Conform informaţiilor raportului de piață Brand Finance Romania 50 din 2017, cele mai valoroase zece branduri româneşti însumează o valoare de aproximativ 2,6 miliarde de euro. Topul celor mai valoroase zece branduri româneşti includ companii din domenii diverse precum auto, retail, bănci, IT sau telecom.

Așadar, este suficient să investești bani într-un brand pentru a crea valoare? Depinde din ce perspectivă priveşti. Termenul de valoare are diverse accepţiuni: promisiunea şi îndeplinirea unei experienţe (din perspectiva marketingului), garanţia unor câştiguri în viitor (din perspectiva managementului) sau este privit ca o componentă distinctă a proprietăţii intelectuale (perspectiva juridică).
Chiar dacă dicţionarul explicativ al limbii române defineşte foarte laconic termenul de brand ca fiind:  BRAND2, branduri, s. n. Marcă de produs a unei firme renumite.

În fapt acest cuvânt importat şi intrat în vorbirea curentă din ţara noastră înseamnă mult mai mult: un ansamblu de atribute tangibile şi intangibile, simbolizate printr-o marcă comercială (nume, logo, etc.) care, utilizate corect, creează influenţă şi valoare.

Astfel un factor deosebit de important al creării valorii unui brand este valorizarea acestuia. Nu este suficient să deţii un brand în care ai investit timp şi bani pentru a deţine o valoare. Trebuie ca brandul să genereze valoare pentru a avea valoare. Bineînţeles este vorba despre o valoare cuantificabilă în bani nu despre o valoare simbolică.

În unele domenii cum ar fi IT, consultanţă pentru afaceri sau servicii financiare, valoarea brandului poate depăşi valoarea tuturor celorlate active, dar este și printre primele active care pierd din valoare dacă clienţilor le scade încrederea.

Principalele surse de creare de valoare a unui brand sunt loialitatea consumatorilor faţă de brand şi calitatea percepută de consumatori, care facilitează aplicarea preţurilor de vânzare mai mari şi obţinerea rentabilităţii din diferență. Ca urmare pentru ca un brand să creeze valoare este important ca investiția să fie făcută în direcția creării de valoare pentru consumator, orientarea pe client fiind cea câștigătoare. Orice altă abordare poate implica costuri de oportunitate.

Autor: Dana Ababei, Director Executiv, CMF Consulting

• Tranzacţiile internaţionale rămân prioritare, în pofida naţionalismului geopolitic în creştere
• Fuziunile şi achiziţiile au ajuns, în prezent, o componentă stabilă a agendei de creştere a companiilor care caută să-şi optimizeze portofoliile în mod regulat                                                                                          

Creşterea va rămâne principala preocupare a executivilor în 2017, în contextul în care schimbările ameţitoare din mediului de afaceri depăşesc ca intensitate îngrijorările legate de permenenta incertitudine geopolitică.

Fuziunile şi achiziţiile (M&A) sunt, în prezent, un element de bază al strategiei corporative de azi – alături de firmele mixte, alianţe şi parteneriate – și cea mai rapidă modalitate de creştere. În pofida gradului ridicat de incertitudine din cursul anului trecut, 2016 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru încheierea de tranzacţii. Chiar dacă valoarea globală a tranzacţiilor – 3.500 miliarde USD[1]– a scăzut cu 17% faţă de 2015, un an record din acest punct de vedere, anul 2016 a marcat, per ansamblu, o creştere de 9% faţă de 2014 şi de 44% faţă de 2013.

Revenirea fenomenului fuziunilor şi achiziţiilor ar putea continua şi în 2017, aducând executivii la masa negocierilor.

Cinci tendinţe-cheie vor defini piaţa globală a tranzacţiilor în 2017:

1. Îmbunătățirea business-ului și pregătirea pentru efectele viitoare din piață: tranzacţiile de azi pot schimba regulile jocului de mâine

Ritmul regândirii modelelor de afaceri se va accelera, pe măsură ce companiile continuă să se adapteze la transformarea digitală, la estomparea graniţelor tradiţionale între industrii şi la schimbarea preferinţelor consumatorilor.

Din totalul tranzacţiilor înregistrate anul trecut, 9.616 au fost trans-sectoriale şi au valorat împreună 937 miliarde USD – o creştere de 11% faţă de 2015 – ceea ce semnalează faptul că executivii caută să atingă nivelul de inovare necesar pentru stimularea reinventării pe scară mai largă a propriilor modele de afaceri şi a sectoarelor din care fac parte companiile lor.

“Directorii executivi trebuie să-şi îmbunătățească modelul de business pentru a face față schimbărilor viitoare. Investiţiile organice s-ar putea dovedi insuficiente, iar fuziunile şi achiziţiile pot constitui o cale mai rapidă către inovaţie şi creştere. Securizarea afacerii în fața transformărilor viitoare din piața va fi un motor-cheie în zona M&A, în anul 2017“, spune Florin Vasilică, liderul Departamentului de asistență în tranzacții al EY România.

2. Tranzacţiile trans-frontaliere vor fi la ordinea zilei în 2017

Anul trecut, cumpărătorii chinezi au dominat ştirile din întreaga lume, cu valoarea tranzacţiilor derulate (210 miliarde USD), înregistrând o creştere de 127% faţă de 2015. Per ansamblu, în anul 2016 s-au înregistrat 8.731 tranzacţii trans-frontaliere, cu o valoare cumulată de 1300 miliarde USD (37% din valoarea totală). În 2017, este foarte probabil să vedem şi alte ţări în cursă, interesate de achiziţia de segmente de creştere şi de asigurarea lanţurilor de aprovizionare, în această perioadă de creștere a incertitudinii geopolitice.

3. Variațiile valutare creează momente prielnice pentru tranzacţii

Momentul încheierii unei tranzacţii poate fi afectat de mişcările valutare, iar presiunea exercitată asupra lirei sterline şi a monedei europene poate face activele din Europa mai atrăgătoare.

“Tranzacţiile sunt rezultatul planurilor strategice de creştere, mai degrabă decât al avantajelor valutare. Oamenii nu cumpără case, dacă acestea nu le plac, doar pentru că preţul lor a scăzut cu 10% – acelaşi principiu e valabil şi în cazul M&A,” spune Florin Vasilică.

4. Reglementare: da sau nu?

Anul trecut s-a văzut un număr record de tranzacţii eşuate din cauza îngrijorărilor legate de reglementări şi de politicile antitrust. În anul 2017, aspectul care ţine de reglementări în cadrul tranzacţiilor va fi în centru atenției, mai ales în Statele Unite, unde rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea însemna o relaxare a controalelor.

Se remarcă o tendinţă crescândă în unele ţări spre generarea de campioni economici naţionali, care să vină cu șanse egale în lupta cu marii jucători din mediu de afaceri global – tot mai competitiv. Autorităţile de reglementare de pe pieţele dezvoltate, în special din Statele Unite şi Europa, s-ar putea să fie interesate să răspundă unei astfel de tendinţe din piaţă globală.

5. Accelerarea reciclării portofoliilor va fi o activitate curentă în 2017

Fluxul estimat al tranzacţiilor va rămâne stabil, în pofida incertitudinii geopolitice şi al schimbărilor rapide, fapt care indică o activitate M&A la fel de puternică – dacă nu cumva şi mai puternică – în 2017.

“Asigurarea unor portofolii adecvate şi sănătoase de active va continua să reprezinte o prioritate. Companiile nu-şi pot permite să păstreze active care nu generează creştere la niciun nivel al afacerii,” adaugă Florin Vasilică.

Directorii executivi vor continua să se uite după oportunități într-o gamă mai largă de ţinte potenţiale şi să folosească o mare varietate de structuri de tranzacţii. În 2017, companiile vor accelera probabil achiziţiile din afara sectorului lor de bază, ca răspuns la creşterea competiţiei, la nevoia de a câştiga clienţi noi şi pentru a-și extinde oferta de produse.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Dealogic Data şi analiza EY

Ringier, unul dintre cele mai mari grupuri media internaționale care operează în ţară, a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni al Imobiliare.ro, cel mai mare portal de imobiliare pe plan local. Achiziția va diversifica și întări portofoliul digital deținut de Ringier în România.

Țuca Zbârcea & Asociații a oferit servicii de asistență juridică cumpărătorului, prin intermediul unei echipe coordonate de Dragoș APOSTOL, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații, alături de alți cinci specialiști în fuziuni și achiziții din cadrul firmei.

Achiziția Imobiliare.ro de către Ringier România este parte a procesului de implementare a strategiei globale Ringier de extindere treptată a business-ului digital, transmite compania. Astfel că, prezența Imobiliare.ro în portofoliul Ringier România va genera sinergii cu celelalte activități desfășurate în țara noastră, contribuind astfel la dezvoltarea lor.

În vederea achiziționării Imobiliare.ro, Ringier România a cumpărat de la foștii proprietari 87% din acțiunile Realmedia Network S.A. – Broadhurst Investments Limited, Kurt Götz și managementul Imobiliare.ro. Actuala echipă de management Imobiliare.ro deține în continuare un pachet minoritar de acțiuni și va continua să-și desfășoare activitatea în cadrul companiei.

Tranzacția a devenit operațională începand de joi, 31 martie 2016.

Autor: Denisa Benga – Partner, Head of Competition

Comisia Europeană a anunțat intenția Comisarului European, responsabil cu politica de concurență, Dna Margrethe Vestagerde, a declanșa o investigație sectorială privind comerțul online intracomunitar începând cu data de 6 mai 2015, care va avea în vizor companii din statele membre UE, implicit Romania.

Investigația se va concentra asupra identificării restricțiilor din contractele de distribuție, privind comerțul online. Comisarul European dorește să verifice dacă furnizorii de bunuri și servicii impun distribuitorilor prin contract sau pe baza altor practici diverse restricții de a vinde în alte teritorii, de tipul aplicării de penalități sancționatorii sau oferirii de stimulente, pentru a îngrădi astfel libertatea comerțului online.

De asemenea, Comisia va avea în vedere și acele situații în care furnizorii stabilesc prețuri diferite la vânzarea produselor sau serviciilor în statele membre. Premisa de la care se pornește este aceea că, prin impunerea unui preț mai mare pentru produse sau servicii destinate unui anumit stat membru, furnizorul poate descuraja vânzările în acel stat membru.

În condițiile în care, în anul 2014, jumătate dintre consumatorii europeni a efectuat cumpărături online, dar numai un procent de 15% a achiziționat bunuri sau servicii de la un furnizor dintr-un alt stat membru, Comisia va analiza dacă situația se datorează unor motive intrinseci, ce țin mai mult de bariere lingvistice sau preferințe ale consumatorilor, sau este generată de aplicarea unor instrumente tehnice, prin care se îngrădesc drepturile consumatorilor de a efectua tranzacții online în orice stat membru –  de genul restricțiilor de accesare a anumitor site-uri web, ca urmare a inserării datelor personale care atestă rezidența într-un alt stat membru decât statul membru unde își are sediul furnizorul sau a introducerii datelor de identificare a cardului de credit, la momentul efectuării plății online.

Scopul declarat al acestei investigații este acela că informațiile, dobândite ca urmare a desfășurării investigației sectoriale, vor contribui nu numai la punerea în aplicare a legislației privind concurența în sectorul comerțului online, dar și la conturarea unor reglementări legislative, pe care Comisia intenționează să le adopte pentru a asigura / facilita implementarea Strategiei pieței unice digitale (care va fi făcută publică în luna mai a acestui an).

Printre acțiunile de îndepărtare a obstacolelor din fața liberei circulații a mărfurilor și serviciilor în spațiul virtual pe care Comisia înțelege să le prioritizeze se află și abordarea problemei geo- blocării, în contextul actual în care prea mulți cetățeni europeni nu pot utiliza serviciile online, care sunt disponibile în alte țări ale UE, cel mai adesea fără nicio justificare, sau sunt redirecționați către un magazin local cu prețuri diferite de cele ale magazinului din alt stat membru, a cărui accesare este restricționată.

Așadar, investigația sectorială se va concentra asupra practicilor de comercializare intra-comunitară a produselor și serviciilor în mediul on-line și în cazul în care, în urma analizei, se vor identifica aspecte care ridică îngrijorări din perspectiva încălcării regulilor de concurență, Comisia va deschide în acest sens investigații distincte asupra activității anumitor participanți pe piață.

Cu titlu de exemplu, investigația sectorială pe piața produselor farmaceutice (2008) a condus la o monitorizare suplimentară a sectorului farmaceutic, dar și la deschiderea ulterioară de investigații privind acordurile de brevet încheiate între companiile generice și cele inovatoare (cunoscute și sub denumireade acorduri „pay for delay”), care s-a finalizat cu aplicarea de sancțiuni, decizia Comisiei făcând obiectul unor litigii în curs de soluționare. Alte investigații sectoriale s-au finalizat mai puțin dramatic, cum este cea din 2005, privind piața serviciilor de asigurări prestate pentru persoane juridice.

În ceea ce privește procedura de lucru a Comisiei în cadrul acestei investigații sectoriale, este de așteptat ca reprezentanții Comisiei să transmită solicitări de informații și documente către diverși furnizori, distribuitori de bunuri sau servicii din diverse domenii și sectoare de activitate, platforme online de genul celor care compară prețuri sau facilitează comercializarea produselor și serviciilor în spațiul virtual, cu sedii în toate statele membre. Solicitările pot îmbrăca forma unor simple cereri de transmitere a unor date statistice sau pot impune destinatarilor furnizarea de contracte, registre electronice sau documente interne. În cazul în care destinatarii refuză sau omit să transmită informațiile sau documentele solicitate, aceștia sunt pasibili de sancțiuni pecuniare extrem de oneroase.

Având în vedere că autoritățile europene și naționale manifestă un serios angajament de a colabora în vederea revizuirii pieței digitale, companiile din diverse sectoare de activitate din Romania, care comercializează în state membre produse sau servicii on-line, ar trebui să aibă în vedere posibilitatea de a fi notificate în vederea participării cu informații și documente în cadrul acestei investigații sectoriale.

În acest sens, companiile ar trebui să analizeze și să își revizuiască practicile interne, astfel încât să se asigure că activitatea de comercializare de bunuri sau servicii on-line se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare. Demersurile nu ar trebui să se limiteze la revizuirea termenilor și condițiilor contractuale, ci ar trebui să se extindă și asupra practicilor de lucru curente, inclusiv asupra corespondenței de zi cu zi.

Conform declarațiilor Dnei Vestager, raportul final ar trebui să fie disponibil la sfârșitul anului 2016 sau la începutul anului 2017. Comparativ cu durata altor investigații sectoriale (i.e. 18 luni sau 24 de luni), termenul limită declarat este unul optimist. Însă, având în vedere importanța acordată acestui domeniu și influența pe care rezultatele acestei investigații o pot avea asupra implementării cu succes a Strategiei privind piața unică digitală, ne putem aștepta ca sinergia autorităților la nivel european și național să capete, pe lângă amploarea declarată și un ritm alert, tradus printr-o operativitate structurată.

Ministerul Finanțelor Publice a postat pe site, la rubrica Transparență decizională, proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.297/2004 privind piața de capital.

Proiectul de act normativ preia propunerile de reglementare care se regăsesc în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital, varianta publicată pe site-ul MFP în data de 28.11.2014.

Promovarea în regim de urgență a schimbărilor incluse în acest proiect este determinată de necesitatea trecerii pieţei de capital din România la statutul de piaţă emergentă, clasificare ce va atrage fluxuri de capital importante în România şi care se va putea realiza numai dacă barierele legislative sunt înlăturate de urgenţă, înaintea expirării termenelor impuse de lege şi de angajamentele externe asumate.

Eliminarea barierelor legislative și impunerea unor noi soluții este necesară pentru ca recunoașterea României drept piață emergentă să se realizeze, ca efect al unei proceduri formale conduse de compania americană Morgan Stanley Capital International, furnizoare de analize de piață și indici bursieri, folosite în principal ca repere în fundamentarea de către investitorii internaționali a deciziilor de investire.

Modificarea legislației în domeniu este necesară având în vedere că piața de capital din România este una dintre cele mai mici din Europa, din perspectiva capitalizării companiilor listate și a valorii tranzacționate totale. Această stare de fapt este şi consecința existenței barierelor care se intenționează a fi eliminate prin prezentul proiect de act normativ.

Aceste propuneri legislative sunt promovate printr-un proiect de ordonanță de urgență în condițiile în care este necesară implementarea unor reforme economice și financiare, pentru a permite creșterea competitivității economiei românești și a adaptării cadrului legal naţional în principal, la practica, şi, în subsidiar, la legislaţia Uniunii Europene în domeniul pieţei de capital.

Întârzierea adoptării măsurilor de modificare a legislaţiei primare în domeniul pieței de capital ar genera efecte nu numai asupra pieţei de capital, ci şi asupra economiei naţionale, în contextul în care piaţa de capital, în general, şi bursele de valori, în special, ar trebui să-şi consolideze substanţial rolul de alternativă viabilă la creditarea bancară (marcată în ultima perioadă de reticenţă în finanţarea proiectelor investiţionale, ca urmare a crizei financiare), respectiv una dintre principalele surse de finanţare a societăţilor (prin majorări de capital, emisiuni de acţiuni, obligaţiuni sau alte instrumente financiare).

Reglementările promovate prin proiectul de OUG sunt necesare în condițiile în care legislația privind piața de capital trebuie să asigure facilitarea accesului investitorilor străini la piaţa de capital românească şi sporirea integrării României în economia europeană, respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor investitorilor, guvernanţa corporativă a emitenţilor şi transparenţa acestora, simplificarea regimului ofertelor publice şi al listărilor de acţiuni şi obligaţiuni, astfel încât piaţa de capital naţională să devină o piaţă funcţională şi competitivă cu pieţele de capital ale celorlalte state membre.

Propunerile de modificarea a Legii nr.297/2004 privind piața de capital au fost postate în dezbatere publică, pentru prima dată, în 6 octombrie 2014, ulterior, fiind postate în Transparență decizională alte variante ale proiectului, modificate ca urmare a propunerilor și observațiilor rezultate din procesul de consultare publică.

Sursa: www.mfinante.ro

Pentru anumite categorii de raporturi juridice, Noul Cod Civil intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 a fixat termene de prescripţie speciale, derogatorii de la termenul general de 3 ani prevăzut de art. 2517 Cod Civil, care trebuie observate cu atenţie din două motive: pentru configurarea unor mecanisme contractuale asociate şi pentru demararea cu celeritate, în interiorul termenelor fixate de Codul Civil, a eventualelor acţiuni judiciare.

De exemplu, conform art. 2071 Cod Civil, dreptul la acţiune izvorând din contractul de expediţie se prescrie în termen de un an socotit din ziua predării bunurilor la locul de destinaţie sau din ziua în care ar fi trebuit să se facă predarea lor, cu excepţia dreptului la acţiunea referitoare la transporturile care încep sau se termină în afara Europei, care se prescrie în termen de 18 luni.

Conform art. 2520 Cod Civil, se prescrie în termen de un an dreptul la acţiune al: 1. profesioniştilor din alimentaţia publică sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le prestează; 2. profesorilor, institutorilor, maeştrilor şi artiştilor, pentru lecţiile date cu ora, cu ziua sau cu luna; 3. medicilor, moaşelor, asistentelor şi farmaciştilor, pentru vizite, operaţii sau medicamente; 4. vânzătorilor cu amănuntul, pentru plata mărfurilor vândute şi a furniturilor livrate; 5. meşteşugarilor şi artizanilor, pentru plata muncii lor; 6.avocaţilor, împotriva clienţilor, pentru plata onorariilor şi cheltuielilor.

Termenul de prescripţie se va calcula din ziua rămânerii definitive a hotărârii sau din aceea a împăcării părţilor ori a revocării mandatului.

În cazul afacerilor neterminate, termenul de prescripţie este de 3 ani de la data ultimei prestaţii efectuate; 7. notarilor publici şi executorilor judecătoreşti, în ceea ce priveşte plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele funcţiei lor.

Termenul prescripţiei se va socoti din ziua în care aceste sume au devenit exigibile; 8. inginerilor, arhitecţilor, geodezilor, contabililor şi altor liber-profesionişti, pentru plata sumelor ce li se cuvin.

Termenul prescripţiei se va socoti din ziua când s-a terminat lucrarea.

De asemenea, se prescrie într-un an şi dreptul la acţiunea izvorâtă dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerian sau pe apă, îndreptată împotriva transportatorului.

Materialul a fost publicat in Newsletterul Costas, Negru & Asociatii.