Introducerea noului sistem privind plata defalcată a TVA, prin care se intenționează utilizarea unui cont bancar dedicat încasărilor şi plăților de TVA va avea efecte semnificative asupra companiilor din România, sunt de părere specialiștii în domeniul fiscalității din cadrul PwC România.

Potrivit proiectului de ordonanță, sistemul privind plata defalcată a TVA se va aplica opțional începând cu 1 septembrie 2017, urmând a fi obligatoriu începând cu 1 octombrie 2017.

Conform noului sistem privind plata defalcată a TVA ce se dorește a fi implementat, la momentul efectuării unei livrări de bunuri/prestări de servicii furnizorul va avea obligația de a comunica beneficiarului un cont dedicat de TVA (deschis la unități ale trezoreriei statului sau la instituții de credit), urmând ca beneficiarul să efectueze plata contravalorii TVA în contul de TVA al furnizorului, fiecare factură având, în acest sens, două plăți aferente, una pentru TVA, respectiv, una pentru baza impozabilă.

Sumele încasate în contul de TVA pot fi folosite de către contribuabili doar pentru a achita la rândul lor TVA datorată către furnizorii acestora sau către bugetul de stat la termenele stabilite de lege.  În cazul încasărilor în numerar, cu cardul sau prin substitute de numerar, contribuabilul va avea obligația virării în contul de TVA propriu a sumelor de TVA aferente în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la încasare. Sumele din contul de TVA pot fi transferate către un cont curent al titularului numai cu aprobarea prealabilă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), procedura şi condițiile de aprobare urmând a fi publicate.

 „PwC România susține necesitatea implementării unor măsuri de creștere a gradului de colectare a TVA la bugetul de stat şi combatere a evaziunii fiscale, însă astfel de măsuri trebuie să fie întotdeauna proporționale cu scopul urmărit şi documentate prin studii de impact care să evidenţieze beneficiile estimate ale măsurilor propuse în contrapartidă cu eventualele costuri generate de implementarea acestora”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud Est.

„Noul sistem privind plata defalcată a TVA va genera dificultăți de cash-flow majore la nivelul companiilor, costuri suplimentare şi sarcini adiționale pentru contribuabili legate de adaptarea sistemelor IT şi a programelor de contabilitate, gestionarea plăților, precum şi cu modificarea procedurilor interne de lucru. De asemenea, companiile vor suporta costuri adiţionale cu comisioanele bancare generate de creşterea semnificativă a tranzacțiilor bancare şi cu eventualele sancțiuni impuse în cazul unor erori sau întârzieri de implementare.

Am dori să atragem atenţia asupra consecinţelor atrase de implementarea sistemului, atât la nivelul contribuabililor ce vor avea dificultăți operaționale în vederea implementării sistemului într-un termen extrem de scurt, precum şi la nivelul ANAF care va avea sarcini suplimentare cu privire la aprobarea solicitărilor de transfer a unor sume din contul de TVA în contul curent”, a adăugat Mihaela Mitroi.

„Pentru implementarea acestui sistem este necesară obținerea unei aprobări din partea Comisiei Europene privind aplicarea unei măsuri de derogare de la Directiva de TVA, întrucât limitarea scopului în care pot fi utilizate sumele de TVA colectată şi implicit a dreptului de dispoziție asupra acestora este asimilată cu un drept de dispoziție al administrației fiscale asupra sumelor de TVA. O asemenea măsură nu a fost implementată în niciun alt stat membru al Uniunii Europene, un sistem similar fiind propus spre implementare doar opțional în Polonia şi numai pentru anumite sectoare specifice din economie unde riscul evaziunii fiscale este ridicat în Italia, care a obținut şi o derogare în acest sens”, a conchis Mihaela Mitroi.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii şi organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 157 de țări cu mai mult de 223.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale şi consultanței pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de: (i) Ordonanța de urgență nr. 53/4 august 2017 (“OUG 53/2017”) Legii nr. 53/2003 – Codul muncii („Codul Muncii”) și (ii) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/4 august 2017 Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

I. Modificări aduse Codului Muncii

OUG 53/2017 intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv pe 10 august 2017.

Dispoziții generale

OUG 53/2017 aduce, printre altele, modificări cu privire la: (i) munca nedeclarată, (ii) încheierea și modificarea contractului individual de muncă, (iii) evidențierea orelor de muncă prestate, (iv) regim sancționator.

Munca nedeclarată

OUG 53/2017 introduce noțiunea de muncă nedeclarată definită ca:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității

c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat

d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial

Munca nedeclarată este sancționată contravențional cu amendă după cum urmează:

· 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată în cazul faptelor menționate la punctele b) și c) de mai sus

· 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată pentru fapta prevăzută la punctul d) de mai sus

Încheierea și modificarea contractului individual de muncă

OUG 53/2017 impune în mod expres angajatorului: (i) ca încheierea contractului individual de muncă să se facă anterior începerii activității de către salariat, (ii) să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc în caz contrar putând fi sancționați cu amendă de 10.000 lei.

Dacă anterior OUG 53/2017 modificarea elementelor contractului individual de muncă se realiza prin încheierea unui act adițional într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la apariția modificării, potrivit modificărilor legislative acest act adițional trebuie încheiat anterior producerii modificării.

Evidența orelor de muncă prestate

OUG 53/2017 impune noi obligații angajatorilor în ceea ce privește evidența orelor de muncă prestate, după cum urmează:

· această evidență trebuie ținută la locul de muncă

· are în vedere orele de muncă prestate zilnic de fiecare salariat

· trebuie să evidențieze ora de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru

Regimul sancționator

Prevederea legală care sancționează primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă se modifică după cum urmează:

· se elimina limita de 5 persoane pentru aprecierea faptei ca fiind de natură contravențională

· se elimină limita minimă a amenzii prevăzute pentru această contravenție astfel că această faptă se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată

În ceea ce privește munca nedeclarată, OUG 53/2017 reglementează, printre altele, următoarele:

· contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din amenda prevăzută de lege

· în cazul constatării săvârșirii uneia dintre aceste fapte, inspectorul de muncă dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat, supus controlului, conform procedurii de sistare elaborate de Inspecția Muncii

· angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității

Modificarea reglementărilor în vigoare privind registrul general de evidență a salariaților

Ca o consecință a modificărilor aduse Codului Muncii de către OUG 53/2017, se abrogă art. 9 (1) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, care sancționa contravențional prestarea activității fără transmiterea datelor în registrul privat/public al salariaților.

II. Modificări aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

Potrivit noilor prevederi legale, indemnizația lunară corespunzătoare concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, nu poate fi mai mare de 8.500 lei.

Această limitare se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017.

A fost publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice un proiect de Ordonanță privind implementarea sistemului de plată defalcată a TVA.

Astfel, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România potrivit art. 316 din Codul Fiscal (precum și instituțiile publice înregistrate potrivit aceluiași articol) au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea și plata TVA. Plata defalcată de TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, pentru care locul livrării/prestării este în România (sunt prevăzute anumite excepții).

Astfel, se stabilesc regulile de deschidere și funcționare a conturilor de TVA, respectiv de debitare și creditare a acestora , precum și o serie de reguli specifice, dintre care menționăm:
– Plata de către beneficiari (instituții publice, persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cu excepția persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația înregistrării) a TVA aferente operațiunilor taxabile se va face în contul distinct de TVA;
– Obligația depunerii în numerar/virament în contul de TVA propriu de către furnizor/prestator, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, a diferenței de TVA aferente încasărilor în numerar și TVA aferente plăților în numerar efectuate într-o zi;
– Posibilitatea retragerii sumelor din conturile distincte de TVA în cazul unor operațiuni stabilite prin ordin al președintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
– Se interzice retragerea (debitarea) de sume din conturile distincte de TVA în alte situații decât cele prevăzute de lege, precum și retragerea de numerar;
– În cazul încetării existenței persoanei impozabile (titular al contului distinct), sumele existente în contul/conturile de TVA se fac venit la bugetul de stat.

De asemenea, se aduc clarificări cu privire, de exemplu, la plata TVA în contul de TVA al furnizorului în cazul cesiunilor de creanțe prin operațiuni de factoring, precum și în cazul sumelor puse la dispoziția furnizorului într-un cont de garanții, cont escrow sau similar, stabilirea regulilor de decontare a TVA în cadrul grupurilor fiscale unice și a modului de calcul a TVA care trebuie virată în contul de TVA al furnizorului în cazul plăților parțiale/facturilor care cuprind operațiuni supuse mai multor cote de TVA și/sau mai multor regimuri de impozitare.

Conform proiectului de ordonanță, constituie contravenții (dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni), de exemplu nedeschiderea contului distinct de TVA, plata TVA în alt cont decât contul de TVA al furnizorului, nevirarea TVA în propriul cont de TVA, debitarea contului de TVA de către titular în alte condiții decât cele stabilite de lege, etc. Sancțiunile stabilite pot ajunge la 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului (sunt prevăzute sancțiuni în funcție de situații specifice).

Prevederile menționate în proiectul de Ordonanță se aplică opțional de la 1 Septembrie 2017 (pentru anumite prevederi) și obligatoriu de la 1 octombrie 2017.

Legea nr. 186/2017 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 598 din 25 iulie 2017

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de Legea nr. 186/2017 (“Legea 186/2017”) Legii fondului funciar nr. 18/1991 (“Legea Fondului Funciar”).

Intrare în vigoare

Dispozițiile Legii 186/2017 au devenit aplicabile începând cu data de 28 iulie 2017.

Dispoziții generale

În principal, noile prevederi au în vedere: (i) aprobarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor arabile; (ii) amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole din extravilan; (iii) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan; și (iv) posibilitatea intrării în legalitate în cazul construcțiilor edificate (anterior intrării în vigoare a Legii 186/2017) pe terenuri agricole fără aprobare de scoatere din circuitul agricol.

Aprobarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor arabile

De la data intrării în vigoare a Legii 186/2017, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile se aprobă de direcția de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru suprafețe de teren de peste 1 hectar. Pentru suprafețele de teren de până la 1 hectar, inclusiv, schimbarea categoriei de folosință se aprobă de direcția pentru agricultură județeană.

Prin excepție, persoanele fizice care au calitatea de proprietari ai unor terenuri agricole cu o suprafață de până la 1 hectar, inclusiv, pot schimba categoria de folosință a acestora pe bază de declarație. În termen de 30 de zile de la data declarației, proprietarii au obligația să comunice schimbarea categoriei de folosință la primăria din raza localității unde se află terenul.

La rândul său, primăria are obligația să înregistreze schimbarea categoriei de folosință în registrul agricol. Ulterior, primăria va elibera o adeverință în baza căreia proprietarul, în termen de 30 de zile, va solicita biroului de cadastru și publicitate imobiliară competent actualizarea cărții funciare cu privire la categoria de folosință a terenului. În cazul terenurilor neînregistrate încă în cartea funciară, adeverința va fi atașată la cererea de înscriere în cartea funciară, pentru a atesta actuala categorie de folosință a terenului.

Amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole din extravilan

De la data intrării în vigoare a Legii 186/2017, amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole din extravilan, indiferent de clasa de calitate, este în mod expres interzisă. Excepțiile privind amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole de clasa I și a II-a de calitate rămân în continuare în vigoare.

În plus, legiuitorul a introdus o enumerare exhaustivă a construcțiilor (denumite în lege obiective de investiții) care pot fi amplasate pe terenuri agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, vii și livezi, precum și cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan.

Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan

Conform Legii 186/2017, scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor pentru amplasarea construcțiilor (permise de lege) se aprobă pentru o perioadă de 2 ani și implică achitarea a jumătate din tariful prevăzut în anexa I a Legii 186/2017.

Beneficiarii pot solicita prelungirea termenului inițial cu o perioadă de încă 2 ani, caz în care beneficiarul este obligat să achite integral tariful prevăzut de lege.

La expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol, beneficiarii pot solicita aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol, cu achitarea a jumătate din tariful prevăzut de Legea 186/2017.

În cazul în care nu se solicită scoaterea definitivă din circuitul agricol, beneficiarii au obligația de a reda terenurile în circuitul agricol (la clasa de calitate și categoria de folosință avute anterior aprobării) în termen de 1 an de la expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol.

Printre altele, neredarea terenurilor agricole situate în extravilan, după expirarea perioadei aprobate pentru scoaterea temporară din circuitul agricol, reprezintă contravenție sancționată cu amendă de până la 20.000 RON (în cazul persoanelor fizice), respectiv de până la 40.000 RON (în cazul persoanelor juridice).

Posibilitatea intrării în legalitate în cazul construcțiilor edificate pe terenuri agricole fără aprobarea de scoatere din circuitul agricol

În cazul construcțiilor edificate înainte de 28 iulie 2017 pe terenurile agricole situate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale, fără aprobarea de scoatere din circuitul agricol a acestor terenuri, se poate solicita scoaterea din circuitul agricol a acestor terenuri, până pe data de 28 iulie 2019, cu condiția achitării tarifului stabilit de lege, multiplicat de trei ori.

Proceduri pentru aplicarea noilor dispoziții legale

Procedurile privind (i) aprobarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor agricole situate în extravilanul localităților; (ii) introducerea sau redarea în circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităților; și (iii) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităților, vor fi aprobate în 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 186/2017 prin ordin al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Care este noutatea?
Incepand cu veniturile aferente lunii August 2017, baza lunara de calcul a contributiilor de asigurari sociale si de asigurari sociale de sanatate datorate de angajatori sau persoane asimilate angajatorilor este reprezentata de salariul minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care acestea se datoreaza, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ, atunci cand  castigul lunar brut realizat in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial este sub nivelul salariul minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributiile.

Aceste prevederi nu se aplica, printre altele, in situatia in care salariatii angajatorilor sau persoanelor asimilate, realizeaza in cursul aceleasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul minim brut pe tara. In aplicarea acestei exceptii, ministrul finantelor publice va  publica un ordin in vederea stabilirii procedurii de aplicare.

Cui se aplica?
Tuturor angajatorilor sau persoanelor asimilate conform art. 136 lit. c) din Codul Fiscal care au salariati incadrati in munca in baza unor contracte individuale de munca (cu timp partial sau cu norma intreaga) al caror castig brut  lunar este sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, tinand cont de exceptiile mentionate in cuprinsul Ordonantei.

Surse legislative
Ordonanta Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal ce a intrat in vigoare la data e 1 august 2017.

Ministerul de Finanţe a comunicat că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%.

„România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt Stat Membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susținerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (ex. elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuției)”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuțiilor angajaților este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuției angajaților în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuția angajatorului.

Pentru ca angajații sa nu fie afectați de aceasta creștere a poverii fiscale in sarcina lor, angajatorul ar trebui sa le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%.

Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind  înţelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părţilor.

„Poate că cei mai mulți dintre angajatori vor înțelege să acopere acest cost suplimentar care va reveni  angajaților, prin creșterea salariilor, însă nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile. Astfel, pot apărea situații în care angajații vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parțial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”, adăugă Mihaela Mitroi.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută oamenii şi organizaţiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.
PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică separată.

În data de 21 iulie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Cu câteva excepții, menționate mai jos, data de intrare în vigoare a noilor prevederi este 24 iulie 2017.

Redăm mai jos cele mai importante modificări sau clarificări de regim fiscal.

Impozit pe profit și impozit pe veniturile microîntreprinderilor

• Cosmin Flavius Costaș 
  Impozitarea veniturilor persoanelor fizice sau arta unui bijutier
• Evoluții fiscale recente   
  Evoluții fiscale recente
  Trei date importante pentru legislația fiscală din România
  G-20 susține schimbul de informații între autoritățile fiscale
• Teodora Alecu, Ioana Urse 
  Impactul taxei clawback prin prisma BEPS
• Marilena Ene 
  Regulile de înregistrare a unei persoane impozabile în scopuri de TVA
• Ioana Olaru 
  Notarul, între legea fiscală și legea aplicabilă succesiunii internaționale (II)
• Nicolae Cosmin Mariș
  Epopeea restituirii taxelor de poluare. Faza executării silite prin poprirea conturilor  deschise la Trezorerie și nu numai
• Jurisprudență fiscală națională
  Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
  
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în  luna iunie 2017 
  

Conform prevederilor OMFP 660/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, Spațiul Privat Virtual (“SPV“) a fost extins și în cazul persoanelor impozabile și persoanelor impozabile fără personalitate juridică.

Așteptarea este ca SPV să permită accesul electronic la un mediu online care ar putea facilita corespondența cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (“ANAF”) și cu Ministerul Finanțelor din România. Pe termen lung, se preconizează ca SPV va permite și depunerea efectivă a tuturor declarațiilor fiscale. Trecerea la un mediu electronic este percepută drept o aliniere a strategiei naționale a autorităților fiscale din România (“AFR”) la tendința existentă la nivel global și o reacție așteptată având în vedere creșterea în volum a tranzacțiilor, precum și nevoia unui schimb rapid de informații cu contribuabilii.

Ce este SPV?

SPV este un portal care permite contribuabililor să comunice online cu Ministerul Finanțelor și cu ANAF. Prin intermediul SPV, contribuabilii vor putea să facă schimb de/ să solicite informații de la autoritățile fiscale și vor avea acces direct la întreaga arhivă de comunicare.

De ce să utilizăm SPV?

Se așteaptă ca SPV să reprezinte o alternativă mai rapidă și mai de încredere decât comunicarea prin poștă sau comunicarea în persoană la ghișeul ANAF.

SPV va putea fi utilizat de către AFR și contribuabili pentru a face schimb de informații, a scrie adrese, plângeri, a contesta decizii, a solicita întâlniri. Mai mult, contribuabilii vor putea solicita/primi documente oficiale cum ar fi certificate fiscale, caziere fiscale, transmite sau primi documente fiscale administrative și ordine executive: decizii de impozitare, notificări și cereri pentru subvenții de stat. SPV permite accesul și la o arhivă pe doi ani a istoricului de comunicare online și la informații actuale cu privire la obligațiile de plată ale contribuabilului.

Pe baza legislației, documentele comunicate prin intermediul SPV au același statut legal ca și cele comunicate prin poștă sau la ghișeu.

Totuși, trebuie avut în vedere faptul că documentele comunicate prin intermediul SPV nu vor mai fi comunicate si prin alte mijloace (de exemplu, poștă). Prin urmare, este recomandabil ca persoanele impozabile care se înregistrează pe acest portal online să aibă implementate procese corespunzătoare pentru a monitoriza în mod eficient orice comunicare primită sau transmisă și a reduce riscul de pierdere a unei informații și/sau a unei comunicări.

Cum se face înscrierea la SPV?

Accesul la portalul SPV pentru persoanele juridice impozabile se face prin completarea, semnarea electronică și transmiterea Formularului C800 la Autoritățile Fiscale din România. Având în vedere cele de mai sus, depunerea cererii pentru un certificat electronic (semnătură) cu scopul de a permite efectiv entității să semneze formularul precedă depunerea cererii pentru accesul la SVP.

Cum poate EY să acorde asistență?

Luând în considerare valoarea adăugată adusă de un astfel de portal online, echipa EY va sta la dispoziție pentru asistenta cu privire la:

– Obținerea accesului la SVP prin utilizarea semnăturilor electronice EY sau acordând asistență entității în ceea ce privește obținerea semnăturii electronice;

– Monitorizarea în continuare a SVP și informarea corespunzătoare a entității cu privire la orice corespondență cu autoritățile.

Pentru a finaliza cu succes înregistrarea în SPV, suntem disponibili pentru o discuție cu scopul de a evalua poziția dumneavoastră și pașii necesari pentru a continua procesul mai departe. În cazul în care aveți întrebări suplimentare cu privire la punctele abordate mai sus sau întrebări referitoare la aspecte care nu au fost abordate în adresa prezentă, vă rugăm să ne contactați. Pentru informații suplimentare, persoana de contact este: Jean-Marc Cambien, Partener – Impozite Indirecte.

Email: office@ro.ey.com

Modificări aduse Codului Fiscal

Ordinul nr. 409/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468/22 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 13/iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Legea nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 440/14 iunie 2017

Ordonanța introduce articole noi în Codul Fiscal cu privire la:

– Scutire de la plata impozitului pentru activități de cercetaredezvoltare pentru care se introduc următoarele condiții:

•  se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, cu indicatori de rezultate definiți;
•  se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
•  statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activități desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.

– Accize:

•  excepții specifice de la regimul accizelor nearmonizate aplicabile pentru anumite produse din tutun încălzit (cu încadrarea tarifară NC 24039990; şi
• restituiri speciale pentru produsele din tutun încălzit menționate mai sus.

Modificări aduse Codului de Procedură Fiscală

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală în vederea implementării schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, publicat în Monitorul Oficial nr. 438 / 13 iunie 2017

Ordonanța de Urgență aduce modificări ale Codului de Procedură Fiscală pentru a implementa schimbul automat obligatoriu de informaţii cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, ca urmare a adoptării Directivei (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/EU în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

Ordonanța de Urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (13 iunie 2017) şi transpune Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului, fără a aduce modificări semnificative.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal Preţuri de transfer din iunie 2017 pentru mai multe detalii. 

Reglementări Contabile

Ordinul nr. 895/2017 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 463 / 21 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 12 / iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Diverse

Sistemul unitar de pensii publice Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 504/30 iunie 2017

Legea reglementează o derogare de la prevederile Legii nr. 7/2017 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017.

Astfel, se impune un indice de corecție de 1,14 pentru întregul an 2017, fără a se mai modifica la 1,05 începând cu 1 iulie 2017.

Avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini

Ordinul nr. 689/2017 pentru aprobarea procedurii de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini – în vigoare de la 21 iunie 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 465 /21 iunie 2017

Ordinul aprobă procedura de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini, în vederea obținerii vizei de lungă ședere în România pentru desfășurarea de activități comerciale. De asemenea, stabilește Comisia din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat care va duce la îndeplinire prevederile acestui ordin.

Scheme de ajutor de stat

Ordinul nr. 692 / 12 iunie 2017 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici şi mijlocii “Start-up Nation – Romania”, publicat în Monitorul Oficial nr. 431 / 12 iunie 2017

Ordinul aprobă o schemă de ajutor ”de minimis” ce are ca obiectiv stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Pot beneficia de ajutor de stat intreprinderile mici si mijlocii ce indeplinesc anumite conditii prevazute expres in schema de ajutor de stat.

Ajutorul de stat consta in alocaţii financiare nerambursabile de maxim 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului. Schema de ajutor de stat este valabila până la 31 decembrie 2020, plăţile urmand a fi efectuate până la 31 decembrie 2021.

Bugetul alocat schemei pentru anul 2017 este de 1.713.798.000 lei şi bugetul estimativ anual pentru perioada 2018 – 2020 este de 2.000.000.000 lei. Pentru anul 2017 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 10.000 de beneficiari.

Bază de impozitare comună / Bază fiscală consolidată comună a societăţilor

Hotărârea nr. 45 / 30 mai 2017 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Crearea unui sistem de impozitare a societăţilor echitabil, competitiv şi stabil pentru Uniunea Europeană – COM (2016)682, Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB) – COM (2016)683 şi Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăţilor – COM (2016)685, publicată in Monitorul Oficial nr. 416 / 6 iunie 2017

Decizia prezintă anumite remarci în legătură cu cele două directive propuse de Consiliu în data de 25 octombrie 2016 privind baza de impozitare comună (CCTB), respectiv baza fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB). În principiu, inițiativele şi propunerea de reformare a sistemului fiscal sunt susținute, însă se fac anumite remarci, cum ar fi :

•  consideră că societățile mari sunt împotrivia obligativității raportării CCCTB, în timp ce IMM-urile, ONG-urile şi persoanele fizice susțin obligativitatea;
• ţinând cont de experienţa României, consideră că este necesar ca activitățile de cercetare-dezvoltare să fie certificate la nivel national;
• consideră necesară introducerea în directivă a unei prevederi care să delimiteze tipurile de cheltuieli eligibile pentru facilitarea fiscală propusă;
• nu susţine opțiunea de a beneficia de stimulentul fiscal pentru activități de cercetare-dezvoltare fie în forma creditului fiscal sau pentru supradeducere (ci consideră potrivit stimulentul acordat sub forma supradeducerii fiscal);
• desi susţine, în principiu, implementarea celor două directive în două etape, are rezerve pentru cea de-a doua etapă (respectiv CCCTB), ţinând cont de posibilul impact asupra veniturilor bugetare naţionale.