1

În România, 6 din 10 companii au probleme cu digitalizarea

Dacă ar fi să stăm în fața unei hărți a digitalizării în Europa, cu greu am identifica România. Geografia răspândirii digitalizării pare să ne ocolească. În mediul de business există insule care se remarcă prin implementarea soluțiilor digitale, așa cum o arată studiul Barometrul digitalizării în companiile din România, realizat de compania de consultanță Valoria în parteneriat cu Doingbusiness.ro.

Potențial există, trebuie doar să fie accesat, pentru că digitalizarea reduce costurile, simplifică procesele, crește eficiența operațională, măsoară mai bine performanțele companiei, ajută procesul decizional, crește competivitatea companiilor românești. Cel puțin așa arată clasamentul beneficiilor făcut de directorii exectivi și managerii care au răspuns la întrebările din studiul Valoria.

Companiile nu scapă de digitalizare

Digitalizarea este un fenomen de care nu va scăpa nici un model de afaceri și nici un domeniu de activitate. Chiar dacă în momentul de față mai sunt încă voci care susțin că nu toate industriile vor avea parte de digitalizare, evoluțiile tehnologice din Big Data și cloud, inteligență artificială, roboți și drone, Internetul lucrurilor (IoT) fac acest scenariu improbabil. În România, 35% dintre companii spun că digitalizarea a avut deja o influență mare asupra lor și doar 7% spun că nu a avut nici o influență.

În acest moment 31% dintre companiile din Romania spun că sunt încrezătoare în legătură cu digitalizarea deoarece au cunoștințele necesare pentru a naviga acest proces. Pe de altă parte, 61% spun că au dificultăți legate de transformarea digitală. Dintre acestea 39% sunt (oarecum) neîncrezătoare că vor valorifica această tendință. Numai 2% dintre companii spun că nu au încredere că digitalizarea este bună pentru companie.

Totuși digitalizarea este un proces dificil pentru companii. Dintre cele puternic influențate de digitalizare, 62% sunt încrezătoare și consideră că au cunoștințele necesare pentru a parcurge acest proces, dar 38% nu sunt în această situație. Procentele celor oarecum încrezătoare că vor valorifica această tendință sunt cele mai mari (27%) în rândul companiillor care spun că au fost mediu influențate de digitalizare.

Nu există industrii imune la digitalizare

Pe fondul avansului tehnologic rapid, digitalizarea a devenit o prioritate pentru toate industriile, de multe ori schimbând radical modelele de business. Dar, în acest moment, doar 19% dintre companiile din România consideră că modelele digitale de business au schimbat în foarte mare măsură industriile din care fac parte.

Numai 21% dintre companii se așteaptă ca modelele digitale de afaceri să le transforme în foarte mare măsură industria în care activează în următorii 1-3 ani, 38% spun că modelele digitale de business le vor transforma în mare măsură industria, iar 27% prevăd că modelele digitale de afaceri le vor afecta doar într-o oarecare măsură industria în următorii 1-3 ani.

Este uluitor că numai 12% dintre companiile din România consideră modele digitale de afaceri ca fiind o amenințare, iar 59% se așteaptă ca aceste modele noi de business să le transforme industria în următorii 1-3 ani.

Ce este important de înțeles?

Costul de oportunitate al digitalizării va fi scump pentru companiile locale conservatoare. Modelele de afaceri bazate pe digitalizare sau puternic influențate de aceasta se impun în tot mai multe industrii. Vor supraviețui și prospera cei care se vor reinventa. Schimbarea are tot mai puțină răbdare cu cei inadaptați, iar lipsa forței de muncă forțează companiile la digitalizare. Pe de alta parte, consumatorii stau tot mai mult cu ochii pe ceas și aleg furnizorii care le respectă acesta importantă resursă – timpul.

Autor: Elena Badea, Valoria




Sumar al noutăților legislative privind modelul şi conţinutul formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte”

Act normativ publicat:
Ordin nr. 3049 din 24 octombrie 2017 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte”

În luna iunie a.c. s-au adăugat în Codul de procedură fiscală precizări cu privire la faptul că orice societate mamă finală sau orice altă entitate raportoare, rezidentă fiscal în România și parte a unui grup de întreprinderi multinaționale cu un venit consolidat de cel puțin 750 de milioane de euro, va fi obligată să depună raportarea Country by Country (”CbC”) pentru fiecare țară în parte;

Un astfel de raport va fi depus în România doar dacă societatea-mama este rezidentă fiscal în România ori dacă entitatea din România este societate-mama surogat, adică entitate constitutivă a grupului care a fost desemnată de respectivul grup de întreprinderi ca unic substitut pentru societatea-mama finală, cu scopul de a prezenta, în numele grupului, un raport pentru fiecare țară în parte în jurisdicția în care respectiva entitate constitutivă își are rezidența fiscală;

Prin entitate consitutivă se înțelege:
a) o unitate operațională care este inclusă în situaţiile financiare consolidate ale grupului în scopul raportării financiare;
b) o unitate operațională care este exclusă din situaţiile financiare consolidate ale grupului de întreprinderi multinaţionale exclusiv din motive de mărime sau de importanţă relativă;
c) un sediu permanent al oricărei unităţi operaţionale separate a unui grup de întreprinderi, cu condiţia ca unitatea operaţională în cauză să elaboreze o situaţie financiară proprie în scopul raportării financiare;

O entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România are obligația să notifice autorității competente din România cu privire la calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv identitatea și rezidența fiscală ale entității raportoare,  până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de ultima zi de depunere a declarației fiscale a respectivei entități constitutive pentru anul fiscal precedent (Declarația 101 privind impozitul pe profit).

Rapoartele CbC se depun în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului. Rapoartele primite de autoritățile fiscale române vor fi comunicate către alte autorități fiscale străine prin intermediul schimbului automat de informații, în termen de 15 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare;

Informațiile comunicate de statele membre între ele prin intermediul raportului CbC sunt utilizate în scopul evaluării riscurilor de nivel înalt aferente prețurilor de de transfer și a riscurilor aferente erodării bazei impozabile și și transferului profiturilor, inclusiv al evaluării riscului de neconformare de către membrii grupului la normele aplicabile în materie de preturi de transfer și, după caz, în scopul analizelor economice și statistice;

Nedepunerea sau depunerea cu întârziere a raportului CbC vor fi sancționate după cum urmează:
– cu amendă între 70.000 RON și 100.000 RON pentru nedepunerea raportului CbC;
– cu amendă între 30.000 RON și 50.000 RON pentru depunerea cu întârziere a raportului CbC;

În data de 14 noiembrie a.c. a fost aprobat modelul şi conţinutul formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte” prin intermediul Ordinului 3049/2017;
Formularul se depune începând cu anul fiscal 2016;

Prevederile sunt aplicabile și entităților care au obligația depunerii formularului CbC și care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic;

În raportul CbC trebuie prezentate următoarele informații:
– Datele de identificare ale entității raportoare (contribuabil cu rezidență fiscală în România);
– Datele de identificare ale grupului de întreprinderi;
– Informații generale despre alocarea veniturilor, impozitelor și activităților economice per jurisdicție fiscală:

Se prezintă toate jurisdicțiile fiscale în care îşi au rezidenţa fiscală entităţile constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale;

Valoarea agregată a veniturilor (detaliate pe operațiuni desfășurate cu persoane afiliate, persoane neafiliate și pe total). Valoarea agregată a veniturilor include venituri din vânzări de stocuri şi proprietăţi, servicii, redevenţe, dobânzi, prime şi orice alte sume. Din această categorie sunt excluse plățile primite ca dividende;

Profituri (pierderi) anterioare impozitării veniturilor/profiturilor/impozitului specific. Profiturile/pierderile anterioare impozitării cuprind toate elementele de venit și de cheltuială;

Impozit pe venit/profit/impozit specific plătit (pe baza contabilităţii de casă) – în această categorie se declară suma totală a impozitelor plătite efectiv în cursul anului fiscal de toate entităţile constitutive. În categoria impozitelor plătite sunt incluse toate impozitele plătite în jurisdicția fiscală de rezidență, cât și în celelalte jurisdicții fiscale, precum și impozitele reținute la sursă și plătite de alte entități;

Impozit pe venit/profit/impozit specific acumulatanul fiscal de raportare – se declară suma totală a cheltuielilor curente cu impozitele, cu excepția impozitelor amânate sau a provizioanelor pentru datorii fiscale nesigure;

Capitalul social declarat al tuturor entităţilor constitutive cu rezidenţa fiscală în jurisdicţia fiscală relevantă. În ceea ce priveşte sediile permanente, capitalul declarat trebuie să fie raportat de către entitatea juridică ce deţine sediul permanent în cauză;

Profitul nedistribuit/nerepartizat ale tuturor entităţilor constitutive. În ceea ce priveşte sediile permanente, profiturile nedistribuite trebuie să fie ra-portate de către entitatea juridică ce deţine respectivul sediu permanent;

Număr de salariaţi;

Imobilizări corporale, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar;

Lista tuturor entităţilor constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale incluse în fiecare agregare, per jurisdicţie fiscală;

Raportul CbC se tipărește în format A4/t1, pe o singură față, un exemplar complet se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoți de formatul hârtie, semnat conform legii, iar un exemplar se păstrează de contribuabil;

Același act normativ reglementează și formatul Notificării privind calitatea entității constitutive a grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv privind identitatea și rezidența fiscală a entității ra-portoare a grupului de întreprinderi.




Țuca Zbârcea & Asociații a contribuit la lansarea, în premieră pe piața locală, a unui studiu de impact al GDPR la nivel multi-jurisdicțional

Cu prilejul conferinței „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!” din data de 9 noiembrie, societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații a organizat un duplex Londra-București, prilej cu care au fost prezentate rezultatele studiului „Personal Data: the new oil and its toxic legacy under the General Data Protection Regulation”, realizat de firma britanică DAC Beachcroft LLP.

Țuca Zbârcea & Asociații, în parteneriat cu Oracle România și Logika IT Solutions au organizat, în data de 9 noiembrie, conferința „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!”. Evenimentul a reunit peste 200 participanți, reprezentați ai unor instituții financiar-bancare și companii active în varii industrii, precum tutun, farma și servicii medicale, telecomunicații, IT&C, electronice și electrocasnice, jocuri de noroc, energie, siderurgie, imobiliar, HR, publicitate, etc.

Conferința a analizat principalele elemente de noutate care vor fi introduse începând cu 25 mai 2018 de Regulamentul nr. 679/2016 (GDPR), aducând în dezbatere instrumentele juridice și tehnice prin care vor fi asimilate noile cerințe.

La eveniment au participat, în calitate de vorbitori, reprezentanții Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) – Oana Luisa DUMITRU, Șef Birou Relații Internaționale și Adina DIACONESCU, Șef Serviciul Înregistrare Operatori, precum și avocați specialiști în data privacy din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată din Gabriel ZBÂRCEA, Managing Partener; Horia ISPAS, Partener; Bogdan HALCU, Managing Associate; Ciprian TIMOFTE, Managing Associate; Sergiu CREȚU, Avocat senior. Acestora li s-au adăugat echipele Oracle România și Logika IT Solutions, formate din Sorin MÎNDRUȚESCU, Country Leader și Silviu TEODORU, Technical Customer Adviser, respectiv Adrian SORA, Senior Enterprise Arhitect.

Lectorii au abordat teme precum: securitatea datelor, consimțământul conform GDPR, responsabilul cu protecția datelor (DPO), evaluarea impactului asupra protecției datelor (DPIA). Nu în ultimul rând, întrucât procesul de aliniere la GDPR la nivelul întregii organizaţii acoperă mai multe zone funcţionale şi tehnice şi implică o ajustare a proceselor curente din companie, experții au prezentat un exerciţiu interactiv extrem de apreciat. Astfel, pornind de la o situaţie curentă a unei companii, au fost simulați paşii de implementare a modificărilor impuse de GDPR, analizându-se implicațiile din punct de vedere juridic, precum și cele la nivel de procese de business, la nivel IT şi instrumentele software ce vin să automatizeze aceste procese.

Invitat în deschiderea evenimentului, avocatul Gabriel ZBÂRCEA, Managing Partner, Țuca Zbârcea & Asociații, a declarat: „Adoptarea  Regulamentului nr. 679/2016 privind protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un eveniment major, cu impact uriaş asupra operatorilor de date cu caracter personal. Subiectul este cu atât mai interesant, cu cât implică aspecte legate de procesarea big data, metadata, profilare sau alte chestiuni foarte sensibile, cum ar fi un posibil conflict între dreptul la protecţia datelor și reglementări din domeniul securității”.

În plus, ca element de noutate pe piața locală, a fost lansat, în cadrul unei videoconferințe colaborative, studiul firmei de avocatură britanice DAC Beachcroft LLP, cu tema „Personal Data: the new oil and its toxic legacy under the General Data Protection Regulation”. Analiza acoperă cele 28 de state membre UE și evidențiază riscurile de răspundere în aceste jurisdicții (sancțiuni financiare, dreptul la compensații și procese colective) după intrarea în vigoare a GDPR. Între altele, raportul arată că peste 80% dintre țări se așteaptă la o creștere a cererilor de despăgubire pentru încălcări ale protecției datelor după luna mai 2018. În cadrul acestui proiect, analiza referitoare la România a fost elaborată de avocații Țuca Zbârcea & Asociații – Cătălin BĂICULESCU, Partener și Sergiu CREȚU, Avocat senior.

Evenimentul „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!” se înscrie în seria manifestărilor cu tradiție organizate de Țuca Zbârcea & Asociații pe subiecte de interes larg, cum ar fi Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, legislaţia achiziţiilor publice, consecinţele dării în plată sau diverse teme de actualitate fiscală.




PwC România a creat o echipă dedicată companiilor chineze şi l-a recrutat pe Wang Di ca lider al acestei echipe

PwC România anunţă crearea unei echipe dedicate serviciilor pentru companiile chineze şi investitorilor chinezi şi recrutarea lui Wang Di ca lider al acestei echipe pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est.

Companiile chineze sunt în căutare de oportunităţi de afaceri pretutindeni în lume, inclusiv în România şi Europa de Sud-Est. Prin crearea acestei echipe dedicate, facem un nou pas pentru consolidarea relaţiilor cu investitorii chinezi, mulţi dintre aceştia fiind deja clienţii noştri. Suntem de părere că România poate fi o poartă de intrare a Uniunii Europene pentru investiţiile şi fluxul comercial dinspre China şi vrem să valorificăm la maximum relaţia îndelungată de prietenie şi parteneriat dintre China şi România, care ar trebui văzută ca un atu pentru ţara noastră. Îi urez bun venit lui Di în familia PwC şi îi doresc mult succes în această nouă poziţie”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România. 

Înainte de alăturarea echipei PwC, Wang Di a lucrat pentru o altă mare firmă de servicii profesionale, acolo unde a fost responsabil de dezvoltarea relaţiilor cu clienţii chinezi, atât pentru investiţii în România şi Europa Centrală şi de Est, cât şi pentru companii din regiune interesate de piaţa chineză.

El a fost responsabil de toate oportunităţile firmei în relaţie cu companiile chinezeşti, cu un accent deosebit pe sectorul financiar, infrastructură, sectorul imobiliar, agricultură şi energia regenerabilă etc.

Sunt foarte onorat să mă alătur echipei PwC şi să coordonez toate oportunităţile PwC privitoare la investitori chinezi în Europa de Sud-Est. Sunt de părere că atât România, cât şi regiunea Europei de Sud-Est, au un potenţial uriaş de a atrage investiţii chineze şi finanţări pentru mari proiecte de infrastructură, pe care China le poate oferi. Avem deja câteva astfel de proiecte majore în plan care vizează construcţia de aeroporturi, centrale electrice şi autostrăzi, şi sunt foarte optimist că putem atrage astfel de investiţii majore şi în România”, a adăugat Wang Di.

Wang Di este cetăţean chinez şi a studiat în România, la Academia de Studii Economice, acolo unde şi-a obţinut diplomele de licenţă şi de master, cu specializarea în Relaţii Economice Internaţionale şi Administrarea Afacerilor. Este vorbitor nativ de chineză mandarină şi este fluent atât în limba română, cât şi în engleză.




Obligativitatea inițierii negocierii contractelor colective de muncă/actelor adiționale la contractele colective de muncă pentru punerea în aplicare a OUG 79/2017

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902/16.11.2017 a fost publicată OUG 82 pentru modificarea și completarea unor acte normative (“OUG 82”).

Punctăm, în cele ce urmează, principalele modificări aduse de OUG 82, după cum urmează:

Obligativitatea inițierii negocierii contractelor colective de muncă/a actelor adiționale la contractele colective de muncă

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în unitățile în care nu există încheiat contract/acord colectiv de muncă, inițierea negocierii colective este obligatorie, pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal.

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în ceea ce privește termenele legale în care părțile inițiază negocierea și în ceea ce privește durata negocierii, este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiționale la contractele colective de muncă în vigoare.

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în unitățile în care nu există un sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanți ai federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezențanții salariaților.

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în unitățile în care nu există sindicat la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanții salariaților împreună cu un reprezentant al unei federații reprezentative la sectorul de activitate sau a unei confederații sindicale reprezentative la nivel național, la inițiativa reprezentanților salariaților.

Prevederile de mai sus se aplică în perioada 20.11.2017 – 20.12.2017!

Cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului

Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2018, cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 (doi) ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.




”Revoluția fiscală”

În Monitorul Oficial al României nr. 885/10.11.2017 a fost publicată OG 79 / 2017 pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal (denumită în continuare ”OG 79”).

Punctăm, în cele ce urmează, principalele noutăți și modificări aduse de OG 79 prevederilor Codului Fiscal, referitoare la:

CONTRIBUȚIILE SOCIALE OBLIGATORII

OG 79 redefinește sistemul fiscal existent în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute de Codul Fiscal.

Astfel contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

Contribuțiile de asigurări sociale (CAS)

•    Contribuția de asigurări sociale este datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății, precum și de angajatori în anumite situații.

•    Cota datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății este în cuantum de 25%.

•    În situația contractelor cu timp parțial de muncă, această contribuție nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea procentului asupra salariului de bază minim brut pe țară, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna în care contractul a fost activ, decât în anumite situații.

•    Obligativitatea calculării, reținerii la sursă, declarării și plății revine persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, cu excepția persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuții sociale obligatorii.

•    Angajatorii sunt obligați să achite contribuția de asigurări sociale numai în situația condițiilor deosebite de muncă (4%), precum și în situația condițiilor speciale de muncă și a altor condiții de muncă prevăzute în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (8%).

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

•    Contribuția de asigurări sociale de sănătate este datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății.

•    Cota datorată este în cuantum de 10%.

•    Obligativitatea calculării, reținerii la sursă, declarării și plății revine persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, cu excepția persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuții sociale obligatorii.

Contribuția asiguratorie pentru muncă

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă este datorată de persoane fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și de persoanele fizice cetățeni români, cetățeni ai altor state și apatrizi în anumite condiții.

•    Cota datorată este în cuantum de 2,25%.

•    Baza de calcul a contribuției asiguratorii de muncă o reprezintă veniturile din salarii și asimilate salariilor acordate de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice cetățeni români, cetățeni ai altor state și apatrizi în anumite condiții.

Pentru veniturile aferente anului fiscal 2017, contribuțiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

TVA

OG 79 legiferează faptul că dreptul organelor fiscale de a refuza deducerea TVA intervine doar dacă, după administrarea mijloacelor de probe prevăzute de lege, se poate demonstra că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea în baza căreia s-a exercitat deducerea face parte dintr-un lanț de operațiuni având scopul de a frauda TVA.

IMPOZITUL PE PROFIT

OG 79 transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.

Astfel, se introduc în Codul Fiscal o serie de definiții specifice, dintre care menționăm:

(i)    costurile îndatorării
(ii)   costurile excedentare ale îndatorării
(iii)  întreprindere asociată
(iv)  întreprindere financiară
(v)   transferul de active
(vi)  transferul unei activități economice desfășurate printr-un sediu permanent etc.

Totodată, se stabilesc reguli fiscale potrivit cărora:

– este limitată deductibilitatea dobânzii precum și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic;
– este stabilită impozitarea transferului de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare;
– este introdusă regula antiabuz, potrivit căreia poate fi reîncadrat un demers sau o serie de demersuri întreprinse cu scopul obținerii de avantaje fiscale la calculul obligațiilor fiscale;
–  este definită societatea străină controlată și se stabilesc reguli privind impozitarea acesteia.

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Modificările aduse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor prin OG 79 sunt urmatoarele:

– Plafonul maxim de venituri pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se majorează la echivalentul în LEI a 1.000.000 EUR.
– Este eliminată condiția referitoare la aplicarea impozitării pe veniturile microîntreprinderilor doar în situația obținerii de venituri din consultanță și management în proporție de maximum 20% din veniturile totale.
– Este eliminată posibilitatea optării pentru aplicarea impozitului pe profit în situația subscrierii unui capital social de cel puțin 45.000 LEI.
– Este eliminată interdicția aplicării impozitării pe veniturile microîntreprinderilor de către societățile care desfășoară activități (i) în domeniul bancar, (ii) în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, pieței de capital, (iii) în domeniul jocurilor de noroc, precum și de către societățile care desfășoară activități (iv) de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.

IMPOZITUL PE VENIT

Principalele modificări aduse impozitului pe venit prin OG 79 sunt următoarele:

Cota de impozit pe venit este diminuată de la 16% la 10%.

– Venitul obținut din transferul unui număr mai mare de 2 autoturisme din patrimoniul personal, realizat într-un an fiscal, este considerat, în vederea impunerii, venit din alte surse.
– Este majorat cuantumul maxim al venitului lunar brut în limita căruia se acordă deducere personală, de la 3.000 LEI la 3.600 LEI.

ACCIZE ȘI ALTE TAXE SPECIALE

OG 79 extinde măsura confiscării cisternelor, recipientelor, precum și a mijloacelor de transport utilizate în comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate.

IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE

OG 79 modifică impozitul pe mijloacele de transport pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, precum și pentru combinațiile de autovehicule, autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă, cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone.

Modificările și completările menționate mai sus vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018.




Buletin Fiscal privind impactul deciziei CJUE C-101/16 Paper Consult

Sumar:

Analiză practică a impactului deciziei CJUE C-101/16 Paper Consult, de la caz la caz

Cum poate fi recuperată TVA facturată de furnizori inactivi, în urma deciziei CJUE C-101/16 Paper Consult

În contextul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj, pronunțate la data de 19 octombrie 2017 (sens în care facem trimitere la Buletinul fiscal emis în data de 24 octombrie 2017), s-a pus în discuție modalitatea practică de a recupera TVA facturată de furnizorii inactivi.

Din această perspectivă, considerăm că trebuie analizat fiecare caz în parte, astfel:

1. Contribuabilii care nu și-au dedus în trecut TVA de la furnizorii inactivi

Contribuabilii care nu și-au dedus în trecut TVA facturată de furnizorii inactivi ar putea, în acord cu dispozițiile deciziei CJUE în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj, să regularizeze situația prin includerea respectivelor sume în Decontul de TVA prezent (ca fiind, în fapt, TVA deductibil).

De subliniat faptul că regularizarea se poate aplica de contribuabili și ulterior unui control fiscal, chiar dacă taxa înscrisă în facturile pentru achiziții era exigibilă în perioada supusă inspecției fiscale.

Conform Codului Fiscal, regularizarea de TVA trebuie efectuată în cadrul termenului de prescripție prevăzut în Codul de procedură fiscală, respectiv de 5 ani. Precizăm că termenul de prescripție se suspendă pe perioada cuprinsă între data începerii inspecției fiscale și data emiterii deciziei de impunere.

2. Dispute și litigii în curs

Decizia CJUE în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj ar putea fi invocată, de la caz la caz, în contestații în fața autorităților fiscale și, respectiv, ulterior, în fața instanțelor de judecată în acțiunile în contencios administrativ în care se critică refuzul dreptului de deducere a TVA către persoanele impozabile care au realizat achiziții de la contribuabilii declarați inactivi de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

3. Litigii soluționate în mod definitiv

În ceea ce privește litigiile soluționate în mod definitiv, ar putea fi exercitată, de la caz la caz, calea de atac a revizuirii pe motivul încălcării principiului priorității dreptului comunitar, cu condiția să nu se invoce un nou motiv de nelegalitate și, respectiv, să se fi menționat în actele procesuale dreptul subiectiv ocrotit de dreptul european.

Însă, în ceea ce privește termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe motivul încălcării principiului priorității dreptului comunitar, acesta este de o lună și începe să curgă de la data comunicării hotărârii supuse revizuirii. Totuși, nu poate fi exclus scenariul exercitării căii de atac a revizuirii, însoțite de invocarea unei excepții de neconstituționalitate a textului de lege care limitează la o lună de la data comunicării hotărârii supuse revizuirii termenul pentru promovarea unei asemenea căi de atac.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax




Digitalizarea IMM-urilor din România

Digitalizarea este pentru toate companiile, de la cele multinaționale la întreprinderile mici și mijlocii. Uneori este implementată structurat, alteori ia forma unor soluții digitale pentru rezolvarea unor probleme operaționale.

Digitalizarea și avantajul IMMurilor

Spre deosebire de companiile mari, companiile mici și mijlocii au avantajul că pot integra digitalizarea de la bun început în modelul de business. Generația tinerilor antreprenori a internalizat atât de mult utilizarea tehnologiei în viața lor privată, încât, atunci când încep un business, nici nu se mai gândesc la adoptarea soluțiilor digitale că fiind o mare reușită. Pur și simplu le vine natural să integreze tehnologia în activitatea companiilor fondate de ei.

Asa cum arată și rezultatele studiului Barometrul digitalizării în companiile din România, realizat de compania de consultanță Valoria, 73% din companiile mici și mijlocii din servicii (IMM) au fost influențate în foarte mare măsură de digitalizare. Doar 60% dintre respondenți spun că sunt încrezători că au cunoștințele necesare ca să valorifice digitalizarea, iar 87% dintre acești antreprenori nu consideră modelele de business digital o amenințare pentru compania lor.

Măsuri concrete pentru digitalizarea IMMurilor

În funcție de scopul propus–să reducă riscul, să optimizeze costurile sau să valorifice rapid oportunitățile– cele mai frecvente soluții de digitalizare adoptate de companiile mici și mijlocii pot include:

1.     Soluții de arhivarea documentelor în format electronic – tranziția de la hârtie la documente digitizate.
2.     Facturarea electronică – folosirea unor servicii de trimitere, recepție și procesare a facturilor care salvează timp și bani.
3.     Definirea proceselor pentru managementul documentelor – centralizarea documentelor de pe smartphone-uri, laptop-uri sau scanere dă un plus de viteză în cautarea și regăsirea informației prin structurarea acesteia.
4.     Digitalizarea comunicării cu consumatorul – utilizarea mesajelor text pe telefon (SMS), web chat, social media consolidează relația cu consumatorul și optimizează costurile.
5.     Digitalizarea colectării datelor – prin intermediul unui dispozitiv de înregistrare smartphone, tabletă, scanner portabil și conectarea acestuia la un router pentru transferul electronic al informației se face procesarea instantanee și se salvează timpul și costul de deplasare
6.     Dezvoltarea unui mailroom digital – o platformă centrală ce colectează informația care intră în organizație și o trimite către departamentul relevant, crește productivitatea cu 30-50% și reduce cu 3 până la 10 ori timpul de răspuns în relația cu clientul.

Ce pot obține IMM-urile din digitalizare

Potrivit studiului Barometrul digitalizării în companiile din România, 64% din companiile mici și mijlocii de servicii din România se așteaptă să genereze cu 10% mai multe venituri în următorii 5 ani cu ajutorul Big Data și data analytics, 64% cu ajutorul dispozitivelor conectate la Internet (IoT) și 28% prin intermediul realității virtuale.

Alegerea acestor produse sau servicii poate să însemne trei lucruri pentru companii:

1. Că cele 6 soluții de mai sus ori au fost parțial sau în întregime adoptate și se trece la nivelul următor,
2. Că modelelelor de business privilegiază aceste 3 soluții de digitalizare, și
3. Că pariază pe aceste 3 soluții deoarece au cel mai mare potențial de creștere.

Cu ajutorul digitalizării, 58% dintre companiile mici și mijlocii de servicii din România se așteaptă ca atât profitul cât și cifra lor de afaceri să crească între 5% și 20% în următorii 3 ani.

În concluzie

Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică, sectorul serviciilor are o pondere tot mai mare în PIB datorită creșterii valorii adăugate. Semn al maturizării modelului de dezvoltare economică la nivel de țară, serviciile cu valoare adăugată mare sunt furnizate tocmai de companiile care scalează rapid datorită digitalizării. În măsura în care companiile din România vor adopta digitalizarea, vor fi performante și vor crește competitivitatea economiei românești.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente




Sumar al noutăților legislative generate de transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/1164/UE privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne

La data de 8 noiembrie 2017 a fost publicată Ordonanță de Urgență nr. 79 care aduce modificări semnificative Codului fiscal.

În cele ce urmează detaliem noutățile generate de transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/1164/UE privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, precum și modificările legislative care au incidență asupra impozitului pe veniturile microîntreprinderilor:

Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne

• Au fost modificate condițiile de acordare a deductibilității cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor primite de o entitate, prin transpunerea în legislația națională a Directivei europene;

• Plafonul deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării a fost stabilit la 200.000 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal;

• Costurile îndatorării care exced acest prag, vor fi deductibile la calculul rezultatului impozabil în limita a 10% aplicat asupra diferenței dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, din care se scad veniturilor neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și sumele reprezentând amortizarea fiscală;

• Pentru situațiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile îndatorării sunt nedeductibile în perioada de referință și se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori;

• Condițiile de deductibilitate stabilite pentru dobânzi sunt aplicabile și pierderilor nete din diferențele de curs valutar;

• S-a reglementat regimul fiscal al transferului de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare;

• Câștigul reprezentând diferența dintre între valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală va fi impozitat cu 16% în următoarele situații:

– Contribuabilul transferă activele de la entitatea din România la sediu permanent/sediu central dintr-un alt stat, iar România pierde dreptul de a impozita activele transferate;

– Contribuabilul îşi transferă rezidența fiscală din România într-un alt, cu excepţia acelor active care rămân legate efectiv de un sediu permanent în România;

– Contribuabilul transferă activitatea economică desfășurată în România printr-un sediu permanent către un alt stat în măsura în care, ca urmare a transferului, România pierde dreptul de a impozita activele transferate;

• Contribuabilii pot beneficia de dreptul de eșalonare la plata pentru acest impozit (pe o perioadă maximă de 5 ani);

• Pentru situațiile în care diferența între valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală reprezintă o pierdere, aceasta se recuperează din câștigurile rezultate din operațiuni de aceeași natură;

• Au fost introduse reguli anti-abuz care vor permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din operațiuni abuzive (regula anti-abuz este reglementată și în prezent în art. 11 Cod fiscal);

• Au fost introduse reguli privind societățile controlate

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

S-a atribuit un sens mult mai larg noțiunii de microîntreprindere, în sensul că, începând cu 2018 sunt încadrate în această categorie entitățile  ale căror venituri anuale nu depășesc plafonul de 1.000.000 euro, calculat în lei la cursul BNR de la 31 decembrie al anului anterior (în prezent acest plafon este stabilit la 500.000 euro);

A fost eliminată condiția referitoare la obținerea veniturilor, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80%;

Se stabilește că nu intră sub incidența impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
b) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
c) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor, constituit potrivit legii;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

Din categoria microîntreprinderilor nu mai sunt excluse persoanele juridice române care:

i) desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
ii) desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor natural;

Au fost eliminate dispozițiile din Codul fiscal referitoare la posibilitatea aplicării, prin opțiune, a im-pozitului pe profit de către societățile nou-înființate sau de către cele deja existente al căror capital social subscris și vărsat este mai mare de 45.000 lei;

Cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care nu au salariați, respectiv  de 3% pentru microîntreprinderile fără salariați nu au suferit modificări.

Modificările legislative introduse prin OUG 79/2017 vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.




Sumar al modificărilor legislative privind Ordonanța de Urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

La data de 8 noiembrie 2017 a fost publicată Ordonanţă de Urgenţă nr. 79 care aduce modificări semnificative Codului fiscal.
În cele ce urmează detaliem noutățile legislative care au incidență asupra impozitării indivizilor:

Cotele de contribuții de asigurări sociale

Au fost stabilite următoarele cote de con-tribuții de asigurări sociale:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deose-bite de muncă;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speci-ale de muncă.

Venituri din salarii

CAS

Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentru CAS o reprezintă suma câștigurilor brute realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.

Pentru condiții normale de muncă, CAS va fi datorată de angajați.

CAS datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu poate fi mai mică decât nivelul CAS calculate prin aplicarea cotei de 25% asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

CASS

Se datorează contribuția în cotă de 10% asupra câștigurilor brute obținute de salariat. CASS va fi reținut la sursă de către angajatori și virată la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz.

În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferențe de salarii/solde stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declarațiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.

Venituri din activități independente

CAS

Baza lunară de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente va fi reprezentată de venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară (SMB) aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.

Cota de contribuție folosită va fi de 25%.

În continuare, persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile din activități independente.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de venit, vor datora contribuția de asigurări sociale numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, după caz:

a) venitul net realizat în anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând CAS, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puţin egal cu nivelul SMB pentru luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
b) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puțin egal cu nivelul SMB în vigoare în luna în care își încep activitatea sau nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate.
c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egală cu nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit;
d) venitul net lunar realizat în anul precedent pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile de 40%, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția.

Contribuabilii care au obligația de a se asigura prin îndeplinirea uneia dintre condițiile de mai sus vor depune la organul fiscal până în data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția declarația privind venitul asupra căruia se va plăti această contribuție.

Pe baza Declarației de venit asigurat organul fiscal competent va emite decizia de impunere  în care baza de calcul al CAS se evidențiază lunar, iar plata contribuției se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Persoanele care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, cele care intră în suspendare temporară a activității potrivit legislației în materie, precum și cele care își încetează activitatea depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul, o declarație în vederea stopării obligațiilor de plată reprezentând CAS.

Alte venituri decât cele de natură salarială

CASS

Contribuabilii datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 SMB din una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:

a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor de impozit pe venit, profit sau Legii nr. 170/2016  (impozitul specific)
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.

Încadrarea în plafonul amintit anterior se realizează prin însumarea tuturor veniturilor obținute conform literelor (a) – (d) în anul fiscal precedent.
Baza lunară de calcul pentru CASS va fi reprezentată de salariul de bază minim brut pe țară, cota aplicată fiind de 10%.
Persoanele fizice care datorează contribuția conform celor prezentate anterior vor depune la autoritățile fiscale, până în data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția, o declarație cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar. Pe baza acestei declarații organul fiscal va emite decizia de impunere și va determina contribuția datorată, aceasta urmând a se plăti trimestrial (până pe 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru), cu bază de calcul evidențiată lunar.

Persoanele fizice care realizează venituri anuale sub nivelul a 12 SMB pot opta pentru depunerea declarației de asigurare și pentru plata CASS pentru anul în curs, în aceleași condiții prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale peste nivelul a 12 SMB. Opțiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal, cu excepția situației în care persoanele își încetează activitatea / intră în suspendare temporară a activității.

CASS datorată de către persoanele fizice care nu realizează venituri

Persoanele fizice care nu realizează venituri nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează contribuția astfel:

a) lunar, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul reprezentând valoarea SMB, și au obligația să plătească CASS pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se depune declarația de asigurare, sau
b) la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate potrivit legii, prin depunerea declarației de asigurare, aplicând cota de contribuție asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de 7 ori SMB.

Au fost abrogate capitolele referitoare la următoarele contribuții:
–    Contribuțiile asigurărilor pentru șomaj
–    Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
–    Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
–    Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
 Contribuția asiguratorie pentru muncă

Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt, după caz:

a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori,
b) persoanele fizice cetățeni români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, și care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

Contribuția asiguratorie pentru muncă se datorează în cotă de 2,25% pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor.
Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor,

Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției asiguratorie pentru muncă sumele prevăzute ca fiind general scutite și în scopul CAS și CASS. Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Angajatorii au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă și de a o plăti la bugetul de stat, într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz.

Persoanele fizice prevăzute la lit. b) de mai sus efectuează plata contribuției până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

Persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă, precum și de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

Contribuția asiguratorie pentru muncă se va declara prin Declarația 112.