Digitalizarea globală creşte şi preferinţa pentru jocuri. Se dezvoltă o industrie care are un impact economic important şi devine monedă de soft power la nivel de stat. Este aproape imposibil să vorbeşti despre industria jocurilor video fără să te uiţi la influenţa, la valorile de atracţie şi la puterea de seducţie pe care aceasta le promovează.

În era informaţiei, când credibilitatea este cea mai rară resursă, industria de gaming devine furnizor de încredere. Încrederea în capacităţile tehnice şi creative, ancorarea în prezent şi privirea spre viitor, pariul pe iniţiativa şi originalitate ale unei naţiuni, toate acestea se întâlnesc în industria de gaming.

Un studiu de caz, care poate servi drept exemplu pentru România, este Polonia. În această ţară guvernul a înţeles să sprijine dezvoltarea industriei de gaming, cu rezultate foarte bune atât pentru această industrie, cât şi pentru stat.

În Polonia industria de gaming a cunoscut o creştere fulminantă datorită:

1. Sistemului de educaţie centrat pe ştiinţe exacte;
2. Încrederii în capacitatea resursei umane să genereze produse proprii (de ex. seria de jocuri Witcher);
3. Investiţiei în una dintre cele mai populare platforme de distribuţie digitală de jocuri din lume – GOG.com 4. Oferirii de deduceri fiscale la investiţiile în cercetare şi dezvoltare din această industrie.

Datorită acestor măsuri, Polonia a fost un Făt-Frumos care a crescut într-un an cât alţii în şapte. Adică de la 279,6 milioane dolari în 2014, la 408 milioane dolari în 2015, 1,26 miliarde dolari în 2016. În ce priveşte studiourile de gaming acestea numără 331 companii, dintre care 99% sunt IMM-uri. În acest context 95% din veniturile obţinute de aceste studiouri provin din exportul de produse proprietare. Între 2014 şi 2018 este estimată o rată compusă de creştere (CAGR) de 5,4% a industriei de gaming ceea ce plasează Polonia pe locul 19 la nivel mondial.

Anual guvernul polonez, prin intermediul Centrului Naţional de Cercetare şi Devoltare, alocă aproximativ 27 de milioane euro (116 milioane de zloţi polonezi) pentru finanţarea celor mai promiţători dezvoltatori de jocuri. Interesul guvernului polonez pentru sprijinirea industriei de gaming a crescut după succesul seriei de jocuri Witcher realizat de studioul local CD Projekt RED. Succesul seriei Witcher şi al Cyberpunk 2077 au condus la listarea companiei la bursa din Varşovia. Veniturile raportate în 2016 ale CD Projekt RED au condus la o valoare estimată a companiei de 2,3 miliarde dolari.

Pentru Polonia industria de gaming a devenit o ramură a economiei cu potenţial remarcabil. Titlurile lansate de către studiourile poloneze se bucură de succes artistic şi comercial. Pentru polonezi industria de jocuri este o sursă de mândrie naţională şi a fost declarată drept una dintre specializările cu nivel înalt de inteligenţă.

În România valoarea estimată a pieţei a crescut constant de la 114,7 milioane dolari în 2014, la 137 milioane dolari în 2015 şi 145,3 milioane dolari în 2016. În prezent, industria de jocuri numără 80 de studiouri de dezvoltare, majoritatea veniturilor fiind generate de reprezentanțe locale ale marilor companii de gaming din lume. Creşterea industriei este susţinută şi de numărul mare de companii înfiinţate doar în 2016, 25% din totalul studiourilor de gaming.

Industria de jocuri din România s-a remarcat prin dezvoltarea sau co-dezvoltarea unor titluri internaţionale mari şi prea puţin prin titluri dezvoltate de companii româneşti; 85% din studiourile din România sunt specializate pe dezvoltare de jocuri, iar 15% din studiouri se focalizează pe servicii de specialitate pentru industrie.

Jocurile video fac parte din evantaiul industriilor creative. Acestea ajută la promovarea artei şi potenţialului local, comunică valori, sunt un mijloc de transmisie culturală şi contribuie la construirea brandului de ţară. Polonia a dat CD Projekt RED, care a lansat Witcher şi a propulsat industria poloneză de gaming în top-ul dezvoltatorilor mondiali. Când vom avea versiunea românească a studio-ului care să lanseze un titlu de asemenea succes?

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

În contextul apariţiei de la 1 ianuarie 2016 a valorii impozabile în Codul Fiscal, multe societăţi îşi pun întrebarea dacă mai este necesară evaluarea proprietăţilor imobiliare pentru raportarea valorilor juste (de piață) în situaţiile lor financiare, la sfârșitul perioadei de raportare, sau se pot limita la evaluarea clădirilor pentru impozitare.

La prima vedere pare o întrebare simplă, însă răspunsul la această întrebare este unul complicat: depinde.

De ce depinde? Depinde de standardele contabile aplicabile şi apoi depinde de politica de contabilitate a societăţii.

CONTEXT DIN PUNCT DE VEDERE AL POLITICII DE CONTABILITATE:

Standardele de contabilitate aplicabile sunt cele întrebuințate ca urmare a unei cerinţe legale, dar în paralel poate exista o cerinţă suplimentară de aplicare şi a unor standarde de contabilitate diferite, ca o solicitare expresă a acţionarilor.

În Romania, majoritatea companiilor aplică reglementările contabile prevăzute de Ministerul Finanțelor Publice, reglementări cunoscute ca standarde de contabilitate româneşti (RAS). De asemenea, sunt entităţi care aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Aceste  entităţi sunt, de exemplu: societăţile listate la bursă, băncile, societăţile de asigurări, Societăţile de Investiţii Financiare (SIF), societăţile care la cererea acţionarilor raportează atât conform RAS, cât şi IFRS sau folosesc alte standarde de raportare financiară: UK Gaap, US Gaap etc.

CONTEXT DIN PUNCT DE VEDERE  AL TIPULUI DE EVALUARE:

Înainte de 1 ianuarie 2016, majoritatea societăților, indiferent de mărimea lor, reevaluau construcţiile pentru înregistrarea valorii lor în contabilitate, o dată la 3 ani. Procedau astfel doar pentru a nu plăti cote majorate la impozitele locale. Deci, conform standardelor de contabiliate, evaluarea la valoarea justă (evaluarea pentru raportare financiară)  nu este întotdeauna obligatorie ca și politică contabilă a companiei și, mai mult, chiar dacă societatea alege să-și prezinte construcţiile sau proprietăţiile imobiliare la valori juste, acest lucru nu este necesar din 3 în 3 ani, ci doar atunci când apar fluctuații ale pieței. Reevaluările din 3 în 3 ani care s-au făcut până în 2016, practic nu reprezentau nimic din punct de vedere contabil, societățile erau obligate să le facă și să le înregistreze în contabilitate chiar dacă nu aveau nevoie de ele, pentru că altfel impozitele pe care le-ar fi datorat ar fi fost foarte mari.

Începând cu 1 ianuarie 2016,  reevaluările realizate în scopul stabilirii impozitelor locale pentru persoanele juridice se fac tot din 3 în 3 ani, dar utilizând o metodologie clară, coerentă, unitară, iar cele pentru raportare financiară se fac doar dacă societățile aleg drept politică de contabilitate  prezentarea proprietăților la valori juste (de piață), și chiar și atunci acest lucru este necesar doar când există fluctuații pe piață.  Astfel standardele de contabilitate prevăd ca reevaluarea să se facă cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere semnificativ de valoarea justă.

Codul Fiscal român nu a inventat ceva nou începând cu 2016 pentru că în majoritatea țărilor, baza impozabilă a proprietăților este diferită de valoarea lor contabilă (inclusiv în țări precum S.U.A. sau U.K.).

În plus, în urma alinierii reglementărilor contabile românești la cele internaționale, sunt multe proprietăți, de exemplu proprietățile imobiliare de tipul investițiilor imobiliare (ex. clădirile de birouri) pentru care în situațiile financiare valoarea lor este una singură, fără a fi necesar să se prezinte separat valoarea terenului și a clădirii. Dar pentru stabilirea impozitelor locale, clădirile se evaluează separat de terenuri, prin urmare situațiile contabile nu mai oferă informații pentru a stabili o bază impozabilă și din punct de vedere al impozitelor locale.

Astfel, la întrebarea dacă mai este necesară evaluarea proprietăţilor imobiliare pentru raportare financiară răspunsul este da, dacă societățile aleg ca și politică de contabilitate modelul de prezentare a valorilor contabile ale proprietăților la valoarea justă (de piață).

De ce ar alege o societate o astfel de politică contabilă?

Este ea una sănătoasă din punctul de vedere al societății, având în vedere că presupune costuri suplimentare?

Majoritatea societăților aleg acestă opțiune pentru o informare relevantă și corectă a investitorilor, pentru a crește gradul de încredere al acestora în situațiile financiare pe care le analizează. De aceea, majoritatea companiilor listate la bursă aleg această opțiune, la fel și marile grupuri de companii. O informație contabilă relevantă este preferată de investitori atunci când iau o decizie și oferă așteptări corecte cu privire la veniturile previzionate ale companiei și estimarea fluxurilor viitoare de numerar. Prețul acțiunilor companiei ar putea crește odată cu așteptarea optimistă a investitorilor rezultată din informații financiare de bună calitate.

Reevaluarea pentru raportare financiară poate oferi întreprinderilor și oportunități de fuziune și achiziție prin majorarea capitalizării bursiere. De asemenea, reevaluarea activelor imobilizate ar putea permite companiilor reducerea dobânzilor și creșterea capacității de împrumut.

Un raport al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), din luna iulie 2017, oferă o imagine de ansamblu a aplicării cerințelor de măsurare și publicare a valorii juste prevăzute de standardele internaționale de contabilitate aplicate de emitenții (societăți listate la bursă) europeni.

În România, la Bursa de Valori București, pe segmentul principal de tranzacționare al acțiunilor (piața reglementată), sunt peste 80 de societăți emitente cu o capitalizare bursiera de peste 35 miliarde euro, iar pe segmentul pieței alternative aproape 300 de societăți emitente cu o capitalizare bursiera de 1,2 miliarde euro.

Toate societățile listate care sunt incluse în calcul BET (indicele principal al pieței, care măsoară evoluția celor mai lichide companii listate la BVB) au folosit în raportările financiare pentru anul 2016 valori juste ale activelor (evaluarea pentru raportare financiară).

Ce se întamplă însă cu societățile mici?

Societățile mici, care sunt și așa împovărate de multe sarcini fiscale, pot opta acum pentru modelul pe cost, fără a fi necesară reevaluarea activelor la valoarea justă. Ele pot alege  să facă doar reevaluările pentru impozitele locale care sunt necesare tot din 3 în 3 ani, cum procedau și  înainte de anul 2016, dar numai pentru clădiri (evaluarea pentru impozitare), nemaifiind necesară evaluarea întregii clase de clădiri şi construcţii speciale. Aceasta presupune pentru societate costuri mai mici, metodologia de evaluare fiind una mai simplă.

Prin urmare, modificările apărute în ultimii ani nu vor crea dificultăți pentru societăți în privința cerințelor de reevaluare iar pentru investitori situațiile financiare ar putea fi mai relevante, întrucât periodicitatea reevaluărilor înregistrate în contabilitate este dictată doar de relevanța informației prezentate.
Autor: Elena Apostolescu, Director general, CMF Consulting

Piața globală a tehnologiilor bazate pe drone în industria energiei şi utilităților se ridică la valoarea de 9,46 miliarde de dolari pe an, potrivit estimărilor PwC prezentate într-un nou raport care ilustrează felul în care utilizarea într-un mod creativ a vehiculelor aeriene fără pilot transformă modul în care companiile îşi construiesc, operează și întrețin rețelele.

O dronă aruncătoare de flăcări folosită pentru a curăța deșeurile de pe liniile electrice este unul dintre exemplele spectaculoase de folosire într-un mod inovativ a vehiculelor aeriene fără pilot, ce poate fi regăsit în raportul Clarity from above: Leveraging drone technologies to secure utilities systems, realizat de echipa globală PwC Drone Powered Solutions. Alte aplicații variază de la cercetări/studii geo-spațiale folosite în planificarea investițiilor, prin monitorizarea procesului de construcție și gestionarea resurselor, până la gestionarea în mod proactiv a riscurilor şi amenințărilor, cum ar fi vegetația excesivă.

Se preconizează că rețelele de transmisie a energiei electrice vor fi extinse, ajungând la 6,8 milioane de kilometri de circuite în 2020, în creștere cu 15% față de nivelul din 2016, pe măsură ce producția de energie este influențată de dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, iar cererea pe piețele emergente precum China și India creşte.

Autoritățile de reglementare sunt din ce în ce preocupate de fiabilitate, oferind stimulente pentru reducerea întreruperilor și aplicând penalizări pentru perioadele de nefuncționare. În fiecare an, sectorul pierde 169 miliarde de dolari din cauza defecțiunilor la nivelul rețelelor energetice și închiderilor forțate.

“Presiunea de a trece de la combustibili fosili la surse regenerabile, reducând în același timp prețurile, obligă companiile din sectorul energetic şi de utilităţi să caute noi modalități de a rămâne profitabile. În timp ce companiile își reinventează modelele de afaceri, tehnologiile bazate pe drone ajută la creșterea fiabilității producției, transmiterii și distribuției de energie “, a declarat David Trow, Partener, Servicii de Audit, Liderul Echipei de Servicii pentru Sectorul Energetic, PwC România.

Cel mai recent raport PwC din seria Clarity from above surprinde povești de succes despre moduri creative prin care manageri din industria utilităților din întreaga lume apelează la drone pentru a rezolva unele dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă industria, sporind atât fiabilitatea reţelelor, cât și siguranța muncitorilor. De exemplu, în majoritatea țărilor, monitorizarea creșterii vegetației și tăierea copacilor în apropierea liniilor electrice reprezintă cel mai mare cost de întreținere pentru companiile din domeniul energetic. Cu ajutorul dronelor, procesul de tăiere este mai eficient, şi în plus pot furniza date care ajută la anticipare și evitarea defecțiunilor cauzate de căderea copacilor.

“Folosirea tehnologiilor bazate pe drone pentru a strânge o varietate de date despre centralele, sub-staţiile sau liniile electrice devine un motor de schimbare pentru întreaga industrie a energiei și utilităților. Dronele pot colecta date standardizate și tangibile într-un mod mai eficient decât oamenii aflați pe teren, şi în plus, spre deosebire de vehiculele aeriene cu echipaj, pot să o facă fără riscul de pierderi de vieți omenești”, a adăugat David Trow.

De asemenea, în serviciile de furnizare de apă, dronele pot fi mai utile decât sateliții în procesul de monitorizare a calității apei. Aplicația PwC Geospatial.App permite integrarea, prezentarea și gestionarea informațiilor colectate de drone echipate cu camere de supraveghere, cu infraroșu și alte tipuri de camere, care sunt foarte utile în domenii precum monitorizarea procesului de dezvoltare a infrastructurii, monitorizarea necesității de întreținere și evaluarea pagubelor după dezastre naturale sau provocate de om.

Acest raport este al treilea din seria Clarity from above. Primul, lansat în mai 2016, analiza piața globală a aplicațiilor tehnologiilor bazate pe drone, cu o valoare estimată la peste 127 miliarde de dolari. Cel de-al doilea raport estima o piață în valoare de 45 de miliarde de dolari pentru aplicațiile acestor tehnologii în sectorul infrastructurii de transport.

“Pentru a rămâne competitivi pe piață și prezenți în ecosistemul de afaceri aflat într-o continuă schimbare şi plin de provocări aduse de noile tehnologii, companiile din industria energiei şi utilităților trebuie să-și extindă orizonturile. Ele trebuie să perceapă noile tehnologii, printre care şi dronele, drept oportunități de îmbunătăţire a proceselor interne, de reducere a costurilor şi de creştere a eficacităţii“, a precizat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA până la 31 decembrie 2017

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.379 / 21 septembrie 2017 privind aprobarea modelului conţinutului şi instrucţiunilor de completare a formularului (086) “Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA”

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 28 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Structura codurilor IBAN aferente conturilor de TVA privind plata defalcată a TVA, deschise la unităţile Trezoreriei Statului pentru persoanele impozabile şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA

Ordin nr. 2.379 / 7 Septembrie 2017 pentru modificarea si completarea Precizărilor privind structura codurilor IBAN aferente conturilor de cheltuieli şi venituri bugetare, precum şi conturilor de disponibilităţi deschise la unităţile Trezoreriei Statului, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1.271 / 2004

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 25 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Reglementări privind gestiunea de către instituţiile publice a sumelor de TVA în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.426 / 13 septembrie 2017 pentru completarea Normelor Metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul nr. 720 / 2014.

Ordinul prevede procedura de înregistrare în contabilitatea instituţilor publice, în conturi separate, a bazei impozabile şi a taxei pe valoare adaugată aferentă activităţilor economice desfăşurate în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA.

Sumele primite şi înregistrate in respectivele conturi trebuie transferate in conturile de venituri bugetare corespunzătoare în termen de două zile lucrătoare. Conturile bugetare de TVA nu pot avea sold la sfârşitul exerciţiului financiar.

Ordinul se aplică pentru toate instituţiile publice începând cu 1 ianuarie 2018, iar pentru instituţiile publice care au optat pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată începând cu 1 octombrie 2017.

•    Reglementări vamale

Norme tehnice privind autorizarea amânării plăţii taxelor de import

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.670 / 12 septembrie 2017 privind autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legătură cu două sau mai multe operaţiuni vamale

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legatură cu două sau mai multe operaţiuni vamale.

Autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import se acordă la cerere, în condiţiile şi perioada prevăzute la art. 110-111 din
Codul vamal al Uniunii, solicitanţilor care sunt titulari ai unei autorizaţii pentru utilizarea garanţiei globale, cu valabilitate geografică în România.

Modificarea şi completarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.331 / august 2017 privind modificarea şi completarea Ordinul nr. 221 / 2016 pentru aprobarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Se atribuie exclusiv în scopul realizării supravegherii fiscale, codul de produs T500 „Alte tutunuri de fumat” pentru produsele din tutun încălzit şi pentru produsele prezentate sub forma unei rezerve care conţine atât tutun încălzit cât şi lichid cu conţinut de nicotină.

Autorizarea pentru utilizarea garanției globale vamale

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea pentru utilizarea garanţiei globale în legatură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale, cuprinzând o eventuală reducere sau exonerare, constituită pentru acoperirea cuantumului taxelor la import corespunzător datoriei vamale şi cuantumul altor taxe datorate legate de importul mărfurilor.

Normele tehnice se aplică în legătură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun.

Autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale se acordă la cerere în condiţiile prevăzute la art. 95 din Codul vamal al Uniunii Europene şi la art. 84 din

Regulamentul delegat (UE) 2.446 / 2015.

Modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de  Administrare Fiscală nr. 2.759 / 2016

Ordinul aduce diverse modificări şi completări normelor tehnice menţionate mai sus.

•    Modificări aduse legislației fiscale secundare

Veniturile obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare

Ordinul nr. 2326 / 2855 / 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilității fiscale prevăzute pentru scutirea de la plata impozitului pe venit pentru venituri din salarii sau asimilate salariilor obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor realizate în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă

Ordinul nr. 2343 / 2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3), lit. e) din Legea nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

•    Formulare fiscale

Aprobarea modelului şi conţinutului formularului (700)

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.372 / 9 august 2017 pentru aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a formularului (700) “Declaraţie pentru înregistrare modificare categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”

Formularul se completează şi se depune ori de câte ori contribuabilii / plătitorii solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligaţii fiscale sau modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarate iniţial.

Formularul se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Ordinul se aplică începând cu 1 ianuarie 2018.

•    Diverse

Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21 / 1991 Sunt aduse clarificări privind procedura de acordare şi redobândire a cetăţeniei române de către copiii minori născuţi din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, pentru care se solicită cetăţenia română în cazul adopţiei.

Ordinul nr. 1.626 / 6 Septembrie 2017 prevede lista revizuită a statelor ai căror cetăţeni sunt obligaţi să aplice procedura invitaţiei în vederea obţinerii vizei de scurtă şedere pentru intrarea pe teritoriul României

Conform listei revizuite, cetatenii Chinei sunt exceptați de la procedura invitației în vederea obținerii vizei de scurtă ședere în România.

Procedura privind aplicarea scutirii de taxă pe valoare adăugată în legătură cu livrările de bunuri către organisme recunoscute care transportă bunuri în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale

Ordin al Ministerului de Finanţe Publice no. 2.376 / 6 septembrie 2017 privind aprobarea scutirii de taxă pe valoare adăugată, prevăzută la art. 294 alin. (1) litera p) din Codul Fiscal

Ordinul prevede procedura aplicabilă pentru organismele recunoscute care beneficiază de scutirea TVA pentru livrările de bunuri transportate în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale.

Procedura se aplică pentru organismele neînregistrate din punct de vedere TVA prin restituirea taxei facturate de către furnizor.

Organismele recunoscute înregistrate din punct de vedere TVA îşi exercită dreptul de deducere prin decontul de taxă.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins practica autorităţilor române de a refuza rambursarea de TVA unei societăţi nerezidente pentru importuri de bunuri efectuate în România

Cazul C-441/16 SMS Group GmbH
Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 29 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Ordinul nr. 2779/2017 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 110 „Declarație de regularizare/cerere de restituire privind impozitul pe venit reținut la sursa”

Ordinul introduce formularul 110 pentru facilitarea regularizării/restituirii sumelor reprezentând impozit pe venit reținut la sursă.

Declarația se completează și se depune de către plătitorii de venit care au reținut la sursă un impozit pe venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat și efectuează regularizarea sumelor restituite beneficiarilor de venit cu obligațiile fiscale de același tip datorate în perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea.

Formularul se depune atât în cazul în care, în perioada fiscală în care a avut loc restituirea sumelor către beneficiarii de venit, impozitul datorat este mai mare decât suma restituită, cât și în situația în care suma restituită beneficiarilor de venit este mai mare decât impozitul datorat, rezultând astfel diferențe de plată sau diferențe de recuperat de la bugetul de stat.

Formularul se depune pentru perioada fiscală în care s-a efectuat restituirea sumelor beneficiarului de venit de către plătitor, în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea sumelor, potrivit prevederilor din Codul de procedura fiscală.

Declarația se completează cu ajutorul programului de asistență furnizat de autoritatile fiscale.

Autor: Corina Mindoiu – Senior Manager, Asistență fiscală

Salariile din mediul privat au crescut în medie cu 5,1% în acest an, arată datele ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România, realizat de PwC România, pe un eșantion de aproximativ 100 de companii private, din sectoarele financiar-bancar, farmaceutic, industrial, retail și hotelier. Pe categorii de angajaţi, cea mai mică majorare a fost consemnată la nivelul top managementului, iar cea mai mare la nivelul personalului necalificat.

Per ansamblu, companiile participante aveau planificat pentru anul în curs un avans mediu al salariilor de 4,8%, creşterea reală fiind uşor mai mare decât estimarea iniţială.

„Încadrarea în cheltuielile planificate este foarte importantă pentru companiile private, întrucât depășirea acestui plafon poate afecta profitabilitatea şi planurile de investiții. În 2017 nu s-au înregistrat diferențe semnificative între majorările de salarii planificate de companii şi cele acordate efectiv. Este foarte important că mediul privat a reușit să păstreze un grad de predictibilitate ridicat în privința acestor cheltuieli pe parcursul ultimilor doi ani, având în vedere schimbările legislative și avansul salariilor din sectorul public”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Doar în sectorul industrial, companiile nu au reușit să se încadreze în ținta pentru anul acesta, salariile fiind majorate cu 7,5%, față de nivelul de 5,6%, cât aveau planificat. Creşteri mai mari decât cele planificate iniţial au mai fost înregistrate în retail și sectorul hotelier, cu 6,3%, respectiv 7%.

„Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat, România a înregistrat una dintre cele mai mari rate de creștere economică din UE în trimestrul al doilea din acest an, de 5,7% pe serie ajustată sezonier, iar această accelerare se vede inclusiv în salariile din mediul privat. Totodată trebuie remarcat că majorarea salarială este superioară nivelului aşteptat al inflaţiei pentru 2017, ceea ce se traduce într-o creștere a puterii de cumpărare a angajaţilor”, a precizat Oana Munteanu, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Sectorul bancar se evidențiază cu cel mai redus avans din mediul privat, de numai 2,1%, creștere mai mică atât față de cea planificată (3,3%) cât și față de anul trecut (3,2%).

Pe categorii de angajați, personalul necalificat sau puțin calificat (muncitori, operatori etc.) a obținut anul acesta cele mai mari creșteri ale salariilor – 6,7%. La polul opus, persoanele din top management din cadrul companiilor au avut în 2017 cel mai redus avans, cu o medie de 4,5%.

În 2018, planurile de creșteri salariale păstrează aceeași tendință, estimându-se o creștere între 5,7% pentru muncitori și 4,5% pentru managementul superior din cadrul companiilor, precum și pentru personalul din vânzări.

„Un rol important în ritmul de creştere a salariilor pentru categoriile de muncitori îl joacă majorarea salariului minim pe economie, care a crescut cu 16% în 2017 şi se anticipează o nouă creştere de aproape 7% în 2018, până la nivelul de 1550 de lei”, a precizat Oana Munteanu.

În ceea ce privește primele fixe, acestea sunt acordate, cu diferite ocazii, de aproximativ jumătate dintre companiile participante la studiul PwC. Suma oferită angajaților pe post de primă în sumă fixă a fost în medie de 800 de lei, în timp ce în cazurile în care s-a optat pentru procentaj din salariu, bonusul mediu s-a situat la 94%. Bonusurile fixe sunt acordate de obicei în decembrie și aprilie, corelate cu sezonul sărbătorilor.

Pentru cele mai multe categorii de angajați, bonusul de performanță plătit în 2017 a fost mai ridicat decât cel planificat iniţial de companii – semn al unui an bun din punct de vedere al rezultatelor pentru majoritatea companiilor participante la studiul PayWell.

Pe lângă bonusurile mai mari, companiile au extins și acordarea de beneficii extra salariale. Serviciile medicale private au devenit în acest an principalul beneficiu acordat de companii pe lângă salariu. Opțiunea este pusă la dispoziția angajaților de aproximativ 70% dintre companii, față de circa 55% anul trecut.

Tichetele de masă, preferate anul trecut de peste 70% dintre companii, au pierdut teren, iar acum sunt acordate de ușor peste 60% dintre participanții la studiu.

La data de 3 octombrie 2017 a fost publicat Ordinul nr. 2856/2017 privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în cazul înregistrării şi anulării înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată.

Ordinul are în vedere stabilirea criteriilor pe baza cărora se determină riscul fiscal la:

•    înregistrarea în scopuri de TVA prin opțiune, conform art. 316 alin. (1) lit. a) și c) din Codul fiscal (la înființarea societății sau ulterior, fără depășirea palfonului de scutire de 220.000 lei);

•    înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) lit. e) din Codul fiscal (reînregistrarea în scopuri de TVA după anularea anterioară a codului de TVA);

•    anularea codului de TVA conform art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal (societatea nu mai justifică intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică în sfera TVA.

Din păcate, cele mai multe dintre criteriile stabilite prin noua reglementare sunt comune cu cele prevăzute anterior prin Ordinul 605/2017 și corespund câmpurilor pe care contribuabilii trebuiau sa le completeze în formularul 088.

Observații cu titlu general:

•    analiza riscului fiscal se face periodic, în mod automat, prin intermediul aplicației  informatice  dezvoltate  la nivel central;

•    criteriile de mai jos se aplică asociaților cu o deținere de cel puțin 25%, cu excepția criteriului privind cazierul fiscal, care se aplică asociaților cu o deținere mai mare de 50%;

•    noul Ordin menționează că anularea codului se face pentru contribuabilii cu un risc fiscal evaluat la 51 de puncte, însă nu oferă informații despre punctajul care i-ar reveni fiecărui criteriu în parte;

•    anularea codului de TVA se face în urma unei analize de risc determinate de criterii referitoare la contractele de muncă, contractul pentru sediu social, tipul de activitate declarată la sediu, neconcordanțele în declarațiile fiscale și rezidența administratorului, lipsa unui contabil desemnat;

•    anularea codului de TVA se face numai în urma unei întâlniri cu organul fiscal.

Enumerăm în cele ce urmează criteriile preluate din legislația anterioară:

•    existența faptelor în cazierul fiscal al administratorilor ori a asociaților/acționarilor  majoritari (cu o cotă de deținere mai mare de 50% din capitalul social);

•    persoana impozabilă are stabilit sediul social la avocat ori la o altă persoană fizică sau persoană care desfășoară o profesie independentă în baza unui contract de comodat/închiriere încheiat pentru o perioadă mai mică de 1 an și nu există alte sedii secundare ori deține alte sedii secundare în cadrul unor contracte de comodat/închiriere/subînchiriere pe o perioadă mai mică sau egală cu 1 an (condiții cumulative);

•    asociații/administratorii au deținut aceste calități la persoane impozabile care au fost lichidate/ în inactivitate temporară ce a expirat/ în insolvență ori care înregistrau obligații fiscale restante;

•    persoana impozabilă nu are contracte de muncă încheiate, altele decât cele pentru funcția de contabil și director;

•    persoana impozabilă nu desfășoară activități economice la sediul social ori la sediile secundare.

Pe lângă cele prevăzute mai sus, Ordinul 2856/2017 a instituit noi criterii de risc, grupate pe categorii, după cum urmează:

a)    criteriul privind inactivitatea fiscală/inactivitatea la Registrul comerțului:

•    cel puțin unul dintre asociați sau administratori deține, în prezent, una dintre aceste calități la cel puţin o persoană impozabilă care a fost declarată inactivă fiscal în ultimii 5 ani fiscali încheiaţi și nu a fost reactivată;

•    cel puțin unul dintre asociați sau administratori a deținut una dintre aceste calități la cel puţin 3 persoane impozabile declarate inactive fiscal în ultimii 5 ani fiscali încheiaţi;

•    cel puțin unul dintre asociați sau administratori deține, în prezent, una dintre aceste calități la cel puţin două persoane impozabile la care a expirat termenul legal de inactivitate temporară înscrisă la Registrul Comerţului, fără ca acestea să fie reactivate.

b)    criteriul privind respingerea/anularea codului de TVA la alte persoane impozabile:

•    cel puțin unul dintre asociați sau administratori deține sau a deținut una dintre aceste calități la cel puţin o persoană impozabilă la care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA în ultimii 5 ani fiscali încheiaţi;

•    cel puțin unul dintre asociați sau administratori deține sau a deținut una dintre aceste calități la cel puţin o persoană impozabilă la care a fost respinsă solicitarea de înregistrare în scopuri de TVA, situație care se menține în prezent.

c)    criteriul obligațiilor fiscale restante:

•    suma totală a obligaţiilor fiscale principale restante înregistrate de persoanele impozabile la care asociaţii şi/sau administratorii persoanei impozabile analizate deţin/au deținut în ultimii 5 ani aceste calități este mai mare sau egală cu 50.000 lei.

Potrivit ordinului, constituie obligații fiscale restante i) obligații fiscale pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată și ii) diferențele de obligații fiscale principale și accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.

Nu sunt considerate obligații fiscale restante și, prin urmare nu vor constitui un criteriu de risc:

•    obligațiile fiscale pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii;

•    obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004;

•    obligațiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară aprobat în condițiile legii.

d)    criteriul privind veniturile obținute de asociați/administratori:

•    administratorii persoane fizice rezidente ai persoanei impozabile analizate nu au obţinut venituri în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune cererea de înregistrare în scopuri de TVA, respectiv în anul fiscal precedent, după caz, sau au obținut venituri din muncă necalificată.

e)    criteriul privind rezidența fiscală a administratorilor:

•    cel puţin unul dintre administratorii persoană fizică ai persoanei impozabile analizate este cetăţean străin care nu deţine rezidenţă fiscală în România şi capitalul social al persoanei impozabile analizate este sub 45.000 lei.

Practic, în situația în care administratorul este un cetățean străin fără rezidență în România, pentru a nu îndeplini acest criteriu de risc este necesară majorarea capitalului social al persoanei impozabile la nivelul de peste 45.000 lei.

f)    criteriul privind conturile bancare:

•    persoana impozabilă nu deține cont bancar sau cel puțin una dintre persoanele împuternicite pentru a desfășura operațiuni pe conturile bancare ale acesteia nu are calitatea de administrator/ asociat/salariat.

g)    criteriul desfășurării activității economice:

•    pe lângă criteriul privind nedesfășurarea de activități economice la sediul social ori la sediile secundare preluat din legislația anterioară, în prezent va prezenta risc fiscal persoana impozabilă care desfăşoară exclusiv activităţi economice în afara sediului social/profesional şi a sediilor secundare (punctelor de lucru).

h)    criteriul privind serviciile de contabilitate:

•    persoana impozabilă analizată nu are desemnată o persoană care să conducă compartimentul de contabilitate, sau

•    persoana impozabilă nu are încheiate contracte de prestări de servicii cu persoane fizice/juridice membre active CECCAR, în cazul în care contabilitatea este organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii.

i)    criteriul privind persoanele angajate cu contract de muncă:

•    persoana impozabilă nu are încheiate alte contracte individuale de muncă la data efectuării analizei, în afara contractelor încheiate cu persoanele angajate în funcţia de director economic, contabil-şef.

Menționăm că noua reglementare a eliminat câteva dintre criteriile pe baza cărora se stabilea riscul fiscal înainte de intrarea în vigoare a Ordinului 2856/2017, respectiv:

•    indicarea unui număr de 3 persoane ce pot furniza informații cu privire la administrator;

•    furnizarea    informațiilor    cu    privire    la persoanele ce semnează digital declarațiile fiscale;

•    analiza veniturilor brute realizate de asociați și administratori;

•    analiza indicatorilor financiari realizați în ultimul an de administratorii persoane juridice;

•    furnizarea    informațiilor    cu    privire    la studiile/profesiile administratorilor;

•    prezentarea situației creditelor acordate de asociați/administratori către societate.

Conform studiului „Evoluția afacerilor în 2017” lansat azi de Valoria, în a doua jumătate a anului companiile au operat ajustări semnificative la valorile previzionate anterior pentru cifra de afaceri, profitul, numărul de angajați, nivelul salariilor și al investițiilor din acest an. Procentul companiilor care se așteaptă la scăderea profitului este acum 20% față de numai 6% la începutul anului, iar al celor care spun că nu fac investiții în 2017 este de 26% în a doua jumătate a anului față de 10% în semestrul anterior.

„Evoluția afacerilor în 2017 este o cercetare privind mediul de afaceri din România. Adresăm managerilor întrebările cele mai importante, care își găsesc răspuns până la urmă în contul de profit și pierdere sau în fluxul de numerar al companiei. Această analiză arată cum a evoluat sentimentul de business la nivelul companiilor din România în a doua jumătate a anului 2017. Din păcate datele comparative indică o alterare a sentimentului de business, apetitul pentru investiții fiind cel care s-a erodat cel mai mult, ceea ce indică un instinct de conservare activat deja de evoluțiile fiscale și legislative din ultimele luni”, spune Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al cercetării.

Previziuni privind evoluția cifrei de afaceri

Față de prima jumătate a anului 2017, perspectiva de creștere a companiilor rămâne și mai conservatoare. În ultimele 6 luni, vedem o ușoară creștere procentuală a companiilor care se așteaptă la cifre de afaceri negative în acest an, de la 13% la 17%. Pe palierele de creștere a cifrei de afaceri ajustările negative sunt de 1-4 puncte procentuale, compensate cu un plus de 8 puncte procentuale pe intervalul 5%-10%.

În construcții și imobiliare numărul companiilor care prevăd o creștere a cifrei de afaceri în 2017 este de 65% în a doua jumătate a anului față de 83% anterior. În cazul companiilor de IT numai 65% preconizează creșteri acum, față de 89% la începutul anului, iar în cazul firmelor de servicii profesionale procentul scade tot la 65% față de 94% anterior.

Previziuni privind evoluția profitului

Previziunile privind evoluția profitului în a doua parte a anului 2017 sunt mai pesimiste. Deși 31% dintre companii (față de 32% anterior) se așteaptă ca profitul lor să crească cu 1%-5%, 19% se așteaptă ca profitul companiei să fie mai mare cu 5%-10% și 10% previzionează să obțină creșteri de la 20% la peste 30%. Cea mai mare scădere o vedem pe palierul 10%-20% unde procentul scade de la 21% la 12%. De asemenea, în septembrie 2017, 28% dintre companii (față de 12% anterior) au așteptări negative în legătură cu profitul pe care îl vor avea în 2017.
La nivel de industrii, 20% dintre firmele de IT preconizează o creștere a profitului de 10-20%, în timp ce 40% dintre firmele de producție industrială se așteaptă la un profit în creștere cu 1%-5%, la fel ca 50% din turism, 64% din transporturi și 83% dintre companiile de utilități și energie.

Previziuni privind evoluția investițiilor

Conform rezultatelor cercetării, 26% dintre companii (față de 10% în prima parte a anului) spun că nu vor face investiții în 2017. Mai mult, companiile care vor să crească investițiile scad de la 79% în martie la 68% în septembrie 2017. Observăm, de asemenea, că pe acest palier pozitiv, doar 15% dintre firme vor să își crească investițiile cu 10%-30% față de 36% anterior. Cele mai multe firme din telecomunicații (50%), contrucții și imobiliare (38%) și din servicii profesionale (25%) spun că nu fac investiții în acest an.
 
Previziuni privind evoluția numărului de angajați

Companiile care nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în 2017 cresc ca procent de la 17% în martie la 24% în septembrie 2017. În același timp, 28% dintre companii față de 39% anterior spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% în acest an. Doar 15% dintre companii (față de 24% în martie 2017) se așteaptă ca numărul de angajați să crească cu 5%-10%.
Dintre toate cele 12 industrii analizate comparativ, numai în telecomunicații și servicii profesionale sunt cele mai multe companii (50% și respectiv 31%) care spun că mențin și în 2017 același număr de angajați ca în 2016.

Previziuni privind evoluția nivelului

Dacă la începutul anului 93% dintre companii previzionau creșteri salariale, numai 6 luni mai târziu procentul lor scade la 84%. Cele 9 puncte procentuale din diferență se transferă la companiile care spun că nu vor crește nivelul salariilor în 2017. O altă ajustare importantă este la companiile care se așteptau ca salariile să crească între 5% și 10%. Procentul lor scade la 31% în septembrie de la 41% în martie 2017. De asemenea, companiile care previzionau salarii în creștere cu 10%-20% scad cu 5 puncte procentuale în aceste 6 luni.
Industriile în care cele mai multe companii spun că vor crește salariile cu 10%-20% în acest an sunt: industria farmaceutică și de sănătate (38%), construcții și imobiliare (35%), cercetare și dezvoltare (33%) și agricultură (30%).

Top 5 provocări și oportunități

Cele mai importante provocări pentru companii în a doua jumătate a anului 2017 sunt: instabilitatea politică și legislativă (54% față de 28% în prima parte a anului), starea generală a economiei (49% față de 41%), problemele cu forța de muncă (35% față de 17%), creșterea accentuată a nivelului salariilor (27% față de 13%) și reducerea nivelului investițiilor interne (21% față de 23%). Practic tot tabloul se rearanjează.

Cele mai importante oportunități pentru companii în a doua jumătate a anului 2017 sunt: creșterea consumului (la 65% față de 19% în prima parte a anului), exportul și deschiderea altor piețe (59% față de 33%), digitalizarea și oportunitățile din online  (42% față de 37%), parteneriatele create cu alte companii (31% față de 27%) și accesarea fondurilor europene (30% față de 17%).

„Această analiză este consecința nevoii de a înțelege mediul economic din România. Ea consemnează opinia companiilor respondente referitoare la evoluția cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, numărului de angajați, salariilor. La începutul anului 2017 răspunsurile companiilor indicau un optimism rezervat. Chiar dacă realitățile fiecărei industrii sunt specifice, în analiza comparativă prezentată în ediția de toamnă a studiului Valoria se vede o ajustare negativă importantă a acestor indicatori operată de companii într-un an care a pus mare presiune pe mediul de business din România. Vom vedea cum vor fi reflectate aceste tendințe anul viitor cu ocazia următorului blitz survey din martie 2018”, spune Elena Badea, Managing Partner Valoria.

Despre studiu

Studiul Valoria privind percepţia managerilor asupra evoluției mediului de afaceri românesc în a doua jumătate a anului 2017 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 308 executivi de top provenind din companii cu activitate în diverse industrii. Chestionarul a fost aplicat în perioada 28 august – 29 septembrie 2017. 5% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 18% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 42% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR și 35% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. 52% dintre respondenți au funcția de CEO/Președinte/Director General. Acest studiul a fost realizat cu sprijinul echipei Doingbusiness.ro.

Metoda de calcul pentru determinarea impozitului/taxei pe teren în cazul unui teren amplasat în intravilan și înregistrat în registrul agricol în altă categorie de folosință decât terenurile cu construcții, nu va mai depinde de limita de suprafață de pană la 400m2.

Prin urmare, indiferent de suprafața unui astfel de teren, impozitul/taxa pe teren va fi calculat(ă) în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al articolului 465 din Codul Fiscal.

Schimbările aduse de Legea nr. 169/29 Septembrie 2017 vor intra în vigoare începand cu 1 ianuarie 2018.

Autor: Cristina Hudac – Senior Manager, Asistență fiscală

Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, dat publicităţii de curând, România rămâne statul membru care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA, de 37,2% (diferenţa dintre sumele de TVA ce ar trebui colectate şi încasările efective din TVA). Aceasta se traduce într-o sumă neîncasată de aproximativ 7,7 miliarde de Euro.

„Pentru a pune lucrurile în context, suma necolectată din TVA este mai mare decât alocările bugetare ale României în anul 2017 pentru educaţie, investiţii în infrastructură sau sănătate”, a declarat Daniel Anghel, lider impozite și taxe indirecte PwC Europa Centrală şi de Est.

„PwC România a susţinut în mod constant necesitatea implementării unor măsuri de creștere a gradului de colectare a TVA şi de combatere a evaziunii fiscale. O soluţie în acest sens ar fi preluarea bunelor practici ale altor state membre, cu rezultate palpabile apărute într-un termen rezonabil şi numai după consultări cu mediul de afaceri şi, dacă este cazul, cu Comisia Europeană.  Există soluţii care au avut un rol important atât în creşterea gradului de colectare, cât şi din perspectiva impactului pozitiv asupra mediului de afaceri, precum: Dosarul Standard de Audit pentru taxe, obligativitatea utilizării unui software certificat pentru facturare, sau menținerea unei baze de date pentru monitorizarea centralizată a TVA”, a adăugat Daniel Anghel.

Potrivit studiului, România a înregistrat o îmbunătăţire în privinţa colectării de TVA pe parcursul anului 2015.

„Evaziunea în zona de TVA s-a diminuat în principal ca urmare a trecerii la cota redusă de TVA pentru produsele alimentare şi a măsurilor colaterale, cum ar fi taxarea inversă şi limitarea plăților în numerar. Lupta împotriva fraudei TVA trebuie să continue şi să fie bazată în principal pe operaționalizarea obținerii informațiilor fiscale prin intermediul infrastructurii IT a ANAF şi prin automatizarea analizei de risc”, a conchis Daniel Anghel.

Studiul Comisiei Europene privind deficitul de încasare a TVA în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene cuprinde date aferente anului 2015.

Conform rezultatelor acestui studiu, țările din Uniunea Europeană au înregistrat un deficit de aproximativ de 152 de miliarde EUR din TVA în cursul anului 2015.