai în contul dedicat pentru TVA și din propriul cont special de TVA.

Operațiuni pe contul special de TVA:

– din contul de TVA se achită numai TVA-ul datorat bugetului de stat sau TVA-ul aferent facturilor emise de furnizori;
– nu se fac retrageri de numerar sau plăți către conturile curente, din contul de TVA;
– plățile parțiale ale facturilor primite se consideră că includ TVA (calculat cu suta mărită);
– dacă o factură conține mai multe bunuri și servicii cu cote diferite de TVA și dacă pe ordinul de plată nu se face mențiune cu privire la serviciile/bunurile care se doresc a fi achitate, alocarea se face automat pentru bunurile/serviciile cu cota mai mare de TVA;
– încasările care nu au fost făcute corect în contul de TVA trebuie redirecționate către acest cont special în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la încasarea lor (inclusiv sume încasate prin substitute de numerar, cu cardul sau sume încasate din instrumente de plată emise anterior intrării în sistemul split TVA, dar încasate ulterior sau sume eliberate din conturi escrow);
– diferența dintre încasările efectuate în numerar și plățile efectuate în numerar trebuie direcționată către contul special de TVA în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la încasarea lor;
– încasările care au fost înregistrate ulterior intrării furnizorului în sistemul split TVA, pentru facturi emise anterior aplicării acestui mecanism, trebuie redirecționate către acest cont special în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la încasarea lor.

Operațiuni care prin excepție nu implică contul special de TVA:

– plățile în numerar, cu substitute de numerar sau cu cardul;
– plățile în natură;
– compensările;
– plățile care nu se fac direct de beneficiar către furnizor;
– plățile din conturile escrow sau de garanție;
– finanțările acordate de instituțiile de credit, prin preluarea creanțelor.

Reguli general aplicabile:

– persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și care nu aplică mecanismul split TVA, trebuie să facă plățile în mod defalcat către furnizorii care aplică sistemul.
– rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse în deconturi cu opțiune de rambursare se efectuează în alt cont decât contul de TVA, cu excepția situației în care titularul solicită rambursarea în contul de TVA.
– contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat, precum și în baza unor titluri executorii, potrivit legii, pentru TVA aferentă unor achiziții de bunuri și/sau servicii.
– contribuabilii care, la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluționare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal central respinge total sau parțial rambursarea beneficiază de anularea penalităților de întârziere dacă achită obligațiile de plată în 30 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.

Sancțiuni pentru încălcarea regulilor split TVA:

a) penalitate de 0,06% pe zi pentru:
– plățile efectuate eronat în alt cont decât cel de TVA sau din alt cont decât cel de TVA, dacă se corectează într-un termen între 7 și 30 de zile lucrătoare;
– nevirarea în contul de TVA a sumelor eliberate din conturi escrow sau primite în urma cesiunii de creanță, în termen de 7 zile lucrătoare de la încasarea lor, dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare;
– debitarea contului de TVA cu alte sume decât cele reprezentând TVA de plată la bugetul de stat sau către furnizori, dacă nu se întregește suma în termen de 7 zile lucrătoare , dar nu mai mult de 30 de zile lucrătoare;

b) amendă de 10% din suma de TVA virată/încasată incorect, în următoarele situații:
– plățile efectuate eronat din alt cont decât cel de TVA, dacă nu se corectează într-un termen de 30 -de zile lucrătoare;
– nevirarea sumelor încasate eronat în alt cont decât cel de TVA, în termen de 30 de zile lucrătoare;
– nevirarea în contul de TVA a sumelor eliberate din conturi escrow sau primite în urma cesiunii de creanță, în termen de 30 de zile lucrătoare;

c) penalitate de 50% din suma extrasă din contul de TVA dacă nu se reîntregește suma debitată eronat în termen de 30 de zile lucrătoare;

d) amendă între 2.000 lei și 4.000 lei pentru nedepunerea notificării intrării în stare de insolvență și pentru necomunicarea contului de TVA către clienți.

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante noutăți aduse de Hotărâre de Guvern nr. 905/14 decembrie 2017 (“HG 905/2017”) în ceea ce privește cadrul de reglementare cu privire la registrul general de evidență al salariaților (“REVISAL”).

Intrare în vigoare

HG 905/2017 înlocuiește Hotărârea de Guvern nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților (“HG 500/2011” în cele ce urmează).
Cu câteva excepții, HG 905/2017 intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial, respectiv pe 19 decembrie 2017.
Prevederile HG 905/2017 care reglementează regimul sancționator intră în vigoare în termen de 10 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Dispoziții generale

Printre principalele noutăți aduse de HG 905/2017 menționăm: (i) modificări privind structura REVISAL, (ii) introducerea unor noi date care trebuie completate în REVISAL, (iii) modificarea unor termene în care trebuie transmise unele date în REVISAL.
Modificări privind structura REVISAL
Se revine la structura unică a REVISAL atât pentru angajatorii privați cât și pentru instituții sau autorități publice, eliminându-se noțiunile de registru privat și public și adaptându-se textele legale în consecință.

Date noi ce trebuie completate în REVISAL

Ca un element de noutate, HG 905/2017 prevede că trebuie completate în REVISAL și următoarele date:
Pe lângă salariul de bază lunar brut și sporurile reglementate de contractul individual de muncă, începând cu data intrării în vigoare a HG 905/2017 vor trebui înregistrate și: indemnizațiile precum și alte adaosuri, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractele colective de muncă.

Modificarea unor termene

Transmiterea în REVISAL a datelor privind perioada, cauzele de suspendare și data încetării suspendării contractului individual de muncă se face cel târziu în ziua anterioară datei suspendării/datei încetării suspendări, cu excepția situației absențelor nemotivate când transmiterea în registru se face în termen de 3 zile lucrătoare de la data suspendării. Anterior, transmiterea acestor date se făcea în maximum 20 de zile lucrătoare de la data suspendării /datei încetării suspendării.

Orice modificare a datelor privind salariul de bază lunar brut, indemnizațiilor, sporurilor sau alte adaosuri se transmite în REVISAL în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării. Anterior, transmiterea acestor date se făcea anterior producerii modificării.

Prin excepție de la această prevedere, orice modificare a datelor privind salariul de bază lunar brut și a oricăror adaosuri care se produce de la data intrării în vigoare a prevederilor HG 905/2017 și până la data de 31 martie 2018 se transmite până la 31 martie 2018.

Autor: Nicoleta Gheorghe, Manager – Avocat, coordonatorul practicii de dreptul muncii

PwC România vine în ajutorul companiilor care vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2018, să achite facturi către furnizori ce aplică plata defalcată de TVA, prin lansarea aplicației ANAFcheck. Aceasta se conectează la bazele de date ale ANAF și permite verificarea automată a tuturor codurilor de înregistrare fiscală ale furnizorilor, pentru a identifica acele companii care aplică plata defalcată de TVA.

ANAFcheck este o interfață între serverul unei companii și Registrul fiscal român, care permite automatizarea schimbului de date. Aplicația aduce 19 atribute fiscale ale codului TVA căutat (ex. date despre stare înregistrare în scopuri de TVA, plata TVA defalcată, contribuabil activ/inactiv, sistem TVA la încasare etc.), interogarea putând fi individuală sau multiplă. Acest instrument funcționează cu orice sistem de operare, și mai mult decât atât, este ușor de integrat cu sistemele SAP sau alte sisteme de tip ERP.

„Ideea ANAFcheck a pornit de la faptul că sistemul de plată defalcată nu va afecta doar contribuabilii care aplică mecanismul, ci și mare parte din partenerii acestora.  Astfel, chiar și contribuabilii care nu sunt în sistem, dar sunt înregistrați în scopuri de TVA, vor fi nevoiți să verifice începând cu 1 ianuarie 2018 care dintre furnizorii acestora aplică mecanismul.  O verificare manuală ar crea o povară administrativă semnificativă și ar putea necesita resurse și timp suplimentar”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.
”PwC a dezvoltat această aplicație online pentru a ajuta companiile să automatizeze și să eficientizeze cât mai mult procesul de verificare a furnizorilor ce aplică plata defalcată a TVA, ușurând activitatea departamentelor financiar-contabile și facilitând tranziția către regulile impuse de noul mecanism”, a declarat Daniel Anghel.

”Prin folosirea aplicației ANAFcheck, departamentele financiar-contabile vor putea economisi timp și vor putea preveni riscul de eroare umană. În vreme ce o căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut, eficientizând astfel foarte mult activitatea angajaților din departamentul financiar și permițându-le să se concentreze pe proiectele cu valoare adăugată ridicată pentru companie”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

Nu în ultimul rând, ANAFcheck permite identificarea furnizorilor inactivi sau cu coduri de TVA invalidate precum și evitarea unor penalități generate de plăți incorecte către furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA (de 0.06%/zi din valoarea TVA, înmulțit cu numărul de zile de la data plății eronate până la data corecției).

Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina de Internet:
https://www.pwc.ro/en/services/tax-services/splitvat.html

Consacrat drept un bătrânel care împarte daruri celor mici, Moș Crăciun este un simbol ce cheamă. Este capital de relație pe care îl investim în ceilalți prin simpla dăruire de cadouri. Se naște o economie de circumstanță care își are regulile ei specifice.

Dăruim și primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relațiile cu ceilalți și stimulează consumul. Comunități întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încarcatură simbolică și efect în economie.

Venituri mai mari, cadouri mai multe

În România vacanța de Crăciun coincide cu o creștere a consumului pe toate planurile, de la alimente și îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanțe și creșterea vânzărilor de mașini. Zeci de milioane de euro sunt puși în mișcare în numele lui Moș Crăciun. În această perioadă, producția bunurilor de larg consum cunoaște un boom care turează motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile și antrenează o forță de muncă sezonieră.

Cu o creștere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moș Crăciun anima și mai mult frenezia achiziției pe fond sonor de cadouri despachetate și șampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de țări analizate, în funcție de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.

Cumpărăm cadouri online sau în magazine

Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferența fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleași surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) și jucării (12,7%). Pentru respondenții la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.

Monetizarea lui Moș Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenați producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri și promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moșului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemați, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toți să cumpere ceva.

Moș Crăciun, de la simbol la mercantilism

Un Moș Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moș Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.

Chiar dacă în copilaria omenirii darul avea multiple semnificații, în momentul de față cea economică predomină. Morișca consumului învârte indicatorii economici și desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creșterii economice pe baza de consum nu poate dura la nesfârșit. Dacă vine Moș Crăciun și ne ia darul înapoi?

Autor: Constantin Magdalina, Expert, Tendințe si Tehnologii Emergente

Conducerea unei organizații antreprenoriale este un lucru provocator. Departe de a beneficia/de a avea nevoie de gradul de procedurizare al unei corporații, firma antreprenorială ajunsă la un colectiv de 50-80 de angajați poate testa abilitățile de lider ale oricărui executiv de top.

Atunci când, însă, este condusă chiar de antreprenorul fondator apar niște elemente suplimentare care fac acest exercițiu și mai dificil. Iată de ce, în cele ce urmează, voi puncta cele mai mari provocări pe care le poate întâmpina un antreprenor pe acest drum.

1. Valorile antreprenorului și valorile companiei

La început de drum, când echipa era alcătuită din 2-3 oameni, transmiterea valorilor antreprenorului și transformarea lor în valorile companiei era ușoară. Dorința de succes, activitatea derulată în stransă legatură zi de zi, fluiditatea rolurilor și concentrarea pe rezultate se realizau în mod natural și firesc. Nu neapărat fără puncte de vedere diferite sau fară momente mai tensionate, dar toate se rezolvau prin comunicarea cu și prin implicarea tuturor.
Odată compania ajunsă la o echipă de 20-30 de oameni, mecanismele de comunicare devin mai complexe, dar oamenii cheie, cei care au fost alături de antreprenor de la început, sunt cei care asigură coerența și consecvența dintre cele două seturi de valori.
Lucrurile se schimbă radical atunci când echipa trece de 50-80 de oameni. Mecanismele de comunicare în proximitate nu mai asigură alinierea valorilor, iar interpunerea unui nivel din ce în ce mai consistent de middle management poate introduce factori perturbatori.

2. Control versus delegare

Nivelul de control pe care îl are antreprenorul asupra companiei sale este imens, față de cel pe care îl au mulți dintre managerii din corporații. Nevoia de control, mult mai scăzută, este susținută, în ambele contexte, de aceleași argumente de mangement: generarea rezultatelor de business în mod recurent și predictibil. Discrepanța dintre cele două (posibilitatea de a controla și nevoia de a controla tot) este cost de oportunitate pentru organizație.
Acest lucru este învățat destul de greu de unii antreprenori și se poate traduce în scăderea gradului de implicare al managerilor. Cel mai grav este faptul că poate rezulta în delegarea în sus (la antreprenor) a multora dintre responsabilitățile acestora.
Atunci când firma are un număr mai mic de angajați aceste aspecte, deși active, rămân de multe ori sub radar. Imediat ce organizația crește la 50-80 de angajați, efectul perturbator al micro-mangementului, al exercitării unui control direct, nestructurat și în afara rolului de lider al antreprenorului, produce fricțiuni majore în mecanismul firmei.

3. Proceduri și autonomie

Introducerea încă de la început a unui nivel adecvat de proceduri, în funcție de nivelul de dezvoltare al firmei antreprenoriale, este un lucru bun. Chiar dacă se poate trăi/face business și fără proceduri, este mult mai ușor de crescut o firmă care are o bună organizare în interior.
Să procedurizezi o firmă abia când a ajuns la 50-80 de angajați aduce cu sine, la pachet, o dimensiune de management al schimbării care poate fi dificil de navigat. Chiar și cu cele mai bune intenții, oamenii vor descoperi că sunt atașați de vechiul mod de lucru și vor integra mai greu procedurile în activitatea de zi cu zi. Mai mult, vor face o legătură (de multe ori falsă) între procedurizare și limitarea autonomiei rolurilor lor, ceea ce va spori gradul de rezistență la schimbare.
Trebuie menționat aici că procedurile și autonomia pot fi termeni care nu se exclud reciproc atunci cănd primul dă structura pe care se bazează cel de-al doilea, fără ca autonomia să devină subiect de procedurizare.

4. Leadership și management

Antreprenorul are nevoie de o capacitate foarte bună de a mixa aceste două moduri de funcționare în companie. În funcție de fiecare situație în parte, și nu doar de etapa de dezvoltare a companiei, în viața lui de fiecare zi dozajul dat de rolul de lider și cel de manager poate varia semnificativ. Este esențial ca antreprenorul să aibă capacitatea de a se auto-observa pentru a gestiona in mod conștient aceste două roluri.

Totuși, pe măsură ce afacerea crește, rolul de lider și capacitatea antreprenorului de a influența la distanță o organizație din ce în ce mai mare devin esențiale. Modelul comportamental, structura valorilor, startegiile de decizie ale antreprenorului vor ajunge la marea masă a angajaților prin canale de comunicare preponderent indirecte. De aceea este foarte important ca acesta să internalizeze funcționarea ca lider, să o ancoreze în valorile personale fundamentale și să devină un comunicator foarte bun.

Înțelegerea și stăpânirea superioară a comunicării (verbale/non-verbale, directe/indirecte, etc) va face ca transpunerea în realitate a rolului de lider să fie relevantă pentru antreprenor, pentru organizație și pentru oamenii din echipa acesteia.

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

În data de 19 decembrie 2017 a fost publicată Hotărârea nr. 905 din 14 decembrie 2017 privind registrul general de evidență a salariaților (prin care se abrogă HG 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților) în care se menționează că, prin excepție, orice modificare a prevederilor contractului individual de muncă referitoare la salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri care se produc de la data intrării în vigoare a hotărârii și până la 31 martie 2018, se transmit în registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) până la 31 martie  2018.
Netransmiterea de către angajator a informațiilor privind modificarea salariului lunar brut în termenul menționat constituite contravenție și se sancționează cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei.

Ulterior datei de 31 martie, regula de transmiterea în REVISAL a oricărei modificări a salariului de bază lunar brut, precum  şi a indemnizațiilor, sporurilor și ale altor adaosuri stabilite contractual, este de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia.

Amintim că extinderea termenului de transmitere a informațiilor privind modificarea salariului brut până la 31 martie 2018 a intervenit în contextul modificării legislației fiscale privind impozitarea indivizilor, respectiv trecerea contribuțiilor sociale suportate de angajator în sarcina angajatului și majorarea salariului minim brut pe economie la suma de 1.900 lei.

În plus, actul normativ prevede că înregistrarea în REVISAL a următoarelor informații despre persoanele angajate se face cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către fiecare persoană care urmează să se afle într-un raport de muncă cu angajatorul:

a) datele de identificare ale angajatorului cum ar fi: denumire, cod unic de identificare – CUI, codul de identificare fiscală – CIF, sediul social şi numele şi prenumele reprezentantului legal – pentru persoanele juridice, respectiv: numele, prenumele, codul numeric personal – CNP, domiciliul – pentru persoanele fizice;

b) datele de identificare ale salariaţilor, cum ar fi: numele, prenumele, codul numeric personal – CNP, cetăţenia şi ţara de provenienţă – Uniunea Europeană – UE, non-UE, Spaţiul Economic European – SEE;

c) data încheierii contractului individual de muncă şi data începerii activităţii;

d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative;

e) tipul contractului individual de muncă;

f) durata contractului individual de muncă, respectiv nedeterminată/determinată;

g) durata timpului de muncă şi repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parţial;

h) salariul de bază lunar brut, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă;

i) datele de identificare ale utilizatorului, în cazul contractelor de muncă temporară.

Angajatorul mai are obligația de a transmite către inspectoratul teritorial de muncă și  modificări ale contractului individual de muncă privind:
•    detașarea (data la care începe şi data la care încetează detaşarea, precum şi datele de identificare ale angajatorului la care se face detaşarea), cel târziu în ziua anterioară datei de începere/încetare a detaşării salariatului;
•    detașarea transnațională (data la care începe şi data la care încetează detaşarea transnaţională sau detaşarea pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European), cel târziu în ziua anterioară datei de începere/încetare a detaşării salariatului pe teritoriul altui stat;
•    suspendarea contractului de muncă (perioada, cauzele de suspendare şi data încetării suspendării contractului individual de muncă, cu excepţia cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale), cel târziu în ziua anterioară datei suspendării/datei încetării suspendării, cu excepţia situaţiei absenţelor nemotivate când transmiterea în registru se face în termen de 3 zile lucrătoare de la data suspendării;
•    încetarea contractului de muncă ( data şi temeiul legal al încetării contractului individual de muncă), cel târziu la data încetării contractului individual de muncă/la data luării la cunoştinţă a evenimentului ce a determinat încetarea contractului individual de muncă.

În ceea ce privește corecția erorilor survenite în completarea registrului, se face la data la care angajatorul a luat cunoștință de aceste erori.
Datele în registru se completează și se transmit on-line pe portalul Inspecției Muncii.

HG nr. 905/2017 intră în vigoare la data de 19 decembrie 2017, data publicării în Monitorul Oficial, cu excepția prevederilor privind sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a hotărârii care intră în vigoare la 10 zile de la data publicării.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 885 din 10 noiembrie 2017

Legea nr. 209/3 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 875 din 7 noiembrie 2017

Legea aprobă modificările și completările aduse art. 456 și art. 464 cu privire la scutirea de impozit pe clădiri și impozit pe teren aplicabilă:

•  clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de proprietar, care au fațada stradală și/sau principal renovată sau reabilitată în conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu excepția încăperilor care sunt utilizate în scopuri economice;

•  suprafețelor construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, astfel cum sunt menționate mai sus. Potrivit legii, consiliile locale pot reduce impozitul pe teren pentru suprafețele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric. Legea va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018.

Impozit pe profit

Raportul pentru fiecare țară în parte („Raportul CBCR”)

Ordinul nr. 3049/24 octombrie 2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelului și conținutul formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte” publicat în Monitorul Oficial al României nr. 894/14 noiembrie 2017

Obligația de a negocia colectiv implementarea ultimelor modificări aduse Codului Fiscal

Obligația de a iniția negocieri colective, indiferent de numărul angajaților din unitate, pentru punerea în aplicare a modificărilor aduse de OUG 79/2017 la Codul Fiscal cu privire la cuantumul cotelor de contribuții de asigurări sociale datorate de angajați.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 82/8 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea unor acte normative.

Impozitare internațională

Convenția pentru evitarea dublei impuneri încheiată între România și Bosnia și Hertegovina a fost supusă spre ratificare
Decretul nr. 988/16 noiembrie 2017 privind supunerea spre ratificare a Parlamentului a Convenției dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit publicat în Monitorul Oficial nr. 903/17 noiembrie 2017

A fost supusă spre ratificare Convenția de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit și prevenirea evaziunii fiscale dintre România și Bosnia și Hertegovina, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2016.

OCDE a aprobat actualizarea pentru anul 2017 a Convenției Model OCDE

Consiliul OCDE a aprobat Convenția Model actualizată pentru anul 2017.

Actualizarea din 2017 cuprinde în primul rând modificări ale Convenției Model OCDE aduse de acțiunile proiectului BEPS inclusiv cu privire la următoarele articole:

•         Articolul 1 – Persoane vizate;
•         Articolul 2 – Impozite vizate;
•         Articolul 5 – Sediu permanent;
•         Articolul 7 – Profiturile intreprinderii;
•         Articolul 9 – Intreprinderi asociate;
•         Articolul 25 – Procedura amiabilă;
•         Introducerea unui nou articol, 29 – Dreptul la beneficii

TVA

Procedura de restituire a TVA către persoanele impozabile stabilite în afara Uniunii Europene

Ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală 3.159/1 noiembrie 2017 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a cererilor de rambursare a TVA formulate de către persoane impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 892 din 14 noiembrie 2017

Prevederile Ordinului se aplică cererilor de rambursare depuse după data intrării acestuia în vigoare. Cererile depuse anterior se soluționează potrivit Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 5/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Principalele modificări aduse de Ordin sunt următoarele:
– Alinierea referințelor la prevederile Codului fiscal valabil de la 1 ianuarie 2016 (Legea nr. 227/2015);
– Introducerea de prevederi privind dreptul solicitantului de a fi ascultat în cazul refuzului acordării rambursării TVA de către autoritățile fiscale competente;
– Se menționează că, în situația în care solicitantul își desemnează alt reprezentant fiscal pentru rambursări ulterioare, autoritățile fiscale îi vor atribui un cod de identificare fiscală diferit de codul atribuit vechiului reprezentant fiscal.

Procedura de înregistrare în scopuri de TVA la cererea persoanelor impozabile cărora le-a fost anulată anterior înregistrarea în scopuri de TVA
Ordinul nr. 3300/16 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2011/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 938 din 28 noiembrie 2017

Principalele modificări introduse prin Ordin se referă la următoarele:

– Se menționează în mod expres ca, în cazul în care persoanei impozabile i-a fost anulat codul de TVA urmare a depunerii de deconturi de TVA fără tranzacții timp de 6 luni sau 2 trimestre consecutive, persoana impozabilă va trebui să declare că aceasta va efectua activități economice (în Formularul 099) în vederea înregistrării în scopuri de TVA;
– Autoritățile fiscale vor respinge cererea de înregistrare în scopuri de TVA depusă de societățile comerciale românești în cazul în care se stabilește că acestea prezintă risc fiscal ridicat.
– Înaintea luării deciziei de respingere a cererii de înregistrare, autoritățile fiscale îi vor asigura contribuabilului exercitarea dreptului de a fi ascultat și posibilitatea de a oferi probe suplimentare relevante.

Limitarea dreptului de deducere a TVA în legatură cu autoturisme

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2012 a Consiliului din 7 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2012/232/UE de autorizare a României în vederea aplicării unei măsuri de derogare de la articolul 26 alineatul (1) litera (a) și de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 292 din 10 noiembrie 2017
Consiliul Uniunii Europene a autorizat România să continue aplicarea măsurii de limitare la 50% a dreptului de deducere a TVA în cazul cumpărării, al achiziției intracomunitare, al importului, închirierii sau leasing-ului de vehicule rutiere motorizate și a TVA aferentă cheltuielilor legate de vehiculele respective, inclusiv combustibilul, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu anumite excepții, până la data de 31 decembrie 2020.

Accize

Aprobarea procedurii pentru soluționarea anumitor contestații

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3004/16 noiembrie 2017 privind aprobarea Procedurii de soluționare a contestațiilor prevăzute la art. 366 alin. (2), art. 369 alin. (5), art. 374 alin. (2), art. 377 alin. (4), art. 382 alin. (2), art. 385 alin. (4), art. 390 alin. (2) și art. 393 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 937 din 28 noiembrie 2017

Ordinul aprobă procedura de soluționare a contestațiilor formulate de operatorii economici în următoarele situații:
– respingerea cererii de autorizare a antrepozitului fiscal;
– suspendarea, revocarea, anularea autorizației de antrepozit fiscal;
– respingerea cererilor de autorizare a operatorilor economici ca destinatari înregistrați, exportatori înregistrați sau importatori înregistrați;
– revocarea autorizației de destinatar înregistrat, exportator înregistrat, importator înregistrat.

Vama

Nomenclatura combinată

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1925 al Comisiei din 12 octombrie 2017 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L282/31.10.2017 Comisia Europeană a publicat versiunea valabilă pentru anul 2018 a Nomenclaturii Combinate (NC).

Diverse

Sistemul unitar de pensii publice

Legea nr. 217/17 noiembrie 2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 908 din 20 noiembrie 2017

Se aduc modificări la cauzele care determină suspendarea plății pensiei, precum și la condițiile care determină reluarea sa.
Se clarifică faptul că în sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activități dependente, indiferent de nivelul acestora, anumite categorii de pensionari și se introduc noi categorii. De asemenea, se clarifică faptul că pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activități independente, indiferent de nivelul acestora.

Tichete de creșă

Ordinul nr. 1851/25 octombrie 2017 al ministrului muncii și justiției sociale privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creșă pentru semestrul al II-lea al anului 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 935 din 27 noiembrie 2017
Pentru semestrul al II-lea al anului 2017, începând cu luna noiembrie 2017, valoarea sumei lunare care se acordă sub forma de tichete de creșă se menține la nivelul de 440 lei.

Tichete de masă

Ordinul nr. 1852/25 octombrie 2017 al ministrului muncii și justiției sociale pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul al II-lea al anului 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 935 din 27 noiembrie 2017
Pentru semestrul al II-lea al anului 2017, începând cu luna noiembrie 2017, valoarea nominală maximă a unui tichet de masă se menține la nivelul 15,09 lei.

Noi conturi contabile ce urmează a fi utilizate în contextul aplicării mecanismului de plată defalcată a TVA

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2.827/30 octombrie 2017 privind completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 873 din 7 noiembrie 2017
Ordinul introduce conturile contabile ce urmează a fi utilizate pentru înregistrarea operațiunilor privind plata defalcată a TVA.

Aprobarea procedurii de restituire a TVA, taxelor vamale și a altor taxe plătite de Guvernul SUA, personalul sau, contractori și personalul contractorilor

Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3199/3 noiembrie 2017 pentru aprobarea procedurii de restituire a impozitelor, taxelor vamale și a altor taxe plătite de Guvernul Statelor Unite ale Americii, personalul său, contractori și personalul contractorilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 884 din 9 noiembrie 2017

Ordinul prevede posibilitatea Guvernului SUA și a contractorilor săi, precum și a personalului acestora, de a solicita restituirea impozitelor, taxelor vamale și a taxelor aferente proviziilor, echipamentelor, materialelor, tehnologiilor, pregătirii sau serviciilor necesare implementării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul SUA privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masa și promovarea relațiilor militare și de apărare, semnat la Washington la 30 martie 1998.
Procedura de restituire presupune depunerea unei cereri, al cărui format este prevăzut de Ordin, către autoritatea competentă, împreună cu documentația aferentă (dacă este cazul).
Restituirea TVA se efectuează în termen de 45 zile de la data depunerii cererii, în cazul în care nu sunt solicitate documente suplimentare.

Procedura de cesiune a dreptului de restituire/rambursare a creanțelor fiscale

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3357/23 noiembrie 2017 pentru aprobarea procedurii privind cesiunea dreptului de restituire/rambursare a creanțelor fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 931 din 27 noiembrie 2017
La data intrării în vigoare a Ordinului se abrogă Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.308/2009. Respectivul ordin reglementa procedura de stingere prin compensare sau restituire a sumelor de TVA aprobate prin decizii de rambursare.
Conform Ordinului, creanțele fiscale privind drepturi de rambursare/restituire pot fi cesionate numai dupa stabilirea lor prin decizii de restituire.
În vederea efectuării cesiunii, cesionarul trebuie să depună la autoritățile fiscale competente o notificare în acest sens, însoțită de o copie, conform cu originalul, a contractului de cesiune.
Termenul de soluționare a cererilor de restituire este de 45 de zile de la data depunerii cererii, însă acest termen poate fi prelungit în cazul în care este necesară prezentarea de documente suplimentare de către contribuabil.

Restituirea creanțelor fiscale către cesionar se efectuează după eventuala compensare a sumelor solicitare pentru restituire/rambursare cu obligațiile fiscale restante ale cedentului și, ulterior după compensarea acestora cu obligațiile fiscale restante ale cesionarului, dacă este cazul.
Urmare a compensării, autoritatea fiscală competentă emite o decizie în acest sens către cesionar, data compensării fiind considerată a fi data notificării cesiunii.

Aprobarea anumitor proceduri cu privire la contribuabilii inactivi

Ordinul nr. 3289/2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea modelului și continutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 929 din 27 noiembrie 2017

Ordinul aduce clarificări cu privire la procedurile de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, ce conține prevederi cu privire la Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivați, cum ar fi:
– sediile secundare înregistrate fiscal ale contribuabililor inactivi sunt considerate inactive pe perioada în care contribuabilii respectivi sunt inactivi;
– sediile secundare înregistrate fiscal ale contribuabililor reactivați sunt considerate active începând cu data reactivării contribuabililor respectivi;
– contribuabilii care depun cel puțin o declarație fiscală aferentă semestrului calendaristic, ulterior primirii notificării privind nedepunerea declarațiilor fiscale, în termen de 15 zile de la primire, nu vor fi declarați inactivi.

În plus, Ordinul introduce următoarele proceduri:
– Procedura privind verificarea de către organele cu atribuții de executare silită a contribuabililor care nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
– Procedura privind verificarea condiției de reactivare referitoare la funcționarea contribuabililor declarați inactivi la domiciliul fiscal declarat, la propunerea organelor cu atribuții de executare silită;
– Procedura de îndreptare a erorilor materiale pentru contribuabilii declarați inactivi ca urmare a constatării organelor fiscale competente ca acesta nu funcționează la domiciliul fiscal declarat, la propunerea organelor cu atribuții de executare silită;

Pragurile valorice Intrastat pentru anul 2018

Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1887/16 noiembrie 2017 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informațiilor statistice de comerț intra-UE cu bunuri în anul 2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 939 din 28 noiembrie 2017
Pentru anul 2018 se păstrează următoarele praguri valorice Intrastat: 900.000 lei atât pentru expedierile intra-UE de bunuri cât și pentru introducerile intra-UE de bunuri.

Obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Hotărârea Guvernului nr. 804/8 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, publicata în Monitorul Oficial nr. 907 din 20 noiembrie 2017

Hotărârea aduce clarificări prevederilor legale privind aparatele de marcat electronice fiscale, dintre care menționăm următoarele:
– sunt definite noțiunile de comert ocazional și substitute de numerar;
– se precizează ca, în situația în care aparatul de marcat fiscal electronic nu funcționează, operatorii economici sunt obligați să emită chitanțe și facturi, la cererea clienților;
– sunt incluse exemple privind profesiile liberale exceptate de la aplicarea prevederilor privind aparatele de marcat electronice fiscale;
– sunt prevăzute detalii suplimentare cu privire la dispozitivele ce intră în categoria aparatelor de marcat electronice fiscale;
– sunt menționate date suplimentare ce trebuie înregistrate și stocate în memoria fiscală, cum ar fi: numărul și valoarea zilnică a bonurilor fiscale ce conțin codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, precum și valoarea zilnică a TVA aferentă;
– se menționează ca sigilarea aparatelor de marcat fiscale electronice nu se va mai efectua în prezența organului fiscal;
– sunt prevăzute informații suplimentare privind caracteristicile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească aparatele de marcat fiscale electronice.

În plus, Hotărârea introduce, prin Anexa 11, prevederi cu privire la specificațiile tehnice minimale necesare transmiterii datelor către sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Spațiul privat virtual

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3312/20 noiembrie 2017 privind abrogarea Ordinului nr. 230/2013 pentru aprobarea Procedurii de accesare a informațiilor cuprinse în dosarul fiscal, puse la dispoziția contribuabililor pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în spațiul privat virtual, publicat în Monitorul Oficial nr. 926/24 noiembrie 2017
Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 230/2013 pentru aprobarea Procedurii de accesare a informațiilor cuprinse în dosarul fiscal, puse la dispoziția contribuabililor pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în spațiul privat virtual, a fost abrogate.

Autori:
Cristina Clujescu – Tax Senior Manager
Inga Țigai – Tax Senior Manager
Cătălina Cambei – Tax Manager

Camera Deputaților a adoptat legea de aprobare a Ordonanței de Guvern nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aceasta fiind transmisă spre promulgare președintelui României. Au fost aduse importante modificări față de versiunea inițială a Ordonanței.

Cine aplică?

Obligatoriu:

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care la data de 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA peste anumite praguri: 15.000 RON pentru mari contribuabili,10.000 RON pentru contribuabili mijloci și 5.000 RON pentru restul contribuabililor, dacă nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

– Contribuabilii care au datorii restante reprezentând TVA la data de 31 decembrie 2017 peste pragurile menționate mai sus vor aplica sistemul începând cu 1 martie 2018, dacă sumele restante nu sunt achitate la bugetul de stat până la 31 ianuarie 2018;

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care vor înregistra datorii de TVA neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în cuantumurile menționate anterior, după data de 1 ianuarie 2018. În cazul în care datoriile nu sunt stinse, vor avea obligația de a aplica plata defalcată a TVA începând cu prima zi a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare;

– Sumele restante reprezentând TVA pentru care executarea silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de Procedură Fiscală privind suspendarea executării silite în cazul depunerii unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție nu sunt luate în considerare pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA;

– Contribuabilii care se află sub incidența procedurii de insolvență la data de 31 decembrie 2017 vor avea obligația de a aplica sistemul de plată defalcată a TVA începând cu 1 martie 2018. De asemenea, contribuabilii care vor intra sub incidența procedurii insolvenței începând cu 1 ianuarie 2018 au obligația să notifice organului fiscal competent aplicarea plății defalcate până la data de 1  a lunii următoare celei în care au intrat sub incidența procedurii de insolvență.

Opțional:

Orice categorie de contribuabili înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul Fiscal.

Alte modificări aprobate de către Camera Deputaților

– Părțile pot stipula prin intermediul contractelor modalitatea de alocare a plăților parțiale;

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă aplică sau nu sistemul de plată defalcată a TVA, cu excepția instituțiilor publice, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii în contul de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică sistemul plății defalcate;

– Totodată este introdusă posibilitatea furnizorilor/prestatorilor care aplică sistemul să vireze în contul de TVA în termen de 30 de zile lucrătoare sumele de TVA care nu au fost plătite în contul de TVA de către persoanele impozabile înregistrate în scop de TVA;

– Persoanele nestabilite și neînregistrate în scop de TVA în România nu au obligația să aplice plata defalcată pentru achizițiile de bunuri și servicii efectuate de la furnizori/prestatori care aplică sistemul;

Sistemul de plată defalcată a TVA nu se aplică în următoarele situații:

– Plăți care nu sunt efectuate direct de beneficiar către furnizor/prestator;

– Plățile în natură;

– Compensări;

– Finanțarea acordată de instituțiile de credit și de instituțiile financiare ne
bancare prin preluare creanțelor.

Facilități fiscale

– Persoanele care au optat înainte de data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, continuă să beneficieze de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul;

– Persoanele care au optat începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul.

Nereținerea și/sau neplata anumitor impozite și contribuții sociale devine infracțiune – Proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Vă informăm că a fost publicat, pe site-ul Ministerului Finanțelor, un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului conform căruia nereținerea și/sau neplata anumitor impozite și contribuții (impozite si contribuții cu reținere la sursă, cum ar fi de exemplu impozitul pe salarii și contribuțiile sociale datorate de angajați pe salarii) devine infracțiune de evaziune fiscală, ce poate fi sancționată cu închisoare de la 1 an la 6 ani.

Vom reveni cu un buletin fiscal imediat ce proiectul va fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial.

Autor: Geanina Ciorata, Tax Manager

În era digitală experiența consumatorului decide campionii în business. Companiile care gestionează relația cu consumatorul la toate punctele de contact cu acesta se vor desprinde în lideri de piața. Industriile care fac din experiența consumatorului valoarea numărul unu în cultura lor organizațională, în structurile lor organizaționale și la nivel de procese, vor genera plus-valoare pentru client și profit pentru companie.  

Multiplicarea punctelor de contact cu consumatorul aduce provocări legate de cultura organizațională, structurile organizaționale și procese. Dar care sunt elementele care individualizează modul în care diversele industrii din România gestionează aceste provocari? Răspunsul îl oferă analiza pe industrii a rezultatelor studiului făcut de Valoria în colaborare cu Doingbusiness.ro, Barometrul centrării pe client în companiile din România 2017.

Retenția clienților nu este o prioritate

Pentru 66% dintre companiile de producție industrială, 53% din comerț, 50% din IT și 49% din servicii profesionale creșterea nivelului de satisfacție al clienților de la an la an este cel mai important criteriu pentru ca o firmă să fie cea mai bună din piață în ceea ce privește centrarea pe client.

În construcții și transporturi, cele mai multe companii (39% și respectiv 44%) consideră creșterea anuală a calității serviciilor și scăderea timpilor de soluționare a solicitărilor ca fiind criteriile principale care diferențiază cea liderii piață cu privire la centrarea pe client.

La polul opus, retenția consumatorilor este criteriul care apare cel mai des pe ultimul loc, fiind folosit de numai 5% dintre companiile din producție, 12% din comerț, și de 19% din IT și respectiv servicii profesionale. Rezultatul este goana continuă după clienți noi, cu un efort de resurse și timp de 5-6 ori mai mare decât cele necesare pentru fidelizarea acestora.

Cunoașterea nevoilor clienților este pe primul plan

Cunoașterea nevoilor clienților este principala valoare privind centrarea pe consumator, mai puțin în industrie/producție și comerțul cu amănuntul/ridicata, unde pe primul loc este satisfacția clienților. În IT experiența consumatorului este importantă pentru 50% dintre companii, spre deosebire de construcții/imobiliare unde această valoare nu a fost bifată de nici un respondent. Retenția consumatorilor este principala valoare pentru 33% dintre companiile din transporturi și 32% dintre companiile din comerț.

Pentru 50% dintre companiile din comerț principala modalitate de comunicare a valorilor care stau la baza relației cu clientul este comunicarea internă diversificată și coerentă. Toate celelalte industrii au în principal o comunicare de tip top-down a acestor valori prin intermediul top managementului –51%  în industrie/producție, 50% în IT, 50% în transporturi, 48% în construcții și imobiliare și 43% în servicii profesionale. Cele mai multe companii din transporturi (33%) spun că au sesiuni de întrebări și răspunsuri privind relația cu clientul.

Procese și acțiuni pentru livrarea de servicii superioare clienților

75% dintre companiile din IT se concentrează în plan intern pe crearea unor procese care să livreze servicii superioare clienților, urmate de 52% dintre companiile din construcții/imobiliare, 51% dintre companiile din servicii profesionale și 50% dintre companiile din transporturi și comerț. Operaționalizarea valorilor care stau la baza relației cu clienții este importantă pentru 38% dintre companiile din industrie/producție, 38% din IT, 38% din servicii profesionale.

Din toată paleta de acțiuni externe numai 31% dintre companiile de IT investesc în liniile de suport clienți, 28% din transporturi, 16% din servicii profesionale, 13% din industrie/producție și 12% din comerț. 85% dintre companiile din comerț preferă să extindă gama de produse corelat cu nevoile consumatorilor, dar 61% dintre companiile din transporturi spun că este important să crească numărul punctelor de contact cu consumatorul.

Ce va face diferența în viitor?

Deși Voice of the Customer este metodologia folosită de cele mai multe companii pentru a măsura și îmbunătăți experiența consumatorilor, 23% dintre companiile de IT folosesc Net Promoter Score, alte 23% tot din IT folosesc Customer Journey Mapping, 22% din servicii profesionale se bazează pe Customer Effort Score, iar 14% din industrie/producție pe Customer Experience Index.

Ca urmare, un prim pas care va face diferența în viitor este profesionalizarea rolurilor din cadrul companiei care să contribuie la alinierea tuturor inițiativelor prin care se va obține o mai bună centrare pe client. Este la fel de importantă alocarea unui buget bine delimitat pentru implementarea acestor inițiative, dar la finalul cărora să se monitorizeze indicatori care să permită translatarea rezultatelor transversal în business, prin îmbunătățirea experienței consumatorilor.

Dincolo de transformarea adusă de noile tehnologii, industriile din România au de făcut o transformare la nivel de focus și de mentalitate. Chiar dacă clientul nostru nu este stăpânul nostru, pentru că nu ne place această ”rețetă” de succes din alte părți ale lumii (SUA, Orientul Apropiat, Hong Kong, etc), experiența de cumpărare pe care ne-o dorim în calitate de clienți trebuie să o oferim și ca oameni de afaceri.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente