O echipă de avocaţi ai D&B David şi Baias, specializaţi în litigii comerciale şi administrative, formată din Amelia Teis (Avocat Senior Coordonator), Ioana Cercel (Avocat Senior) şi Alexandra Barac (Avocat Colaborator), coordonată de Sorin David (Avocat Partener), a obţinut în faţa Tribunalului Bucureşti anularea definitivă a unui proces-verbal de sancţionare încheiat în temeiul dispozițiilor Legii 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

În cursul anului 2016, clientul D&B, unul dintre liderii de pe piața retailerilor de produse electronice, electrocasnice și IT&C, a fost sancționat contravențional de ANAF – DGFPB București – Serviciul Ajutor de Stat, Practici Neloiale și Prețuri Reglementate în temeiul dispozițiilor Legii 158/2008 cu privire la două dintre campaniile publicitare desfășurate pentru promovarea magazinelor sale, fiindu-i totodată interzis dreptul de a mai folosi mesajele comerciale utilizate până la acel moment, precum și alte sloganuri similare, în cuprinsul procesului-verbal nefiind însă identificată nicio faptă concretă de încălcare a drepturilor altor comercianți.

„Soluția definitivă pronunțată de Tribunalul București a confirmat astfel decizia inițială a Judecătoriei Sectorului 1 București prin care a fost admisă plângerea contravențională împotriva sancțiunilor impuse de autoritate.  Instanța a reținut astfel argumentele D&B în sensul în care practica autorității de a aplica sancțiuni comercianților pentru mesajele publicitare utilizate fără a justifica în vreo modalitate sau a proba efectele concrete ale pretinselor fapte de publicitate înșelătoare săvârșite de aceștia în relație cu alți comercianți este lipsită de temei legal”, a declarat Sorin David, Avocat Partener, D&B David si Baias.

„Soluția este una extrem de importantă întrucât vine să clarifice modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii 158/2008 prin prisma Directivei 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare, confirmând că Directiva este un instrument aplicabil relaţiilor pe orizontală când se referă la publicitatea înşelătoare, fiind un act normativ în materie de protecţie a concurenţilor/comercianţilor, astfel că ANAF are competențe limitate în a analiza asemenea fapte, respectiv exclusiv în ceea ce privește relațiile pe orizontală”, a declarat Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator, D&B David si Baias.

Despre D&B David și Baias

D&B David şi Baias este societatea de avocaţi corespondentă a PwC Romania, având în prezent peste 50 de avocaţi şi fiind integrată în reţeaua societăţilor de avocaţi corespondente PwC, care cuprinde  mai mult de 2.000 de avocaţi în 75 de jurisdicţii în întreaga lume.

Modificări preconizate a fi aduse mecanismului de plată defalcată a TVA

Pe baza discuțiilor purtate în Camera Deputaților, prezentăm în continuare principalele modificări preconizate a fi aduse Ordonanței de Guvern 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Aceste modificări sunt încă supuse dezbaterii parlamentare.

Principalele amendamente sunt următoarele: Sunt obligați să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA, persoanele înregistrate în scopuri de TVA care se află în una din următoarele situații:

1. la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante privind TVA, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în conditiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, mai mari de 15.000 lei pentru contribuabili mari, 10.000 lei pentru contribuabili mijlocii, 5.000 lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

2. începand cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA neachitate în termen de 60 zile de la scadentă, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 lei pentru contribuabili mari, 10.000 lei pentru contribuabili mijlocii, 5.000 lei pentru restul contribuabililor;

3. se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Persoanele neînregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, stabilite sau nestabilite în România nu au obligația să plătească în contul de TVA al furnizorului care aplică mecanismul plății defalcate a TVA.

Anumite operațiuni au fost exceptate de la aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA, cum ar fi:

• plătile efectuate în numele altei persoane;
• finanțările acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor;
• plățile efectuate în natură;
• compensările.

Se introduce posibilitatea de a plăți din contul de TVA și alte obligații bugetare în afară de TVA achitată la bugetul de stat.

Furnizorul poate corecta plata eronată a beneficiarului în alt cont decât cel de TVA, fără a fi aplicabilă o sancțiune la nivelul beneficiarului.

Amenda de 50% din valoarea plății eronate a fost înlocuită de o penalitate de 0,06%/zi.

În cazul sumelor puse într-un cont de garanții/cont escrow/alt cont similar la dispoziția furnizorului, la momentul eliberarii sumelor, furnizorul are obligația să vireze TVA aferentă în contul de TVA propriu în termen de 30 zile lucrătoare.

Contribuabilii înregistratrați în scopuri de TVA care nu aplică mecanismul plății defalcate a TVA sunt obligați să platească defalcat din contul curent valoarea TVA aferentă achizițiilor efectuate de la contribuabiliii care aplică acest mecanism în contul de TVA al acestora.

Se va acorda facilitatea privind reducerea cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microintreprinderilor pe întreaga perioadă a aplicarii opționale a mecanismului plății defalcate a TVA.

Ce putem face?

Vă recomandăm să aveți în vedere ajustarea sistemelor informatice și a proceselor de încasări și plăți. De asemenea, e recomandabilă verificarea fișelor pe plătitor pentru a identifica eventuale erori în plata obligațiilor de TVA.
Autor: Costin Manta – Tax Senior Manager

Ordonanța de urgență nr. 82/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative

În data de 16 noiembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de Urgență nr. 82, pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 79/2017.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 62/2011 a dialogului social, au fost instituite o serie de obligații pentru angajatori, inclusiv în cadrul unităților care au mai puțin de 21 angajați, după cum urmează:

– a fost introdusă obligația inițierii negocierilor colective pentru toate unitățile, care nu au contract/acord colectiv de muncă, scopul principal al acestor negocieri constituindu-l modificările ce vor opera în cadrul contractelor de muncă, în contextul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat;

Negocierea colectivă este definită de prevederile legii dialogului social ca fiind instrumentul prin care angajatorul sau organizația patronală și sindicatul ori organizația sindicală sau reprezentanții salariaților, după caz, reglementează raporturile de muncă ori de serviciu, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun.

– cu privire la condițiile de reprezentativitate, în unitățile în care nu există sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanți ai federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanții salariaților.

Este de reținut faptul că, atât Ordonanța de urgență nr. 82/2017, cât și Legea dialogului social, căreia îi sunt aduse modificări cu privire la negocierile colective muncă, nu prevăd o sancțiune pentru împrejurarea în care nu au loc aceste negocieri, unica situație în care angajatorul ar putea fi obligat la plata unei amenzi este aceea în care acesta refuză în mod categoric inițierea negocierilor, dat fiind faptul că, inițiativa demarării acestora îi poate aparține inclusiv angajatului interesat.

– se instituie un termen imperativ pentru părțile care participă la negocierile colective, acestea trebuind să fie inițiate de către angajator și să se deruleze, totodată,  în intervalul 20 noiembrie-20 decembrie 2017, putând viza nu doar problematica trecerii contribuțiilor în sarcina salariatului, dar și orice alte aspecte legate de relațiile de muncă.

Modificarea contractelor individuale de muncă, ulterior procesului de negociere va trebui înregistrată în Registrul general de evidență a salariaților.

Recomandăm ca în actele adiționale să se facă trimitere expresă la OUG nr. 79/2017 și la faptul că noul nivel al salariului este valabil pe toată durata de valabilitate a prevederilor OUG nr. 79/2017, în forma valabilă la momentul încheierii actului adițional.

Potrivit unei declarații recente a ministrului Muncii, în perioada următoare urmează să fie emisă o hotărâre de Guvern, care prelungește la 20 zile lucrătoare, adică pentru toată luna ianuarie, perioada de introducere a contractelor individuale de muncă, astfel încât angajatorii să nu întâmpine niciun fel de dificultăți din acest punct de vedere.

Hotărârea de Guvern nr. 846 din 29 noiembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 29 noiembrie 2017

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.900 lei lunar.
Această sumă este stabilită în bani și nu include sporuri și alte adaosuri.

Valoarea astfel stabilită a salariului de bază minim brut pe țară ia în considerare un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/ora.

Autor: Nicoleta Gheorghe, Manager – Avocat, coordonatorul practicii de dreptul muncii

Evoluția economică a României din ultimul an genereză emoție. De la entuziaști susținători ai consumului ca marca a bunăstării, la contestatari vehemenți ai măsurilor pro-ciclice.

În 2017 sentimentul de business a pendulat între încrederea dată de creșterea economică din 2016 și scepticism cu privire la sustenabilitatea creșterii economice în a doua jumătate a anului. Cel puțin așa arată datele cercetării comparative Evoluția afacerilor din România din 2017, realizata de compania Valoria.

Studiul a fost realizat în rândul a 308 executivi de top ai companiilor importante din România – multinaționale și antreprenoriale – despre evoluția previzionată a afacerilor în anul 2017. Indicatorii urmăriti sunt:cifra de afaceri, profit, investiții,evoluția numărului de angajați și a nivelului salariilor.

Decidenții care au dat răspunsurile despre acești indicatori conduc companii din 14 industrii și au cifre de afaceri cuprinse între 1 milion de euro și mai mult de 100 de milioane de euro. Ținând cont că principalele industrii care contribuie la creșterea economică de 6,1%,estimată pentru 2017 de Comisia Națională de Prognoza sunt: producție, agricultură și alimentație, construcții/imobiliare, comerț en gros și retail,am selectat datele relevante pentru acestea din analiza Valoria.

Producție industrială

Perspectiva de creștere a companiilor de producție este una rezervată. Numai 29% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 4% dintre respondenți (față de 13% anterior) nu prevăd nicio creștere a cifrei de afaceri în 2017.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 au suferit ajustări în a două parte a anului. 39% dintre companiile de producție (față de 35% anterior) se așteaptă la o creștere a profitului lor în intervalul 1%-5%, iar 11% (față de 3% la începutul anului) se așteaptă că profitul companiei să nu sufere nici o modificare față de anul anterior.
Conform rezultatelor cercetării, 23% dintre companiile de producție spun că nu vor crește investițiile în 2017, față de 10% cu 6 luni în urmă. În ce privește evoluția numărului de angajați, 32% spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% pe parcursul acestui an în timp ce 34% se așteaptă ca nivelul salariilor să crească cu doar 5%-10% în 2017.

Agricultură și alimentație

Companiile din agricultură și alimentație au o perspectiva de creștere pozitivă în 2017. 40% se aștepta ca cifra lor de afaceri să crească între 10%-20%, în timp ce 20% se așteaptă să crească între 5%-10%. Profitul este așteptat să fie în marja 5%-10% pentru 40% dintre companii, în timp ce investițiile vor crește cu 30% pe același interval. 60% dintre companiile din agricultură și alimentație se așteaptă ca numărul de angajați să crească între 5% și 20% corelate cu salariile ce se așteaptă să crească corelat pe același interval.

Constructii și imobiliare

În a doua parte a anului 2017, companiile de construcții și imobiliare își ajustează ratele de creștere. Nu mai puțin de 8% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 10%-20% (față de 33% la începutul anului). Perspectiva este confirmată de Comisia Națională de Prognoză, care a rectificat estimarea de creștere de la 6% făcută în 2016 pentru anul acesta la 1.5% din prezent. În consecință și previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt și ele ajustate. Doar 12% (față de 33% la începutul anului) se așteaptă ca profitul companiei să crească între 10%-20%. În septembrie 2017, 37% dintre companiile de construcții și imobiliare spuneau că nu vor face investiții în 2017, iar 31% vor face investiții de 1%-5%.
În semestrul al doilea al anului 2017, 38% dintre respondenți nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în 2017 în timp ce 27% dintre companiile de construcții și imobiliare se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10% iar 35% dintre companii se așteaptă la salarii în creștere cu 10%-20%.

Comerț engros și retail

Nu este deloc surprinzător faptul că perspectiva de creștere a companiilor din comerț en gros și retail este una pozitivă. Acestea se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 25% dintre respondenți (față de 23% anterior) prevăd o creștere între 10%-20% a cifrei de afaceri în 2017, iar 16% (față de 15% anterior) se așteaptă la o creștere între 20%-30%.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt optimiste, 18% (față de 8% în martie 2017) previzionează o creștere a profitului între 10%-20%. Conform rezultatelor cercetării, 14% (față de 8% anterior) dintre companiile de comerț en gros/retail spun că vor să își crească investițiile cu 10%-20%.
Scade de la 31% la 20% procentul companiilor care spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% în acest an. Doar 34% dintre companiile de comerț en gros/retail (față de 46% anterior) se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10%, iar 31% dintre companii se așteaptă la creșteri de 1%-5%.

Pe final de an

Nici cei mai optimiști comentatori nu se așteptau la o creștere economică de 6,1% a economiei României. Totuși, dacă se întâmplă,această evoluție are ca surse principale creșterea cu 7,7% a consumului corelat cu creșterea de 22% a salariilor din sectorul bugetar și scăderea investițiilor la 2%. Creșterile industriilor de mai sus sunt importante, numai că performanța primelor 3 este devansată de un nesănătos consum. În 2017, România trăiește un iluzoriu Black Friday.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

România a urcat 8 poziţii, până pe locul 42 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2018, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume.

”Aceasta este cea mai bună clasare a României de când se realizează clasamentul Paying Taxes de către PwC, ceea ce denotă progresele făcute în ultimii ani de România în privința ușurării procesului de plată a taxelor, prin facilitarea plăților online și reducerea sarcinii fiscale totale. Practic, România a devenit acum cea mai bine clasată țară din Europa Centrală și de Est în clasamentul Paying Taxes, dacă exceptăm Țările Baltice, care sunt performere la nivel mondial în privința ușurinței plății taxelor”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

”Clasamentul Paying Taxes, care este parte integrantă a raportului Doing Business realizat în fiecare an de Banca Mondială, este unul dintre indicatorii cei mai urmăriți de investitori, atunci când decid strategia de investiții globală. Prin urmare, ar trebui să vedem poziția atinsă de România drept un atu competitiv la nivel regional pentru atragerea și păstrarea investițiilor și să căutăm să menținem și chiar să îmbunătățim această poziție”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Clasamentul pentru ediția 2018 a raportului Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2016.

 
Performanța României este cu atât mai notabilă, cu cât o serie de țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat o deteriorare a poziției în clasament, în principal pe fondul majorării fiscalității. Astfel, Croația a coborât de pe locul 49, pe poziția 95, Ungaria a coborât de pe 77 până pe poziția 93, Bulgaria de pe 83, pe poziția 90, iar Polonia, de pe locul 47 pe poziția 51.
În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (39,6%) şi cea globală (40,5%).

La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est cu 163 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 161 de ore şi un nivel global de 240 de ore.

 
În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 24 de plăţi şi una a Uniunii Europene de 12 plăţi anual.

 
Indicatorul ia în calcul posibilitatea plății online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.

Despre raportul Paying Taxes 2018

Paying Taxes 2018 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 50.

Raportul poate fi descărcat accesând pagina de Internet
https://www.pwc.com/gx/en/services/tax/publications/paying-taxes-2018.html

Sumar:
Ordinul Președintelui ANAF nr. 3049 privind aprobarea modelului și conținutului formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte“ („OPANAF nr. 3049”)

Raportul pentru fiecare țară în parte

În data de 14 noiembrie 2017, a fost publicat modelul raportului pentru fiecare țară în parte, formular ce trebuie depus de societățile cu rezidență fiscală în România care au calitatea de societate-mamă finală sau sunt desemnate entitate raportoare în cadrul unui grup de întreprinderi multinaționale, cu venituri consolidate de peste 750.000.000 euro.

Raportul se depune la autoritățile fiscale competente în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale.

De asemenea, a fost publicat modelul notificării ce trebuie depusă de către fiecare entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România, prin care se atestă calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi.

Notificarea se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de termenul-limită de depunere a declarației fiscale anuale privind impozitul pe profit.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

• Ciprian Păun
  Paper Consult sau începutul unei normalități fiscale
  Evoluţii fiscale recente
• Ernst & Young
  Principalele obligații fiscale ale lunii noiembrie 2017
• Alexandra Tomuță 
  Regimul fiscal al principalelor plăți efectuate în cadrul unui contract de franciză
• Cosmin Flavius Costaș
  Ecuația fiscală post-Paper Consult
• Ionița Cochințu 
  Reținerea la sursă. Necons tuționalitatea normelor legale care stabilesc că fapta de reținere și nevărsare, cu intenție, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă constituie infracțiune, prin prisma neîndeplinirii condițiilor de calitate a legii
• Simona Duncă, Andreea Oprea
  UE digitalizează informațiile despre securitatea socială – sunteți pregătiți?
• Cristian Ioan
  Codification of administrative procedure as a means of legal certainty at EU Level 
  
• Lelia Grigore
  Suspendarea soluționării contestației în situația formulării unei plângeri penale. Granița dintre necesitate, bună administrare și exces de putere
• Jurisprudență fiscală națională
  Septimiu Puț – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
  
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Alexandra Mureșan – Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în luna octombrie 2017 
  

În data de 08 noiembrie 2017, Guvernul României a adoptat OUG 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.  227/2015 privind Codul fiscal prin care s-au transpus în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidenta directa asupra funcționarii pieței interne.OUG 79/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 885/10 noiembrie 2017.

Ordonanța introduce prevederi specifice cu privire la impozitarea contribuabililor în situațiile în care efectuează transferuri de active/activități economice.

Există diferențe între definiția întreprinderii asociate prevăzută în ordonanță și cea a persoanei afiliate prezentată de Codul Fiscal.

Întreprinderea asociată este definită după cum urmează:

– O entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective. Transferul de active economice este definit ca:
– Operațiunea prin care România pierde dreptul de a impozita activele transferate, în timp ce activele rămân în proprietatea legală sau economică a aceluiași contribuabil;

Transferul unei activități economice desfășurate la un sediu permanent este definit ca:
– Operațiunea prin care contribuabilul nu mai are prezență fiscală în România și dobândește o astfel de prezență în alt stat membru sau într-un stat terț, fără să dobândească rezidență fiscală în acel stat membru sau stat terț.

Ordonanța prevede ca impozitarea contribuabilului să se calculeze pe baza sumei corespunzătoare valorii de piață a activelor transferate, la momentul ieșirii activelor, minus valoarea lor fiscală, în funcție de anumite situații. Aceste situații sunt prevăzute în cadrul articolului 403 al ordonanței și expun situațiile în care contribuabilul transferă activele de la sediul central către sediul permanent sau de la sediul permanent la sediul central, în măsura în care, datorită transferului, România nu mai are dreptul de a impozita activele transferate. Ordonanța se va aplica și în situația în care contribuabilul își mută rezidența fiscală sau își transferă activitatea economică desfășurată la un sediu permanent dintr-un stat membru către un alt stat membru sau către o țară terță. De asemenea, alin. (4) din art. 403 al Ordonanței prevede că i se acordă contribuabilului dreptul de a eșalona plata impozitului la ieșire menționat anterior, prin achitarea în tranșe pe parcursul a cinci ani.

Prevederile alineatului (4) se vor aplica țărilor terțe care sunt părți la Acordul privind SEE în cazul în care acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană. Conform alin. (6), eșalonarea plății își pierde valabilitatea dacă, pe lângă cazurile deja expuse în Codul de Procedură Fiscală, activele transferate sau activitatea economică desfășurată la sediul permanent al contribuabilului sunt vândute sau sunt cedate în alt mod, sau dacă activele transferate sunt ulterior retransferate într-o țară terță, ori rezidența fiscală a contribuabilului sau activitatea economică transferată inițial din România la un sediu permanent dintr-un alt stat membru este ulterior retransferată într-un stat terț.

Cazurile expuse la alin. (6) privind pierderea valabilității eșalonării, referitoare la transferarea ulterioară a activelor într-un stat terț și cele privind rezidența fiscală a contribuabilului sau activitatea economică transferată inițial din România la un sediu permanent dintr-un alt stat membru și care este ulterior retransferată într-un stat terț, nu se vor aplica în privința statelor terț e care sunt părți la Acordul privind SEE dacă acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană referitor la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor fiscale.

În situația în care se transferă activele, rezidența fiscală sau activitatea economică desfășurată printr-un sediu permanent, din alt stat membru, în România, România acceptă valoarea stabilită de statul membru al contribuabilului sau al sediului permanent ca valoare fiscală inițială a activelor, cu excepția cazului în care aceasta nu reflectă valoarea de piață.

Acest articol nu se va aplica transferurilor de active legate de finanțarea prin instrumente financiare sau constituite ca garanție sau dacă transferul activelor are loc în scopul de a îndeplini anumite cerințe prudențiale de capital sau în scopul gestionării lichidităților, condiționat de revenirea activelor în termen de 12 luni în România.

1.Norma generală antiabuz

În calculul obligațiilor fiscale nu se vor lua în considerare demersul sau seria de demersuri care nu este/sunt onest/oneste și care este/sunt întreprins/întreprinse cu scopul principal de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului dreptului fiscal. Abordarea bazată pe substanța economică a operațiunilor este astfel reiterată. Apreciem aplicarea acestei abordări într-un grad sporit în cadrul tranzacțiilor desfășurate între persoane afiliate.

2.Amânarea tratamentului neuniform al elementelor hibride

Dispozițiile din OUG referitoare la regimul fiscal al transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare transpun prevederile Directivei 2016/1164/UE, cu excepția prevederilor referitoare la tratamentul neuniform al elementelor hibride, pentru care termenul de transpunere a fost amânat, potrivit art. 1 pct. 7 din Directiva 2017/952/UE, până la 31 decembrie 2019, din necesitatea continuării lucrărilor.

3.Data intrării în vigoare

OUG 79/2017 va intra în vigoare la data de 01 ianuarie 2018

4.Parcurs legislativ

În data de 12 septembrie 2017, Senatul României a adoptat un proiect de lege privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne. Acesta fost trimis Camerei Deputaților, fiind for decizional în acest caz.În urma examinării proiectului de lege, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru afaceri europene, și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au hotărât respingerea proiectului.

Principalul motiv avut în vedere în luarea acestor hotărâri a fost faptul că proiectul reprezintă o preluare fidelă a dispozițiilor Directivei 2016/1164/UE și are nevoie de o adaptare a normelor în raport cu realitățile naționale existente.
În data de 30 octombrie 2017, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și trimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere al raportului este 17 noiembrie 2017. Ținând cont de criticile aduse privind lipsa unei corelări din proiectul de lege și legislația fiscală, Guvernul României a publicat în data de 26 octombrie 2017 un proiect de OUG prin care se definesc persoana asociată, transferul de active și transferul unei activități economice.

5.Punctul de vedere al Guvernului

Conform punctului de vedere al Guvernului României aprobat în ședința din data de 27 septembrie 2017 și publicat în data de 05 octombrie 2017, acesta nu susține adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Principalele critici aduse proiectului de lege au fost următoarele:

– Devansarea termenului de aplicare a directivei, fapt ce ar putea duce la fragmentarea pieței interne în domeniul impozitării directe;

– Neintegrarea și neadaptarea directivei conform elementelor specifice sistemului de impozitare existent;

– Lipsa unei analize detaliate asupra implicațiilor de natură bugetară și administrativă pe care aceste modificări legislative le generează.

Recomandarea KPMG: este necesară clarificarea următoarelor aspecte:

– Situațiile clare și concrete în care se aplică exit charge;

– Modul de calcul, în funcție de specificul activelor transferate.

Autor: Echipa KPMG Tax SRL

PwC România anunţă extinderea ariei de servicii de consultanță de management prin crearea unei echipe dedicate serviciilor de consultanță în zona tehnologiei SAP, echipă ce va livra proiecte atât pe plan local cât și pentru clienții din Europa de Vest.
”Componenta de tehnologie este puternic întipărită în ADN-ul consultanților PwC, iar această inițiativă vine să consolideze oferta noastră de servicii de consultanță de management și tehnologie, pentru a ne ajuta clienții să navigheze cu succes provocările puse de adaptarea la noua economie digitală. Pentru a întări și mai multe acest angajament în materie de tehnologie, pe lângă echipa SAP pe care o dezvoltăm în România, la nivel regional, PwC a preluat și compania Outbox, din Polonia, specializată în oferirea de servicii din zona SAP Hybris și ale soluții CRM”, a declarat Bogdan Belciu Partener, Servicii de Consultanță de Management, PwC România.

Liderul noii echipe de consultanță SAP va fi Radu Bădiceanu. Înainte de alăturarea echipei PwC, Radu a lucrat pentru diferite firme de servicii de consultanță SAP, acolo unde a fost responsabil de dezvoltarea echipelor SAP, precum și de livrarea de proiecte “la cheie” pentru clienți locali și din restul Europei.

Cu o vastă experiență în livrarea de proiecte SAP în medii multiculturale, atât în Europa cât și în Asia și Africa, Radu se va concentra atât pe livrarea de proiecte end-to-end, cât și pe asistență oferită clienților pe subiecte punctuale, cum ar fi noile reglementări din zona financiară.
„Sunt încântat să mă alătur PwC şi să pun bazele acestei noi echipe în PwC. Cred cu tărie că tehnologia, în general, și cea SAP în particular, trebuie să fie folosită pentru a aduce și maximiza valoarea adăugată pe care o produce orice afacere, indiferent de industria la care ne referim. În acest context, misiunea noastră este foarte bine definită: vrem să ne ajutăm clienții să beneficieze de cele mai bune soluții din zona SAP pentru a putea inova, dar și pentru a-și eficientiza propriile afaceri” a adăugat Radu Bădiceanu.

PwC își propune dezvoltarea acestei echipe de consultanță și vizează ajungerea la 25-30 de consultanți specializați în acest domeniu până la finalul anului 2018.

”Serviciile de consultanță în zona de tehnologie sunt unul dintre motoarele creșterii noastre din ultimii ani și intenționăm să investim în continuare în această direcție, dezvoltând echipa și capacitățile noastre, pentru a contribui la rezolvarea unor probleme importante pentru clienții noștri”, a conchis Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.