Rezerve şi Notificări ridicate de România față de Convenţia Multilaterală pentru Implementarea Măsurilor legate de Convenţiile pentru Evitarea Dublei Impuneri în scopul prevenirii Erodării Bazei Impozabile şi Transferului Profiturilor (MLI)

————————————————————————–

Ca urmare a semnării de către România a MLI în data de 7 iunie 2017, Guvernul a publicat pe 11 iulie 2017 lista de Rezerve și Notificări așteptate, care vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare.

MLI

MLI este un instrument internaţional axat pe eliminarea anumitor lacune existente in fiscalitatea internaţională prin transpunerea anumitor rezultate ale Proiectului BEPS al OCDE in acordurile fiscale bilaterale din întreaga lume.

Prin MLI, modalitatea de aplicare a Convenţiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri este modificată, astfel încât să prevină, printre altele, abuzul de acorduri fiscale, evitarea artificială a statutului de sediu permanent sau să îmbunătăţească mecanismele de rezolvare a disputelor.

România a ales să includă un număr de 91 de Convenţii pentru Evitarea Dublei Impuneri în sfera de acțiune a MLI.

Rezerve prezentate de România

România a prezentat rezervele sale preliminare cu privire la aplicarea următoarelor Articole în scopul Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI:

•  Articol 4 (Entități rezidente dual)
• Articol 9 (Câștiguri de capital din înstrăinarea acțiunilor sau din dobânzi pentru entitățile a căror valoare rezultă în principal din proprietăți imobiliare)
• Articol 16 (Procedura amiabilă)
• Articol 17 (Ajustări corespondente)
• Articol 35 (Intrarea în vigoare)

Notificări prezentate de România

România a notificat OCDE cu privire la aplicabilitatea prevederilor MLI la Convenţiile sale pentru Evitarea Dublei Impuneri existente. Rezervele și Notificările vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare. Primele modificări asupra Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI vor deveni aplicabile în cursul anului 2018.

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante prevederi ale Ordinului Ministrului Justiției nr. 1876/C/2017 (“Ordinul” în cele ce urmează).

Ordinul a intrat în vigoare la data de 7 iulie 2017

Dispoziții generale

Ordinul aprobă (i) structura identificatorului unic la nivel european – EUID în următorul format: < cod țară>< id registru>.< nr. de ordine în registrul comerțului>, care se alocă în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului la înmatricularea/înregistrarea în registrul comerțului, (ii) modelul certificatului de înregistrare a profesioniștilor înregistrați în registrul comerțului.

Identificatorul unic la nivel european

Identificatorul unic la nivel european va fi utilizat pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice înregistrate în registrul comerțului, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene prin sistemul de interconectare.

Profesioniștii înregistrați în registrul comerțului pot solicita emiterea unui nou certificat de înregistrare, conținând și identificatorul unic la nivel european – EUID.

Autor: Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România

Se discută de câteva zile despre măsurile fiscale anunţate de noul Guvern. Aceste măsuri ridică foarte multe semne de întrebare din punct de vedere al fezabilităţii lor, dar şi din punct de vedere al impactului pe care îl vor determina.

A fost extrem de suprinzător pentru contribuabili, dar şi pentru întreg mediul de afaceri desigur, să constate că Guvernul doreşte nişte modificări radicale ale sistemului fiscal.

Măsurile anunţate arată o schimbare majoră de abordare în decursul unei foarte scurte perioade de timp. Mă refer acum, în special, la înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, introducerea impozitului pe venitul global şi introducerea taxei de solidaritate.

Sunt nişte măsuri complet inoportune, care sunt anunţate fără să se fi făcut nicio analiză de impact. Dar să vedem, pe rând, ce presupune fiecare măsură în parte:

1. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri începând cu 2018

Raţionamentul pe care se bazează această măsură ar fi probabil acela că firmele/contribuabilii încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale. Ceea ce nu este corect tehnic, atâta vreme cât există legislaţie privind preţurile de transfer care, aplicată corect, împiedică astfel de fenomene.

În momentul de faţă, o astfel de impozitare pe venit se aplică doar pentru microîntreprinderi. Mai mult decât atât, impozitarea în acest mod a cifrei de afaceri ar fi un caz unic în UE şi vizibil în afara trendului european privind baza de impozitare consolidată comună.

Subliniez că impozitul pe cifra de afaceri este similar mai degrabă cu TVA-ul (“sales tax”) și, prin urmare, guvernul trebuie să facă o analiză pentru a determina dacă este regulamentară introducerea acestui impozit în locul celui pe profit. Există probabilitatea ca acest impozit să fie contrar prevederilor Directivei Europene privind TVA-ul şi, prin urmare, este de aşteptat să se pună în mişcare procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

În plus, o să fie mulţi perdanţi în urma aplicării acestei măsuri, cum ar fi de exemplu: contribuabilii cu cifra de afaceri mare şi profit mic (e.g. retail, distribuţie), societăţi în dificultăţi financiare care vor plăti impozit chiar şi fiind în poziţie de pierdere etc.

2. Introducerea taxei de solidaritate din 2018

S-a comunicat de către Guvern că s-a “inventat” această taxă pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie. Au fost destul de multe declaraţii ale Guvernului pe această temă, dar nu este clar încă nici procentul, nici modul exact de calcul. Este de aşteptat ca prin această abatere de la cota unică (modelul care a servit bine României de peste un deceniu) să fie generate inechităţi fiscale.

O altă consecință negativă a acestei măsuri este descurajarea specialiștilor talentaţi şi de succes care au rămas pe moment în ţară, dar şi a celor care s-au afirmat profesional până acum peste hotare şi se gândesc să revină în ţară. În concluzie, nu este doar o problemă fiscală, ci şi o problemă de atractivitate a ţării pentru resurse umane; şi aici Guvernul transmite un mesaj contradictoriu.

3. Introducerea impozitului pe venitul global din 2018

Aceasta este o altă surpriză anunţată de noul Guvern fără nicio pregătire prealabilă. În momentul de faţă, legislaţia fiscală, sistemul informatic al ANAF şi – desigur – obişnuinţa contribuabilului de ani de zile sunt bazate pe impozitarea cu cotă unică. Nu este deloc clar de ce se impune această modificare de sistem, care vor fi schimbările principale şi în ce fel complicaţiile inerente acestei schimbări o să merite tot efortul.

Cred că guvernul trebuie să fie conştient că asemenea măsuri implică o schimbare radicală de politică fiscală. De asemenea, ele arată o inconsecvenţă a programului de guvernare în această zonă şi induc o stare de incertitudine şi impredictibilitate cum nu s-a văzut de dinainte de intrarea României în Uniunea Europeană.

În plus, consider că este total neconstructiv şi inoportun ca guvernul să anunţe modificări fiscale de anvergură, fără a se face analize prealabile ale impactului calitativ şi cantitativ.

Sper, totuşi, că aceste măsuri vor fi reconsiderate şi că se va renunța în cele din urmă la implementarea lor.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Exportul de produse şi servicii generat de industria de IT din România va atinge 77% din totalul pieţei de IT în 2017, o creştere semnificativă faţă de ponderea de 69% din anul 2015. Aşa arată datele furnizate de studiul Software and IT Services în România lansat de Asociaţia patronală a industriei de soft şi servicii (ANIS). Comparativ cu exportul, procentual, consumul de produse şi servicii în piaţa locală este în scădere de la 31% în 2015 la 23% în 2017.

Deoarece piaţa IT (export şi piaţă locală) a crescut, în termeni nominali piaţa locală se află într-o relativă stagnare. Potrivit aceleaşi surse, în condiţiile curente, se estimează o consolidare a pieţei, care va creşte de la 4,1 miliarde euro (estimare pentru 2017) la aproximativ 5,5 miliarde euro în 2020. Factorul decisiv de creştere îl reprezintă tot exporturile, care vor urca la o pondere de 79% din piaţa de IT în 2020.

În prezent, din totalul de 4,1 miliarde euro, exportul de produse şi servicii reprezintă 3,15 miliarde euro (18,2% creştere faţă de 2016),în timp ce piaţa locală este puţin sub 1 miliard de euro (0,5% creştere faţă de 2016).

O primă explicaţie pentru această proporţie între exporturile şi piaţa locală de IT este faptul că din top 300 companii din industrie 40% sunt companii româneşti şi 60% companii străine. O a două explicaţie este că 78% din veniturile companiilor din top 50 îl au companiile străine. A treia explicaţie, care le conţine pe celelalte două, este că la nivelul întregii industrii 73% dintre venituri aparţin companiilor străine şi doar 27% celor româneşti.

La toate aceste dovezi măsurabile se adaugă următoarele trei ipoteze:

1. Consumul local de tehnologie, atât în sectorul public cât şi cel privat, stagnează.
2. Cererea crescută din pieţe externe puternice economic şi orientate spre inovaţie şi eficientizare cu ajutorul tehnologiei.
3. Consumul local de tehnologie are o parte dintre furnizori, companii străine, care apelează la specialişti români aşa încât exportăm produse şi servicii pe care uneori le contractăm tocmai de la cei care au accesat specialiştii români.

În primul caz, stagnarea consumului de tehnologie are impact asupra competitivităţii şi productivităţii sectorului public dar mai ales asupra celui privat. În cazul doi, este o firească cerere externă, importantă ca volum şi semnificativă ca venituri, pentru furnizorii din piaţă locală. În cel de-al treilea caz înregistrarea cifrelor de export, respectiv piaţă locală, poate fi afectată de practica exportului către companii străine care deţin dreptul de proprietate şi vând înapoi pieţei din România. Avem de multe ori de-a face cu muncă în regim lohn a dezvoltatorilor locali cu efect în valorile înregistrate în consumul local.

Potrivit Eurostat indicele productivităţii medii în România în 2016 a fost de 62,6, comparativ cu media ţărilor Uniuniii Europene de 100. Totuşi acest indice este în creştere de la 59,3 în 2015 şi 56.9 în 2014.

Dacă competitivitatea şi productivitatea se corelează cu consumul de tehnologie, atunci pare că se verifică cea de-a treia ipoteză privind practica exportului către companii străine care cumpără dreptul de proprietate şi vând înapoi customizat către sectorul public şi companiile din România.

Potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est din 2016, digitalizarea centrată pe infrastructură IT de tip cloud, soluţii ERP şi CRM, a înregistrat o creştere cuprinsă între 16% şi 31% în România. Cu toate acestea, conform Eurostat (indicele DEŞI) România este pe locul 28. Mai mult, integrarea tehnologiilor digitale de către companii, deşi foarte importantă, în România înregistrează rezultate sub media UE, iar progresele sunt limitate.

Conform ANCOM, companiile din România utilizează internet mobil după cum urmează: 67% prin telefonul mobil, 40% prin stick USB pentru laptop, 21% prin tabletă, în timp ce 23% spun că nu folosesc internet mobil. Deşi s-a făcut alegerea opţiunilor cu randamente superioare aplicaţiilor tradiţionale de IT, procentul companiilor care nu folosesc internetul mobil este mare. În ce priveşte serviciile publice digitale, rezultatele României sunt sub media UE, dar se preconizează progrese importante mai ales prin promovarea unei politici de date deschise (tip Open Dată).

Aşadar cauzele proporţiei mari a exporturilor în valoarea totală a pieţei de IT sunt derivate dintr-o creştere insuficientă a pieţei locale, care se cuplează cu cerere externă mare şi cu exportul de produse IT, din care unele se întorc customizate către piată care le-a produs cu specialişti români.

6 potenţiale soluţii:

1. Valorificarea talentului dezvoltatorilor locali şi crearea de produse şi servicii proprietare care să genereze valoare adăugată în piaţă locală aşa că încât să crească consumul de tehnologie în România
2. Testarea în piaţă locală a produselor dezvoltate şi lansarea ulterioară a acestora la nivel global aşa încât exportul să fie bazat pe licenţe ale unor produse şi servicii locale
3. Stimulente fiscale pentru licenţierea de produse/servicii ale companiilor antreprenoriale locale
4. Susţinerea industriei prin crearea unui cadru favorabil educaţiei şi crearea de start-up-uri, acceleratoare, incubatoare şi clustere de tehnologie
5. Crearea unui cadru transparent de acces la licitaţii pentru achiziţionarea soluţiilor oferite de dezvoltatorii locali
6. Modernizarea sectoarelor economice cheie din România va oferi în continuare oportunităţi pentru furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol şi gaze, energie şi telecomunicaţii.

* * *

Despre Constantin Magdalina

Constantin Magdalina are o experienta profesionala de 8 ani, timp in care a lucrat la companii multinationale, atat in tara cat si in strainatate. Constantin are un Master in Marketing si Comunicare la Academia de Studii Economice Bucuresti. Este certificat Lean Six Sigma si ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i faciliteaza o buna intelegere a proceselor si transformarilor din cadrul organizatiilor. Pe de alta parte certificarea obtinuta de la Chartered Institute of Marketing ii completeaza expertiza de business. In cei peste 4 ani de activitate la o companie din Big4 a initiat si coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din Romania. Printre acestea se afla previziunile economice de crestere ale firmelor in 2013-2016, managementul cunostintelor, experienta de cumparare in era consumatorilor digitali, social media si mediul de afaceri romanesc, utilizarea dispozitivelor mobile in Romania. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovatie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitala, tendinte si tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente si conferinte de business.

Ordinul privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator

Ordinul nr. 409/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468 din 22 iunie 2017 – in vigoare de la 1 iulie 2017

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de Ordin în ceea ce privește scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor aplicabilă în cazul activităților de creare de programe pentru calculator.

I. Codul fiscal

Ordinul completează prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și înlocuiește Ordinul nr. 872/2016 privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator.

Dispoziții generale

Ordinul reintroduce condiția privind valoarea minima a veniturilor anuale înregistrate de angajator în anul fiscal precedent, care este de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Națională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutire de impozit pe venit. Scutirea se aplică angajaților eligibili, fără a fi condiționată de contribuția fiecăruia la realizarea plafonului minim de venit anual. Ordinul elimină condiția prevăzută în reglementarea anterioară ce impunea ca activitățile de creare de programe să se realizeze în scopul realizării unui produs final sau a unei componente a unui produs final.

În ședința din luna iunie, Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale a avizat contractarea de finanțări rambursabile de 176,6 milioane de lei, cu efectuarea tragerilor în 2018, pentru realizarea de investiții publice de interes local.

Astfel, vor fi finanțate investiții precum:
– reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din sectorul 6 al Municipiului București;
– lucrările de reparații capitale la Aeroportul Transilvania Târgu Mureș;
– reabilitarea sistemului de iluminat public în comuna Macea, județul Arad.

Totodată, au fost autorizate credite de 57,4 milioane de lei destinate refinanțării datoriei publice locale.

Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale a fost revizuită pentru perioada 2017-2019 pentru a fi în concordanță cu indicatorii bugetari prevăzuți în Strategia Fiscal-Bugetară pe termen mediu și completează documentul strategic anterior.

Principalele obiective ale Ministerului Finanțelor Publice în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2017-2019 sunt:
1. Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat;
2. Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale;
3. Asigurarea necesarului de finanțare a administrației publice centrale, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung.

Ministerul Finanțelor Publice decide selectarea surselor de finanțare și a momentelor de emisiune în funcție de cadrul macroeconomic și de evoluțiile piețelor financiare. În prezent, rezerva în valută este de circa 6,3 mld. euro și este pusă la dispoziția Trezoreriei Statului în scop prudențial, pentru a limita riscul de refinanțare.

Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic și urmărește creșterea eficienței acestui segment, îmbunătățirea lichidității și diversificarea bazei de investitori. Pentru creșterea accesibilității persoanelor fizice la cumpărarea titlurilor de stat, se va introduce Programul Tezaur, prin intermediul căruia populația va putea subscrie certificate de trezorerie la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, și se va continua Programul FIDELIS de emisiuni de titluri de stat pentru populație prin intermediul pieței bursiere.

În perioada 2017-2019, România își va acoperi necesitățile de finanțare prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piața internă, prin emiterea de euroobligațiuni pe piețele internaționale de capital și, în completare, prin contractarea de împrumuturi externe de la creditori oficiali (instituții financiare internaționale), în condiții avantajoase pentru statul român.

Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2017-2019.

Poprirea electronică – Sistemul de comunicare a actelor de executare către instituțiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță este funcțională din data de 23.06.2017. Prin intermediul acestui sistem este asigurată o comunicare rapidă și eficientă a actelor de executare si sunt înlăturate deficiențele legate de întârzierea ridicării măsurii popririi conturilor bancare în cazul stingerii obligațiilor fiscale, astfel încât activitatea contribuabililor să fie cât mai puțin afectată.

Sistemul de comunicare a actelor de executare catre institutiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta este realizat în baza Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 691/2017 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora. Poprirea electronică are în vedere debirocratizarea şi simplificarea procedurilor administrative, precum şi modernizarea şi eficientizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Acest sistem asigură comunicarea actelor de executare emise de către organele fiscale centrale către instituţiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, respectiv a adreselor de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești și a deciziilor de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităților bănești.

Obiectivele implementarii acestui sistem sunt:

a) scurtarea duratei de comunicare a actelor de executare, inclusiv cele emise ca urmare a încetării măsurilor de executare silită;

b) reducerea costurilor de comunicare/operare pentru părţile implicate – A.N.A.F. şi instituţiile de credit;

c) ridicarea măsurilor de executare silită prin poprire în timp real.

Modificări aduse Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal
Hotărârea de Guvern nr. 284/27 aprilie 2017 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 319 din 4 mai 2017
– Hotărârea modifică și completează Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Formulare fiscale
Declaraţia 010
Ordinul nr. 1382/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 342/10 mai 2017
Ordinul înlocuiește Anexa 1 a Ordinului nr. 3698/2015 cu privire la formatul, conținutul și instrucțiunile de completare ale Declarației de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică (Formularul 010).

Ca urmare a modificărilor aduse formularului, contribuabilul va trebui să declare dacă contabilitatea este organizată și condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform Legii contabilității nr. 82/1991. De asemenea, a fost introdusă o nouă anexă în formularul 010, care va trebui completată de contribuabil cu detalii privind furnizorul de servicii contabile și contractul încheiat cu furnizorul respectiv.

Declaraţiile 091, 098
Ordinul nr. 1381/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 342/10 mai 2017
Ordinul modifică denumirea formularului 091, precum și formatul și conținutul declaratiilor:
– 091 (Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/ Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum și pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri); și
– 098 (Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare)
incluse în Anexa 1, respectiv Anexa 4 a Ordinului nr. 631/2016.

Similar modificărilor aduse declaraţiei 010, în cazul declaraţiei 098, contribuabilul va trebui să declare dacă contabilitatea este organizată și condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform Legii contabilității nr. 82/1991. De asemenea, a fost introdusă o nouă anexă în formularul 098, care va trebui completată de contribuabil cu detalii privind furnizorul de servicii contabile și contractul încheiat cu furnizorul respectiv.

Formularul 014
Ordinul nr. 1546/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 401/29 mai 2017
Ordinul modifică și aprobă noul format al formularului 014 (Notificare privind modificarea anului fiscal) precum și conținutul și instrucțiunile de completare ale acestui formular.

Aspecte procedurale
Procedura de administrare şi monitorizare a contribuabililor mijlocii

Ordinul nr. 1024/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 321/4 mai 2017
Ordinul modifică Anexele 1-5 ale Ordinului nr. 560/2016 pentru administrarea şi monitorizarea contribuabililor mijlocii. Diverse modifcări au fost introduse în legătură cu Procedura (Anexa 1 a Ordinului anterior menționat), precum modelul şi conţinutul formularelor conexe (Anexele 2-5).
Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor Publice/ organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică

Ordinul nr. 660/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 368/17 mai 2017
Ordinul aprobă Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între autoritățile fiscale și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică.
La data intrării în vigoare a acestui Ordin se abrogă Ordinul nr. 1154/2014 privind Procedura de comunicare prin mijloace electronice de tarnsmitere la distanță între autoritățile fiscale și persoane fizice.
Procedura de evaluare şi valorificare, în regim de urgenţă, a bunurilor perisabile sau supuse degradării, precum şi pentru aprobarea modelelor unor formulare

Ordinul nr. 1517/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 398/26 mai 2017
Ordinul aprobă respectiva Procedura care va fi implementată la nivelul autorităților fiscale din România, așa cum va fi cazul pentru fiecare tip de contribuabil.

Ordinul nr. 769/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 410/31 mai 2017
Ordinul a abrogat Ordinul nr. 2389/2010 privind Procedura de valorificare, în regim de urgenţă, a bunurilor de consum alimentar şi a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante sau bunuri degradabile, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii şi/sau executorii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Diverse
Scheme de ajutor de stat – nouă sesiune de finanţare în baza H.G. 332/2014
Anunț privind deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă
Anunțul aduce la cunoștință deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă, ce se va desfășura în perioada 12-23 iunie 2017 (inclusiv).

Ratificarea Protocolului pentru modificarea Convenţiei dintre Republica Uzbekistan şi România privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale

Decretul nr. 451/8 mai 2017 pentru promulgarea Legii nr. 98/9 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 348/11 mai 2017
Legea ratifică Protocolul semnat la București la data de 4 iulie 2016 pentru modificarea Convenției dintre Republica Uzbekistan și România pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la data de 6 iunie 1996.
Ambele State Contractante își vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, că au îndeplinit procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare a Protocolului. Acesta va intra în vigoare la data ultimei notificări și va intra în vigoare la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care a intervenit intrarea în vigoare.

Ratificarea Acordului dintre Republica Populară Chineză şi România pentru eliminarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale

Decretul nr. 452/8 mai 2017 pentru promulgarea Legii nr. 99/9 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 351/12 mai 2017
Legea ratifică Acordul dintre Republica Populară Chineză și România pentru eliminarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București la 4 iulie 2016.
Ambele state contractante își vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, că au îndeplinit procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acesta intră în vigoare în a treizecea zi de la primirea ultimei notificări și va avea efect asupra veniturilor obținute în cursul anilor fiscali care încep la data sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care a intervenit intrarea în vigoare.
La data intrării în vigoare a noului Acord, precedentul Acord dintre Republica Populară Chineză și Guvernul României, încheiat la Beijing la data de 16 ianuarie 1991, îşi incetează valabilitatea şi va înceta să se mai aplice la data la care noul Acord va produce efecte.
Consiliul UE adoptă Directiva 2017/952 (ATAD 2) pentru a adresa tratamentele neuniforme hibride cu țările terțe
Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 29 mai 2017 Directiva 2017/952 de modificare a Directivei privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD).
Prezenta Directivă, cunoscută sub numele de ATAD 2, extinde domeniul de aplicare al ATAD in ceea ce priveste tratamentele neuniforme hibride care implică țări terțe (i.e. țări non-UE). În plus, ATAD 2 cuprinde forme de tratamente neuniforme hibride care nu sunt acoperite de ATAD.
Statele membre vor avea obligația ca până la 1 ianuarie 2020 să transpună Directiva în legile și reglementările naționale (1 ianuarie 2022 pentru punerea în aplicare a normelor privind elemente hibride inversate).

• 31% dintre românii intervievați în cadrul EY EMEIA Fraud Survey spun că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice
• 22% dintre ei spun că au demisionat după ce au observat un comportament non-etic în companiile în care lucrau

Condamnarea în instanță este factorul principal care ar putea împiedica frauda și corupția, sunt de părere 82% dintre reprezentanții companiilor românești sondate în cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA).

Studiul arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar 3% dintre respondenții români spun că ar transmite informații false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16% dintre angajații intervievați spun că ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din piețele dezvoltate (11%).

Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune:

„Companiile activează într-un mediu de business din ce în ce mai impredictibil. Nemulţumirile generale legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită chiar şi pe pieţele emergente pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele de performanță ale acestora rămân ambiţioase și sunt nevoite să se reinventeze constant.

În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente pentru a preîntâmpina şi a combate frauda.”

Românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31% dintre respondenți cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează.

Deși 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local (un procent mult mai mic decât media europeană, de 64%), doar 15% spun că ar acționa imoral (să ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management și/sau să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control) ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare.

În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63%), a conversațiilor pe instant messenger (61%) și a conturilor de social media (59%).

Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22% spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12% la nivel global). 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeași companie.

Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona – ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei.

În ceea ce privește raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia). Grija pentru siguranța personală este factorul principal care îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30% dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii.

***

Despre raport:

În perioada noiembrie 2016 –  ianuarie 2017, agenţia  de  cercetări  globale  de  piaţă  Ipsos MORI a  desfăşurat 4.100 de interviuri în 41 de tări. Interviurile s-au desfășurat față în față și online în limba locală a statelor respective, în mod anonim, cu reprezentanți cu diferite funcții din companii de diverse mărimi și din diverse industrii. În cadrul acestui raport, piețele emergente au inclus: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Egipt, Estonia, Ungaria, India, Iordania, Kenya, Letonia, Lituania, Nigeria, Oman, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Ucraina.

Piețele dezvoltate au fost considerate: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

În România au fost realizate 100 de interviuri, cu oameni din companii cu peste 500 de angajați.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.