1

Burcin Atakan, EY: Impactul Directivei privind prevenirea spălării banilor asupra mediului de afaceri

Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (AMLD) a devenit obligatorie pentru Statele Membre UE începând cu 26 iunie 2017. Până în prezent însă, legislația din România nu a făcut pași vizibili în implementarea măsurilor pe care le prevede această directivă, iar Comisia Europeană a solicitat deja țării noastre opinia motivată pentru neîndeplinirea obligației de transpunere.

Este important de subliniat faptul că directiva are impact asupra activității de conformitate a entităților financiar-bancare, precum și cea a companiilor din sectorul non-financiar (de ex. avocați, notari, auditori, furnizorii de servicii din industrii, precum industria extractivă, energetică, HORECA, telecom și IT, imobiliare, transport, ONG-uri etc.). Prin urmare, este vital ca aceste entități să înțeleagă care sunt schimbările ce trebuie făcute în programul de conformitate pentru a se alinia cerințelor AMLD. Măsurile sunt menite să le pună la adăpost față de posibile încălcări și consecințele acestora, respectiv evitarea plății unor amenzi semnificative, suspendarea activității companiei sau implicarea, chiar și involuntar, în scheme de spălare a banilor.

Ce prevede această directivă?

Actul comunitar aduce o serie de noutăți legislative cu impact atât asupra mediului de afaceri din România, cât și asupra activităților acestuia cu piețele străine. Principalele cerințe introduse se referă la:
•    obligativitatea evaluării riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului la nivel național, sectorial/industrie și la nivelul fiecărei entități;
•    asigurarea transparenței privind beneficiarul real de către companii și păstrarea informațiilor complete și actualizate privind Ultimate Beneficial Owner – UBO;
•    necesitatea adoptării măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei pentru întregul spectru de persoane expuse politic;
•    aplicarea măsurilor de precauție persoanelor care comercializează bunuri, atunci când acestea efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10.000 euro, prag scăzut față de valoarea anterioară de 15.000 euro.

Directiva crește semnificativ nivelul sancțiunilor administrative în cazul identificării unor încălcări ale legislației privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, în scopul asigurării eficacității, proporționalității și caracterului disuasiv al pedepsei. Astfel, pentru instituțiile financiare, pragul minim al sancțiunilor are o valoare de 5 milioane Euro sau 10% din cifra de afaceri anuală totală, iar pentru instituțiile non-financiare, acesta se ridică la 1 milion euro. Sancțiunile sunt aplicabile nu numai companiilor, ci și membrilor organelor de conducere și altor persoane fizice implicate în aplicarea defectuoasă a legislației împotriva spălării banilor. Faptele pot atrage răspunderea contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea lor și valoarea prejudiciului.

Făcând o paranteză pe marginea sancțiunilor în materie penală, menționăm faptul că Parlamentul European a adoptat în luna ianuarie 2018, un proiect de rezoluție legislativă referitoare la propunerea de directivă privind incriminarea spălării banilor. Proiectul urmărește asigurarea unor standarde minime comune la nivel european, propunându-se pedepse privative de libertate în cazurile de spălare a banilor de minim patru ani, pentru actele grave. În prezent, legislația din România stabilește pedepse cuprinse între 3 și 10 ani pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor.
Ne punem speranța că legiuitorul român a introdus aceste schimbări în proiectul de lege pentru transpunerea AMLD în România, care înlocuiește textul actualei Legi nr.656/2002, într-un mod coerent și comprehensiv, astfel încât legea să poată fi înțeleasă și aplicată corect de către companii. Întrebarea este însă cât vom mai aștepta până la adoptarea acestui proiect de lege, deoarece termenul de implementare a fost depășit.

Autor: Burcin Atakan, Partener EY România




Anul 2017, Black Friday-ul economiei românești

Evoluția economică a României din ultimul an genereză emoție. De la entuziaști susținători ai consumului ca marca a bunăstării, la contestatari vehemenți ai măsurilor pro-ciclice.

În 2017 sentimentul de business a pendulat între încrederea dată de creșterea economică din 2016 și scepticism cu privire la sustenabilitatea creșterii economice în a doua jumătate a anului. Cel puțin așa arată datele cercetării comparative Evoluția afacerilor din România din 2017, realizata de compania Valoria.

Studiul a fost realizat în rândul a 308 executivi de top ai companiilor importante din România – multinaționale și antreprenoriale – despre evoluția previzionată a afacerilor în anul 2017. Indicatorii urmăriti sunt:cifra de afaceri, profit, investiții,evoluția numărului de angajați și a nivelului salariilor.

Decidenții care au dat răspunsurile despre acești indicatori conduc companii din 14 industrii și au cifre de afaceri cuprinse între 1 milion de euro și mai mult de 100 de milioane de euro. Ținând cont că principalele industrii care contribuie la creșterea economică de 6,1%,estimată pentru 2017 de Comisia Națională de Prognoza sunt: producție, agricultură și alimentație, construcții/imobiliare, comerț en gros și retail,am selectat datele relevante pentru acestea din analiza Valoria.

Producție industrială

Perspectiva de creștere a companiilor de producție este una rezervată. Numai 29% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 4% dintre respondenți (față de 13% anterior) nu prevăd nicio creștere a cifrei de afaceri în 2017.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 au suferit ajustări în a două parte a anului. 39% dintre companiile de producție (față de 35% anterior) se așteaptă la o creștere a profitului lor în intervalul 1%-5%, iar 11% (față de 3% la începutul anului) se așteaptă că profitul companiei să nu sufere nici o modificare față de anul anterior.
Conform rezultatelor cercetării, 23% dintre companiile de producție spun că nu vor crește investițiile în 2017, față de 10% cu 6 luni în urmă. În ce privește evoluția numărului de angajați, 32% spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% pe parcursul acestui an în timp ce 34% se așteaptă ca nivelul salariilor să crească cu doar 5%-10% în 2017.

Agricultură și alimentație

Companiile din agricultură și alimentație au o perspectiva de creștere pozitivă în 2017. 40% se aștepta ca cifra lor de afaceri să crească între 10%-20%, în timp ce 20% se așteaptă să crească între 5%-10%. Profitul este așteptat să fie în marja 5%-10% pentru 40% dintre companii, în timp ce investițiile vor crește cu 30% pe același interval. 60% dintre companiile din agricultură și alimentație se așteaptă ca numărul de angajați să crească între 5% și 20% corelate cu salariile ce se așteaptă să crească corelat pe același interval.

Constructii și imobiliare

În a doua parte a anului 2017, companiile de construcții și imobiliare își ajustează ratele de creștere. Nu mai puțin de 8% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 10%-20% (față de 33% la începutul anului). Perspectiva este confirmată de Comisia Națională de Prognoză, care a rectificat estimarea de creștere de la 6% făcută în 2016 pentru anul acesta la 1.5% din prezent. În consecință și previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt și ele ajustate. Doar 12% (față de 33% la începutul anului) se așteaptă ca profitul companiei să crească între 10%-20%. În septembrie 2017, 37% dintre companiile de construcții și imobiliare spuneau că nu vor face investiții în 2017, iar 31% vor face investiții de 1%-5%.
În semestrul al doilea al anului 2017, 38% dintre respondenți nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în 2017 în timp ce 27% dintre companiile de construcții și imobiliare se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10% iar 35% dintre companii se așteaptă la salarii în creștere cu 10%-20%.

Comerț engros și retail

Nu este deloc surprinzător faptul că perspectiva de creștere a companiilor din comerț en gros și retail este una pozitivă. Acestea se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 25% dintre respondenți (față de 23% anterior) prevăd o creștere între 10%-20% a cifrei de afaceri în 2017, iar 16% (față de 15% anterior) se așteaptă la o creștere între 20%-30%.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt optimiste, 18% (față de 8% în martie 2017) previzionează o creștere a profitului între 10%-20%. Conform rezultatelor cercetării, 14% (față de 8% anterior) dintre companiile de comerț en gros/retail spun că vor să își crească investițiile cu 10%-20%.
Scade de la 31% la 20% procentul companiilor care spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% în acest an. Doar 34% dintre companiile de comerț en gros/retail (față de 46% anterior) se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10%, iar 31% dintre companii se așteaptă la creșteri de 1%-5%.

Pe final de an

Nici cei mai optimiști comentatori nu se așteptau la o creștere economică de 6,1% a economiei României. Totuși, dacă se întâmplă,această evoluție are ca surse principale creșterea cu 7,7% a consumului corelat cu creșterea de 22% a salariilor din sectorul bugetar și scăderea investițiilor la 2%. Creșterile industriilor de mai sus sunt importante, numai că performanța primelor 3 este devansată de un nesănătos consum. În 2017, România trăiește un iluzoriu Black Friday.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente




Țuca Zbârcea & Asociații a contribuit la lansarea, în premieră pe piața locală, a unui studiu de impact al GDPR la nivel multi-jurisdicțional

Cu prilejul conferinței „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!” din data de 9 noiembrie, societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații a organizat un duplex Londra-București, prilej cu care au fost prezentate rezultatele studiului „Personal Data: the new oil and its toxic legacy under the General Data Protection Regulation”, realizat de firma britanică DAC Beachcroft LLP.

Țuca Zbârcea & Asociații, în parteneriat cu Oracle România și Logika IT Solutions au organizat, în data de 9 noiembrie, conferința „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!”. Evenimentul a reunit peste 200 participanți, reprezentați ai unor instituții financiar-bancare și companii active în varii industrii, precum tutun, farma și servicii medicale, telecomunicații, IT&C, electronice și electrocasnice, jocuri de noroc, energie, siderurgie, imobiliar, HR, publicitate, etc.

Conferința a analizat principalele elemente de noutate care vor fi introduse începând cu 25 mai 2018 de Regulamentul nr. 679/2016 (GDPR), aducând în dezbatere instrumentele juridice și tehnice prin care vor fi asimilate noile cerințe.

La eveniment au participat, în calitate de vorbitori, reprezentanții Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) – Oana Luisa DUMITRU, Șef Birou Relații Internaționale și Adina DIACONESCU, Șef Serviciul Înregistrare Operatori, precum și avocați specialiști în data privacy din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată din Gabriel ZBÂRCEA, Managing Partener; Horia ISPAS, Partener; Bogdan HALCU, Managing Associate; Ciprian TIMOFTE, Managing Associate; Sergiu CREȚU, Avocat senior. Acestora li s-au adăugat echipele Oracle România și Logika IT Solutions, formate din Sorin MÎNDRUȚESCU, Country Leader și Silviu TEODORU, Technical Customer Adviser, respectiv Adrian SORA, Senior Enterprise Arhitect.

Lectorii au abordat teme precum: securitatea datelor, consimțământul conform GDPR, responsabilul cu protecția datelor (DPO), evaluarea impactului asupra protecției datelor (DPIA). Nu în ultimul rând, întrucât procesul de aliniere la GDPR la nivelul întregii organizaţii acoperă mai multe zone funcţionale şi tehnice şi implică o ajustare a proceselor curente din companie, experții au prezentat un exerciţiu interactiv extrem de apreciat. Astfel, pornind de la o situaţie curentă a unei companii, au fost simulați paşii de implementare a modificărilor impuse de GDPR, analizându-se implicațiile din punct de vedere juridic, precum și cele la nivel de procese de business, la nivel IT şi instrumentele software ce vin să automatizeze aceste procese.

Invitat în deschiderea evenimentului, avocatul Gabriel ZBÂRCEA, Managing Partner, Țuca Zbârcea & Asociații, a declarat: „Adoptarea  Regulamentului nr. 679/2016 privind protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un eveniment major, cu impact uriaş asupra operatorilor de date cu caracter personal. Subiectul este cu atât mai interesant, cu cât implică aspecte legate de procesarea big data, metadata, profilare sau alte chestiuni foarte sensibile, cum ar fi un posibil conflict între dreptul la protecţia datelor și reglementări din domeniul securității”.

În plus, ca element de noutate pe piața locală, a fost lansat, în cadrul unei videoconferințe colaborative, studiul firmei de avocatură britanice DAC Beachcroft LLP, cu tema „Personal Data: the new oil and its toxic legacy under the General Data Protection Regulation”. Analiza acoperă cele 28 de state membre UE și evidențiază riscurile de răspundere în aceste jurisdicții (sancțiuni financiare, dreptul la compensații și procese colective) după intrarea în vigoare a GDPR. Între altele, raportul arată că peste 80% dintre țări se așteaptă la o creștere a cererilor de despăgubire pentru încălcări ale protecției datelor după luna mai 2018. În cadrul acestui proiect, analiza referitoare la România a fost elaborată de avocații Țuca Zbârcea & Asociații – Cătălin BĂICULESCU, Partener și Sergiu CREȚU, Avocat senior.

Evenimentul „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!” se înscrie în seria manifestărilor cu tradiție organizate de Țuca Zbârcea & Asociații pe subiecte de interes larg, cum ar fi Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, legislaţia achiziţiilor publice, consecinţele dării în plată sau diverse teme de actualitate fiscală.




Brand de țară ca afară. România în era jocurilor video

Digitalizarea globală creşte şi preferinţa pentru jocuri. Se dezvoltă o industrie care are un impact economic important şi devine monedă de soft power la nivel de stat. Este aproape imposibil să vorbeşti despre industria jocurilor video fără să te uiţi la influenţa, la valorile de atracţie şi la puterea de seducţie pe care aceasta le promovează.

În era informaţiei, când credibilitatea este cea mai rară resursă, industria de gaming devine furnizor de încredere. Încrederea în capacităţile tehnice şi creative, ancorarea în prezent şi privirea spre viitor, pariul pe iniţiativa şi originalitate ale unei naţiuni, toate acestea se întâlnesc în industria de gaming.

Un studiu de caz, care poate servi drept exemplu pentru România, este Polonia. În această ţară guvernul a înţeles să sprijine dezvoltarea industriei de gaming, cu rezultate foarte bune atât pentru această industrie, cât şi pentru stat.

În Polonia industria de gaming a cunoscut o creştere fulminantă datorită:

1. Sistemului de educaţie centrat pe ştiinţe exacte;
2. Încrederii în capacitatea resursei umane să genereze produse proprii (de ex. seria de jocuri Witcher);
3. Investiţiei în una dintre cele mai populare platforme de distribuţie digitală de jocuri din lume – GOG.com 4. Oferirii de deduceri fiscale la investiţiile în cercetare şi dezvoltare din această industrie.

Datorită acestor măsuri, Polonia a fost un Făt-Frumos care a crescut într-un an cât alţii în şapte. Adică de la 279,6 milioane dolari în 2014, la 408 milioane dolari în 2015, 1,26 miliarde dolari în 2016. În ce priveşte studiourile de gaming acestea numără 331 companii, dintre care 99% sunt IMM-uri. În acest context 95% din veniturile obţinute de aceste studiouri provin din exportul de produse proprietare. Între 2014 şi 2018 este estimată o rată compusă de creştere (CAGR) de 5,4% a industriei de gaming ceea ce plasează Polonia pe locul 19 la nivel mondial.

Anual guvernul polonez, prin intermediul Centrului Naţional de Cercetare şi Devoltare, alocă aproximativ 27 de milioane euro (116 milioane de zloţi polonezi) pentru finanţarea celor mai promiţători dezvoltatori de jocuri. Interesul guvernului polonez pentru sprijinirea industriei de gaming a crescut după succesul seriei de jocuri Witcher realizat de studioul local CD Projekt RED. Succesul seriei Witcher şi al Cyberpunk 2077 au condus la listarea companiei la bursa din Varşovia. Veniturile raportate în 2016 ale CD Projekt RED au condus la o valoare estimată a companiei de 2,3 miliarde dolari.

Pentru Polonia industria de gaming a devenit o ramură a economiei cu potenţial remarcabil. Titlurile lansate de către studiourile poloneze se bucură de succes artistic şi comercial. Pentru polonezi industria de jocuri este o sursă de mândrie naţională şi a fost declarată drept una dintre specializările cu nivel înalt de inteligenţă.

În România valoarea estimată a pieţei a crescut constant de la 114,7 milioane dolari în 2014, la 137 milioane dolari în 2015 şi 145,3 milioane dolari în 2016. În prezent, industria de jocuri numără 80 de studiouri de dezvoltare, majoritatea veniturilor fiind generate de reprezentanțe locale ale marilor companii de gaming din lume. Creşterea industriei este susţinută şi de numărul mare de companii înfiinţate doar în 2016, 25% din totalul studiourilor de gaming.

Industria de jocuri din România s-a remarcat prin dezvoltarea sau co-dezvoltarea unor titluri internaţionale mari şi prea puţin prin titluri dezvoltate de companii româneşti; 85% din studiourile din România sunt specializate pe dezvoltare de jocuri, iar 15% din studiouri se focalizează pe servicii de specialitate pentru industrie.

Jocurile video fac parte din evantaiul industriilor creative. Acestea ajută la promovarea artei şi potenţialului local, comunică valori, sunt un mijloc de transmisie culturală şi contribuie la construirea brandului de ţară. Polonia a dat CD Projekt RED, care a lansat Witcher şi a propulsat industria poloneză de gaming în top-ul dezvoltatorilor mondiali. Când vom avea versiunea românească a studio-ului care să lanseze un titlu de asemenea succes?

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente




România a urcat pe locul 50 în clasamentul global Paying Taxes 2017 calculat de PwC

România a urcat 5 poziţii până pe locul 50 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2017, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume.

Mihaela Mitroi„Se observă că multe dintre statele din Europa Centrală şi de Est au făcut progrese în ultimul an în ceea ce priveşte uşurarea plăţii taxelor. Astfel, Cehia a făcut un salt de pe locul 122 până pe poziţia 53 în clasament, Polonia a urcat de pe locul 58 pe poziţia 47, Slovacia a urcat de pe locul 73 pe 56, Ungaria a urcat de pe locul 95 pe 77, iar Bulgaria de pe 88 pe 83. O evoluţie spectaculoasă a avut şi Moldova, care a urcat pe poziţia 31 în clasamentul Paying Taxes, faţă de locul 78 înregistrat anul trecut. Acest lucru subliniază că suntem într-o competiţie regională din ce în ce mai intensă privind uşurarea plăţii taxelor şi a reducerii poverii fiscale, iar România ar trebui să continue şi să intensifice ritmul măsurilor fiscale pozitive luate în ultimii ani pentru a se poziţiona ca o destinaţie mai atractivă pentru investiţii”, consideră Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (40,3%) şi cea globală (40,6%).




Prioritatea directorilor financiari în perioada următoare trebuie să fie tranziția către mediul digital

  • Deși joacă un rol strategic tot mai mare, directorii financiari continuă să se concentreze în primul rând pe gestionarea costurilor
  • Doar 49% dintre directorii financiari declară că vor avea o contribuţie importantă la transformarea digitală a afacerii
  • Directorii financiari nu pot aprecia deocamdată impactul pe care tranziția către mediul digital îl va avea asupra organizației

Directorii financiari (CFO) continuă să se concentreze mai mult pe gestionarea costurilor şi pe stabilirea bugetelor decât pe extinderea rolului lor strategic, deși relaţia cu directorii generali (CEO) a devenit tot mai strânsă în ultimii trei ani, pe măsură ce directorii financiari şi-au asumat rolul de consilieri strategici ai directorilor generali, se arată în cea de-a cincea ediție a studiului EY – Partnering for performance.

Studiul EY are la bază un sondaj derulat la nivel global în rândurile a 652 de directori financiari și directori generali. Conform studiului, 82% din directorii financiari consideră că atunci când colaborează cu directorul general în procesul de luare a deciziilor legate de fuziuni şi achiziţii, de managementul performanţei, de trecerea la mediul digital şi de redefinirea modelului operaţional al afacerii, cele mai importante contribuţii ale lor continuă să se limiteze la dimensiunea financiară tradiţională.

Bogdan Ion_EY CMPBogdan Ion, Country Managing Partner EY România, explică: “Directorii generali s-au bazat foarte mult pe directorii financiari în perioada crizei ca să gestioneze optimizările de costuri şi să-şi protejeze firmele. Acum, în contextul stabilizării economiei, directorii financiari trebuie să asigure echilibrul fragil între nevoia de control al costurilor şi nevoia de creştere. Adică între disciplina financiară şi asumarea de noi riscuri, care să ducă la creştere şi la inovare.”

Accelerarea business-ului digital

Deşi se implică tot mai mult în definirea direcţiilor strategice ale afacerii, directorii financiari se pare că nu au realizat în totalitate rolul pe care ar trebui să îl joace în tranziţia către digital, un factor cheie care afectează afacerile din prezent. Această trecere are un efect disruptiv asupra afacerii în ansamblu şi asupra modelelor operaţionale ale organizaţiei.

Doar 50% dintre directorii financiari fac din tranziţia către un model digital de afaceri o prioritate de top în următorii trei ani, conform studiului, şi doar 49% dintre ei cred că vor avea o contribuţie importantă sau foarte importantă în cadrul acestei tranziţii. Aceste date arată faptul că mulţi directori financiari nu înţeleg pe deplin impactul pe care universul digital îl va avea asupra afacerii, şi nici responsabilitatea care le revine în derularea și implementarea acestui proces de transformare.

Directorii financiari au un rol important de jucat în această zonă, inclusiv în optimizarea mediului digital în vederea reducerii costurilor şi gestionării riscurilor de natură legală, fiscală și de reglementare, generate de mediul digital.

“Transformarea digitală reprezintă în prezent una dintre cele mai mari provocări şi oportunităţi pentru companii. Cu toate acestea, doar jumătate dintre directorii financiari îi acordă atenţia meritată. Această tranziţie are puterea de a transforma în necunoscuți liderii actuali de piaţă, într-un timp foarte scurt. Directorii financiari care nu vor lua ține cont de această schimbare vor avea mult de recuperat, pe măsură ce competitorii lor vor valorifica avantajele culturii digitale pentru a deveni lideri în industrie”, adaugă Bogdan Ion.

Parteneriatul strategic nu se limitează la mediul digital

Redefinirea operaţională şi măsurarea performanţelor sunt identificate ca fiind alte două zone prioritare în colaborarea dintre CFO și CEO. Majoritatea directorilor financiari (85%) care fac din redefinirea modelului operaţional o prioritate de top declară un nivel mai mare de colaborare cu directorii generali. Conform studiului, măsurarea performanţelor organizaţiei reprezintă una dintre zonele cheie unde directorii financiari simt că trebuie să aibă o contribuţie mai mare.

“Rezultatele arată limpede că directorii financiari şi directorii generali trebuie să lucreze împreună pentru a menține un echilibru între analiza trecutului și viziunea de business, orientându-și în egală măsură atenția asupra digitalizării afacerii. Iar pentru dezvoltarea unui parteneriat performant este esențial ca directorii financiari să se concentreze pe valoarea pe care o pot genera dincolo de controlul costurilor,” concluzionează Bogdan Ion.




Precizări referitoare la sumele prevăzute în proiectul de buget 2016 pentru culte religioase

În urma materialelor de presă apărute după publicarea proiectului de buget pentru anul 2016, Ministerul Finanțelor Publice a făcut următoarele precizări:

1. Proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a salariilor acordate personalului clerical și neclerical.

În cazul personalului clerical, contribuția statului la salarizarea personalului de cult CREȘTE de la 278,3 milioane lei anul acesta la peste 315,1 milioane lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuția statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% față de anul 2015, de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei în anul 2016.

2. Proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a contribuției statului, pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor, de la 12,8 milioane lei anul acesta la 13 milioane lei în anul 2016.

3. Anul viitor păstrează în buget suma de 1,3 milioane lei alocată în scopul finanțării Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos.

Sumele suplimentare prevăzute în bugetul 2016 pentru culte religioase, de aproximativ 150 milioane de lei au fost prevăzute ținând cont de actele normative aprobate în 2015 referitoare la creșterile salariale în acest sector. Suma suplimentară este comparabilă cu suma alocată în anul 2015 pentru construcții și reparații.




Fiscul obligat să plătească dobânzi în cuantum de peste 30 de milioane de lei pentru nerambursarea la termen a TVA către Cargill Agricultura, reprezentată de Avocații D&B David și Baias S.C.A.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul ANAF împotriva unei sentințe pronunțate de Curtea  de Apel București prin care a fost recunoscut dreptul Cargill Agricultura S.R.L., asistată de avocații D&B David și Baias S.C.A., de a primi  dobânzi în cuantum de peste 30 de milioane de lei pentru nerambursarea în termenul legal a TVA.

Dan DascaluInstanța supremă a înlăturat argumente invocate pe fond de ANAF pentru a justifica întârzierea în soluționarea cererii. Astfel, s-a respins susținerea ANAF că termenul de 45 de zile pentru soluționarea cererilor de rambursare ar fi unul de recomandare. “Acceptarea unei asemenea susțineri ar fi fost în contradicție cu însăși esența contenciosului administrativ, reflectată în jurisprudența constantă a instanței supreme în privința acțiunilor în obligarea administrației fiscale să soluționeze contestațiile fiscale, atunci când acestea încalcă termenul legal de soluționare a cererilor” a declarat Dan Dascălu, Avocat Partener D&B David şi Baias.

De asemenea, Curtea de Apel București a considerat neîntemeiate  susținerile ANAF în sensul că depășirea termenului de 45 de  zile pentru soluționarea rambursării TVA s-ar fi realizat cu respectarea dispozițiilor legale. Printre altele, s-a reținut că ANAF nu poate susține că derularea inspecției fiscale ca urmare a schimbării categoriei de risc fiscal al Societății la mai bine de 10 luni de la data depunerii deconturilor de TVA ar fi constituit un motiv pertinent care să justifice prelungirea termenului de 45 de zile de soluționare a cererii de rambursare, atât timp cât legea prevede obligativitatea realizării analizei de risc în maximum 15 zile de la data depunerii deconturilor.

În acord cu practica instanțelor naționale din alte cauze de dobânzi, a fost reliefată în sentința de fond şi importanta rambursării la termen a TVA, astfel cum este ea dedusă din jurisprudența europeană care protejează contribuabilii de orice fel de abuzuri ale statului din această perspectivă. “Esențială în acest context a fost hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din Cauza Rafinăria Steaua Română C-431/12 (reprezentată de D&B David şi Baias în cauza respectivă), în care s-a reliefat că pentru contribuabil este total nerelevant motivul pentru care rambursarea excedentului de TVA a intervenit cu întârziere” a precizat Dan Dascălu.

Acest litigiu a început în 2009, când ANAF respingea cererea de acordare de dobânzi formulată de Cargill Agricultura, întrucât organul fiscal tergiversase anterior mai bine de un an o solicitare de rambursare a TVA în cuantum de peste 100 milioane lei.

A urmat un drum extrem de sinuos, întrucât ANAF nu a refuzat să soluționeze şi contestația societății împotriva tăcerii organelor fiscale, fiind necesar ca societatea să formuleze o  acțiune pentru obligarea ANAF să emită decizia de soluționare a contestației, acțiune finalizată abia la finalul anului 2011.

După respingerea de către ANAF a solicitării de acordare a dobânzilor, a urmat o primă soluție a Curții de Apel București favorabilă contribuabilului. Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis însă cauza spre rejudecare instanței de fond, pentru administrarea de probatorii suplimentare, în special pentru că autoritatea fiscală pretindea că acțiunea Cargill ar fi fost tardiv formulată, întrucât organele fiscale susțineau că ar fi comunicat contribuabilului încă din 2010 decizia de soluționare a contestației.

A urmat o nouă judecată în fond, în care Curtea de Apel București a pronunțat o nouă soluție favorabilă contribuabilului, reținând că ANAF susține in mod greșit că ar fi comunicat societății decizia de soluționare a contestației în anul 2010 întrucât  confirmarea de primire invocata de organul fiscal ca proba nu atestă transmiterea respectivului document, ci a unui alt înscris care nu are legătura cu dosarul in discuție. Aceasta soluție a fost confirmată irevocabil prin decizia recentă pronunțată de Înalta Curte de Casație şi Justiție.

Cum speța comentată ridică numeroase aspect interesante, de largă şi maximă utilitate, este de așteptat să suscite comentarii suplimentare după aflarea motivării deciziei Înaltei Curți de Casație şi Justiție.

Echipa D&B David şi Baias care a fost implicată în susținerea cauzei care s-a finalizat printr-o soluție favorabilă societății Cargill Agricultura S.R.L. este formată din avocații specializați în litigii fiscale, Dan Dascălu şi Ana-Maria Iordache.




Obligativitatea raportării nefinanciare de către companiile din statele membre ale Uniunii Europene

 Matei DimoftacheAutor: Matei DIMOFTACHE – Managing Associate, Head of Banking & Finance

În 29 septembrie 2014 Consiliul European a adoptat Directiva 2014/95/EU, prima Directivă privind raportarea nefinanciara de către entitățile de interes public din UE, care a intrat în vigoare în noiembrie 2014.

Directiva 2014/95/UE modifică  Directiva 2013/34/UE privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale companiilor de interes public, având termen limită de transpunere în legislațiile statelor membre data de 20 iulie 2015. Modificările aduse prin Directiva 2014/95/UE urmează a fi transpuse în legislațiile statelor membre până cel târziu la data de 6 decembrie 2016.

Directiva 2014/95/UE amendează Directiva 2013/34/UE, în sensul în care introduce obligativitatea raportării performanţei non-financiare în cazul anumitor tipuri de organizații şi a modului prin care implementează o politică proprie privind asigurarea diversității la nivelurile cele mai înalte de conducere.

Directiva 2014/95/UE ia naștere în contextul în care Parlamentul European a invitat Comisia să prezinte o propunere legislativă privind prezentarea de informații nefinanciare de către întreprinderi, permițând un nivel ridicat de flexibilitate în acțiune, pentru a se ține seama de natura multidimensională a responsabilității sociale a întreprinderilor și de diversitatea politicilor în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor.

În considerarea sensului și obiectivelor stabilite prin Comunicarea intitulată „Actul privind piața unică — Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întă­rirea încrederii — «Împreună pentru o nouă creștere»”, adoptată la 13 aprilie 2011, Comisia a identificat la rândul său necesitatea de a crește la un nivel înalt și comparabil în toate statele membre transparența informațiilor sociale și de mediu furnizate de întreprinderile din toate sectoarele. Astfel, este necesar ca întreprinderile mari și grupurile de întreprinderi, de interes public, conform definițiilor din Directivă, să întocmească o declarație nefinanciară care să conțină informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.

Entitățile de interes public care sunt întreprinderi-mamă ale unui grup mare care, la data bilanțului pe o bază consolidată, depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 angajați în cursul exercițiului financiar, includ în raportul de gestiune consolidat o declarație nefinanciară consolidată care conține, în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției grupului și a impactului activității sale, informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită, inclusiv:

  • descriere succintă a modelului de afaceri al grupului;
  • descriere a politicilor adoptate de grup în legătură cu aceste aspecte, inclusiv a procedurilor de diligență necesară aplicate;
  • rezultatele politicilor respective;
  • principalele riscuri legate de aceste aspecte care decurg din operațiunile grupului, inclusiv, atunci când este relevant și proporțional, relațiile de afaceri, produsele sau serviciile sale care ar putea avea un impact negativ asupra domeniilor respective și modul în care grupul gestionează riscurile respective;
  • indicatori-cheie de performanță nefinanciară relevanți pentru activitatea specifică a întreprinderii.

La solicitarea prezentării informațiilor, statele membre prevăd că întreprinderea-mamă se poate baza pe cadrele naționale (deocamdată inexistente în România), ale Uniunii (e.g. Eco-Management and Audit Scheme (EMAS), sau internaționale (e.g. United Nations Global Compact (UNGC) etc., în acest caz întreprinderea-mamă precizând cadrele pe care s-a bazat.

O întreprindere-mamă care este de asemenea filială este scutită de obligația de transmitere a declarației nefinanciare dacă întreprinderea-mamă scutită și filialele sale sunt incluse în raportul de gestiune consolidat sau în raportul separat al unei alte întreprinderi.

Dacă o întreprindere-mamă întocmește un raport separat, corespunzător aceluiași exercițiu financiar, care se referă la întregul grup, indiferent dacă acest raport se bazează sau nu pe cadrele naționale, ale Uniunii sau internaționale, care cuprinde informațiile cerute pentru declarația nefinanciară consolidată, statele membre pot scuti întreprinderea-mamă respectivă de obligația de a întocmi declarația nefinanciară consolidată, cu condiția ca acest raport separat:

  • să fie publicat împreună cu raportul consolidat de gestiune, în conformitate cu articolul 30; sau
  • să fie pus la dispoziția publicului într-un termen rezonabil care nu depășește șase luni de la data bilanțului, pe site-ul întreprinderii-mamă, și să fie menționat în raportul consolidat de gestiune.

Statele membre pot impune ca informațiile din declarația nefinanciară consolidată sau din raportul separat să fie verificate de un prestator independent de servicii de asigurare.

Raportat la transpunerea în legislația românească a Directivei 34, respectiv a Directivei 95, apreciem că prevederile actelor normative de transpunere vor avea incidență directă asupra prevederilor Codului Fiscal, Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, Ordonanței de Urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice etc.

* * *

Despre autor

Matei DIMOFTACHE (39) – Managing Associate, Head of Banking & Finance

Matei deține o experiență de peste 15 ani în sistemul bancar și de asigurări.

Oferă asistență în crearea produselor și a procedurilor de creditare retail sau corporate, conceperea și implementarea procedurilor de achiziții, negociere și contracte, proceduri de mediere, proceduri anti-fraudă bancare sau specifice sistemului de asigurări, proceduri și sisteme de asistare a clienților customer care / complaints, precum și aspecte de reglementare.

Înainte de a se alătura echipei Duncea, Ștefănescu în 2010, Matei a fost implicat cu precădere în creare de produse de creditare retail sau corporate, creare produse de asigurare în cadrul unor operațiuni de start-up în sistemul bancar, de asigurări sau bancassurance în grupuri bancare internaționale de renume.




Neconstituționalitatea reţinerii garanţiei de bună conduită

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 / 19.03.2015 a fost publicată Decizia nr. 5 pronunțată de Curtea Constituțională la data de 15.01.2015 privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 2712, alin. 1 și 2 din OUG nr. 34 / 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (“OUG 34 / 2006”).

Prin decizia pronunțată, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 2712, alin. 1 și 2 din OUG 34 / 2006 care prevăd reținerea necondiționată a garanției de bună conduită în cazul respingerii contestației / cererii / plângerii sunt neconstituționale, întrucât încalcă dispozițiile art. 21, alin. 1 din Constituția României privind liberul acces la justiție, prin descurajarea contestatorului de a formula o contestație / cerere / plângere, considerând-se că orice respingere se convertește într-o sancțiune pentru un comportament necorespunzător.

De asemenea, prin Decizia pronunțată, Curtea Constituțională a considerat că prin reținerea necondiționată a garanției de bună conduită este afectat și dreptul de proprietate privată reglementat de art. 44 din Constituția României, diminuarea patrimoniului autorilor contestațiilor / cererilor / plângerilor neputând fi consecința directă a exercitării unui drept sau libertăți fundamentale, respectiv a unui drept procesual.

Astfel, Decizia Curții Constituționale suspendă efectele dispozițiilor art. 2712, alin. 1 și 2 din OUG 34 / 2006, pentru o perioadă de 45 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, timp în care dispozițiile declarate neconstituționale ar trebui puse în acord cu Constituția României. În caz contrar, la expirarea acestui termen, dispozițiile devenind în mod definitiv inaplicabile.

În aceste condiţii, începând cu data publicării în MonitorulOficial a Deciziei nr. 5 / 15.01.2015 pronunţată de Curtea Constituţională, reţinerea garanţiei de bună conduită de către autoritatea contractantă devine nelegală în situaţia respingerii sau retragerii contestaţiei, indiferent dacă această contestaţie a fost depusă anterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale, cu condiţia ca decizia pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi / sau decizia pronunţată de instanţa de judecată să nu fi devenit definitivă anterior datei de 19.03.2015. 

Vezi aici Legal Alert-ul