Raportul PwC analizează beneficiile unei abordări integrate privind gestionarea oceanelor

O abordare mai integrată a politicilor maritime este esenţială pentru a asigura că acestea sunt implementate în mod responsabil, eficient și corect, se arată într-un nou raport PwC.

Având în vedere faptul că peste 70% din planetă este acoperit de apă şi doar 5% din suprafața fundului mării a fost cartografiată şi fotografiată, am putea spune că potențialul economic este pe măsura vastității mărilor şi oceanelor.

În acest context, nu este deloc surprinzător că țările maritime consideră mările drept o resursă națională vitală şi acordă o atenție tot mai mare protecției acestora. Tot mai multe țări se adresează ONU pentru a-şi extinde platforma continentală, iar tot mai multe companii concurează pentru oportunitățile de a explora și exploata resursele maritime.

PwC Portugalia a evaluat modurile de exploatare a mărilor timp de mai mult de un deceniu, ca parte a proiectului internațional HELM, și a lansat de curând raportul Circumnavigation: An integrated approach to the economy of the sea. Acest raport analizează provocările și avantajele unei abordări integrate a oceanelor: problemele care apar, aspectele practice care necesită a fi abordate, precum și potențialele beneficii ale unei astfel de abordări.

Raportul subliniază faptul că pe măsură ce se dezvoltă tot mai multe industrii maritime, cu atât crește riscul de conflicte – conflicte între industrii, între exploatarea umană și conservarea marină, şi chiar între națiuni.

În multe cazuri, tensiunile apar din cauza diferitelor moduri de exploatare a resurselor mărilor: unele ramuri industriale exploatează suprafața maritimă, cum ar fi transporturile navale, industria piscicolă și a vaselor de croazieră; altele suprafața fundului mării, cum ar fi industria petrolieră și de gaze naturale; iar altele folosesc resursele eoliene de deasupra apei.

„Interesele celor care lucrează în fiecare dintre aceste industrii sunt deseori divergente. De exemplu, uneori, porturile de agrement sau turistice şi cele de pescuit rareori pot funcționa în acelaşi loc. Printr-o abordare mai integrată s-ar putea găsi modalități pentru ca aceste activități să se susțină reciproc, iar competențele să fie mai uşor transferabile. De asemenea, porturile și fermele piscicole se excludeau reciproc în trecut; ar trebui să se poată găsi soluții pentru a folosi în comun suprafețele şi resursele, acest lucru fiind în beneficiul ambelor părți ” a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul Echipei de servicii de taxe indirecte şi de mediu, PwC Europa Centrală şi de Est.

„Şi România are nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a zonelor sale de litoral, având în vedere potenţialul extrem de ridicat din punct de vedere al resurselor energetice din Marea Neagră, dar şi posibilele provocări de securitate şi de mediu din zonă”, a precizat Daniel Anghel.

Raportul PwC concluzionează că o abordare integrată a oceanelor asigură un echilibru adecvat între toate părțile interesate: guverne, mediul academic, mediul de afaceri, persoanele fizice și mediul înconjurător. Abordarea ia în considerare nevoile diferite și, uneori conflictuale privind ocuparea forței de muncă, biodiversitatea, comerțul și securitatea națională – asigurând în același timp că deciziile sunt luate în deplină cunoștință a impactului lor pe scală largă.

„Avantajele acestui tip de gândire „de tip albastru” sunt evidente. Este o abordare mai durabilă şi incluzivă, care promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă și stimulează inovarea, atât prin sprijinirea dezvoltării unor noi industrii, cât și prin încurajarea implementării unor noi idei în sectoarele tradiționale, cum ar fi pescuitul. Le permite economiilor mai mature să-şi valorifice mai mult zonele maritime și deschide noi oportunități pentru economiile în dezvoltare. Nu în ultimul rând, oferă un răspuns la provocările puse de schimbările climatice și schimbările demografice”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

De exemplu,  la nivel global va trebui să se asigure resurse de hrană pentru 9 miliarde de oameni până în 2050, iar tot mai mulți dintre aceştia își vor dori o dietă în stilul occidental, bogată în proteine. Acest lucru nu poate fi asigurat doar din agricultura convențională sau din industria cărnii: pescuitul și acvacultura vor fi esențiale pentru reducerea acestui decalaj, iar produsele secundare rezultate din procesarea fructelor de mare vor furniza materii prime utile pentru biotehnologie. De asemenea, lumea în 2050 va necesita în jur de 50% mai multă energie decât în prezent, iar valurile din larg și energia eoliană vor oferi alternative durabile pentru a face față acestei cereri crescute de energie.

Dar, care ar fi provocările unei abordări integrate? Una dintre ele este de a înțelege că reperele temporare în acest mediu sunt mai lungi decât cele pe care noua lume digitală este dispusă să le tolereze. Este un mediu în care schimbările necesită timp, fiind necesară o perspectivă pe termen lung. Un alt aspect este lipsa de conștientizare cu privire la amploarea oportunităților, ceea ce implică faptul că investițiile în acest domeniu au o prioritate scăzută, atât din perspectiva guvernelor cât și a companiilor.

„Deoarece mările sunt resurse comune, acest lucru implică şi faptul că strategia trebuie să fie, de asemenea, una comună. O strategie economică a mărilor trebuie să fie una integrată nu numai la nivelul industriilor, dar şi la nivel național şi regional. Avem nevoie de cooperare internațională pentru a putea valorifica această resursă vastă la întregul ei potențial.”, adaugă Ionuţ Simion.

Unele țări iau deja iau o serie de acțiuni în acest sens:

• Norvegia îşi gestionează industriile maritime într-un mod holistic, de la producția de fructe de mare gourmet, la excursii turistice şi fermele de acvacultură din fiorduri.
• Irlanda are o strategie maritimă integrată – Harnessing Our Ocean Wealth – care gestionează producția de fructe de mare, turismul și energia offshore, reunind toate părțile interesate.
• În Germania există un sector de servicii financiare foarte dezvoltat, care oferă servicii de asigurare maritimă și alte tipuri de servicii pentru sectorul transportului maritim și al construcțiilor navale.
• Iar Noua Zeelandă îşi valorifică spectaculoasele sale locații de coastă cu scopul de a deveni o locație pentru evenimentele internaționale de navigație, precum și un centru specializat în construirea și întreținerea de ambarcațiuni.

Vă invităm să accesați http://www.pwc.pt/en/publications/helm.html pentru mai multe informații despre proiectul HELM şi pentru a descărca raportul Circumnavigation: An integrated approach to the economy of the sea.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Atunci când companiile caută să identifice noi piețe emergente în care să-și extindă activitatea, tendința naturală este de a se orienta către marile economii emergente ale lumii. Raportul PwC World in 2050 lansat de curând arată că, pe termen lung, cele mai mari șapte economii emergente – grupul E7 – ar putea înregistra o creștere, în medie, de două ori mai rapidă decât grupul G7.

Cu toate acestea, în ultimul raport lunar Global Economy Watch, economiştii PwC atrag atenția asupra altor economii de dimensiuni medii.

„Noi credem că există și alte economii mai mici, dar la fel de atrăgătoare – ceea ce noi numim „pockets of opportunity”- pe care companiile ar trebui să le ia în considerare atunci când se gândesc să-şi extindă activitatea la nivel internațional”, spune Barret Kupelian, Senior Economist, PwC.

Vietnam, de exemplu, a negociat un acord comercial cu Uniunea Europeană și astfel s-ar putea dezvolta într-un hub de producție în viitor. Există dovezi tangibile că Vietnamul apelează la Investițiile Străine Directe (ISD) pentru a-şi transforma economia dintr-una bazată pe un volum mare de produse şi costuri reduse către una axată pe valoare adăugată mare, telefoanele mobile fiind în prezent cele mai exportate produse, depășind bunurile de larg consum.

Polonia, având acces la Piața Unică, are una dintre cele mai liberale regimuri pentru ISD dintre economiile mai bogate. De asemenea, are costuri relativ scăzute ale forței de muncă – de exemplu, costul orar al forței de muncă în Polonia a fost de 8,60 euro în 2015, cu mult sub media UE de 25 euro pe oră. Acești doi factori, împreună cu poziţionarea sa centrală în cadrul continentului european extins, au ajutat Polonia să atragă investiții străine directe însumând o valoare totală de 200 de miliarde de dolari sau aproximativ 50% din PIB-ul său.

Iar Columbia a demarat un program radical de investiții de 70 miliarde de dolari în infrastructură, un avantaj pentru întreprinderile care se specializează în proiectare și construcții. Columbia este o economie de mărime medie, care este pregătită să crească pe termen scurt și mediu. Stabilizarea sau, în unele cazuri, creșterea prețurilor bunurilor de larg consum în cursul anului trecut și deprecierea peso-ului columbian au contribuit la finalizarea procesului de ajustare externă.

În ultimul raport, economiștii analizează, de asemenea, impactul potențial al creșterii continue a ratelor dobânzilor din SUA asupra economiilor emergente. Chiar dacă unele piețe ar putea fi expuse excesiv la datoriile exprimate în dolari, ei cred că cele mai multe sunt într-o poziție mai bună pentru a face față politicii monetare mai stricte din SUA, din trei motive.

În primul rând, Rezerva Federală a Statelor Unite ale Americii (FED) a anunțat o creștere lentă și cuantificabilă a ratelor, oferind companiilor de pe piețele emergente mai mult timp pentru a planifica strategia lor de gestionare a datoriei externe. În al doilea rând, majoritatea piețelor emergente au în vigoare regimuri flexibile ale cursului de schimb, ceea ce le permite să modereze impactul negativ al scurgerii de capital prin ajustarea nominală a ratei de schimb. Și în al treilea rând, date fiind prețurile materiilor prime care sunt din nou în creștere și care ar putea să se stabilizeze în acest an, economiile emergente care se bazează pe exporturile de materii prime şi petrol (de exemplu Nigeria, Brazilia) ar trebui să vadă o îmbunătățire la nivelul balanţei lor externe.

În cele din urmă, economiștii analizează şi economiile din Zona Euro. În ultimele trei luni ale anului 2016, PIB-ul Zonei Euro a crescut cu 0,4% de la trimestru la trimestru, înregistrând o continuă creștere pentru al 15-lea trimestru consecutiv. La o privire de ansamblu a anului precedent, rezultatele arată că economia Zonei Euro a crescut mai repede decât cea a SUA în 2016.

Cu toate acestea, o analiză mai atentă a datelor dezvăluie o concluzie mai nuanţată. Economia SUA este cu aproximativ 12% mai mare acum faţă de nivelul de la începutul crizei financiare (ultimul trimestru al anului 2007). În același context, performanța Zonei Euro este mai dezamăgitoare, deoarece economia acesteia este cu doar 4,6% mai mare. Acest lucru sugerează că ritmul de recuperare a economiei Zonei Euro a fost de trei ori mai lent decât cel al SUA, în decursul aceleiași perioade.

Cu toate că PIB-ul economiilor de la periferia Zonei Euro este în creștere mai rapid decât în cel ale economiilor centrale, rezultatele în termeni de nivel nominal al PIB-ului arată o imagine diferită. De exemplu, economiile centrale, cum ar fi Germania, Franța și Țările de Jos sunt acum mai mari în comparație cu momentul declanșării crizei financiare globale. Italia, cu toate acestea, este singura economie centrală din eșantion care rămâne la un PIB mai mic în comparație cu nivelul înregistrat înainte de criză.

La capătul opus al spectrului, imaginea asupra economiilor care au avut nevoie de asistenţă financiară este ambivalentă. Pe de o parte, economia Greciei este în jur de 25% mai mică decât înainte de criză. Economiile Portugaliei și Ciprului continuă să fie mai mici în comparație cu dimensiunea lor înainte de criză, însă Cipru a reușit să recupereze teren mai rapid după procesul de restructurare decât Grecia. În cele din urmă, Spania este liderul la nivelul economiilor periferice, economia sa fiind cu doar 0,7% mai mică comparativ cu nivelul anterior crizei. În absenţa unui eveniment care să deraieze această  evoluţie, se aşteaptă ca Spania să fie prima economie periferică care să depăşească dimensiunea sa de dinainte de criză.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați ediția de luna acesta a Global Economy Watch www.pwc.com/GEW.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

În Monitorul Oficial nr. 113 / 10.02.2017 a fost publicat Ordinul nr. 17 / 2017 privind aprobarea responsabilitatilor Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 102 / 2016 privind incubatoarele de afaceri (“Ordinul”).

Prezenta informare legislativa apare în completarea aceleia privind publicarea Legii nr.102 / 2016 privind incubatoarele de afaceri. Conform Legii 102/2016 si Ordinului, scopul incubatorului de afaceri este de a conferi suport managerial, precum si un mediu propice dezvoltarii, întreprinderilor mici si mijlocii nou înfiinate.

Ordinul reglementeaza în mod expres si aproba:

- normele de aplicare a Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, continând procedura de acordare a titlului de incubator de afaceri;

- regulamentul de selectare si numire a administratorului incubatorului de afaceri;

- procedura de constituire a Comisiei cu atributii în domeniul incubatoarelor de afaceri.

Titlul de „incubator de afaceri” se acorda în baza cererii depuse de catre fondatorul sau administratorul unui incubator, în urma depunerii urmatoarelor documente:

a. cererea pentru acordarea titlului de incubator de afaceri
b. studiul de fezabilitate
c. planul de afaceri
d. dovada existenei infrastructurii incubatorului de afaceri
e. contractele încheiate de catre administratorii, fondatorii sau proprietarii infrastructurii incubatorului cu furnizorii de utilitai de electricitate, apa-canal, internet sau cu intermediarii care detin contracte cu acesti furnizori, în condiiile în care nu exista litigii între acestia.

Urmare a obtinerii titlului de incubator de afaceri, cu exceptia incubatorului specific unui sector, fondatorul va avea obligativitatea (i) crearii unui numar de minimum 32 de locuri de munca si (ii) incubarii unui numar de 16 societati.

Criteriile incubatorului specific unui sector sunt:

(i) crearea unui numar de minimum 20 de locuri de munca si
(ii) incubarea unui numar minim de 16 societati, respectiv minimum 10 societati în cazul celor care activeaza în sectoarele de productie.

Titlul de incubator de afaceri confera fondatorului, prin intermediul schemelor de ajutor de stat, initiate de autoritatile publice locale, dreptul de a beneficia de urmatoarele facilitati prevazute de Legea nr. 102/2016:
-
scutire de la plata impozitului pe teren, corespunzator terenului aferent infrastructurii incubatorului de afaceri;
-
scutire de la plata impozitului pe cladiri, corespunzator cladirilor care fac parte din infrastructura incubatorului de afaceri;

- scutiri de la plata oricaror taxe datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, pentru eliberarea oricaror certificate de urbanism, autorizaii de construire si/sau autorizatii de desfiintare de constructii pentru terenurile si cladirile aferente infrastructurii incubatorului de afaceri;

- alte facilitati ce pot fi acordate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale sau centrale.

Cererea de solicitare a titlului de incubator de afaceri este analizata de Comisia cu atributii în domeniul incubatoarelor de afaceri din cadrul autoritatii administratiei publice centrale, cu atributii în domeniul întreprinderilor mici si mijlocii si mediului de afaceri.

Titlul de incubator de afaceri se acorda pe o perioada de 10 ani. În cazul expirarii valabilitatii titlului de incubator de afaceri, fondatorul va reiniia procedura de acordare, cu cel puin 60 de zile calendaristice înainte de data expirarii valabilitatii titlului initial.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Mirajul dorințelor

A apărut un nou refren în lumea de business: “relaţia cu consumatorul”. Uneori reală, alteori mimată prin discurs, relaţia cu consumatorul se rezumă la afirmaţia “ne pasă de tine”. Evident că această preocupare are în spate şi un interes economic firesc pentru orice activitate care-şi propune profitul.

“Consumatorul este în centrul preocupărilor noastre” sau “angajamentul nostru faţă de consumator este” sau “clienţii noştrii sunt cei mai importanţi parteneri” sunt doar câteva din formulele cel mai des utilizate în mesajul public al companiilor.

Dacă nu există o simetrie între ceea ce comunică şi ceea ce livrează de fapt compania, relaţia cu consumatorul se rezumă fie la un department de customer service cu rol adminstrativ, fie pur şi simplu la un PR neprofesionist.

Testul realității

Ca în orice activitate sunt companii care excelează în construirea relaţiei cu consumatorii şi altele care încă încearcă. Primii sunt lideri în domeniul lor şi propun chiar metode de măsurare a performanţei ce ajung să fie standarde în industrie, ceilalţi joacă la marja de eroare statistică a cotei de piaţă.

Pentru companiile preocupate de o abordare integrată a relației cu consumatorul, cele mai importante trei metode de construire a acestei relaţii şi de consolidare a unei culturi organizaţionale centrate pe consumator sunt:

1. Vocea clientului
   

Această metodă presupune înţelegerea caracteristicilor critice şi a nevoilor specifice ale clienţilor dincolo de aşteptările de bază exprimate în legătură cu un produs sau serviciu.

Metoda presupune identificarea nevoilor clienţilor şi clasificarea lor în:

• Nevoi de tip “must be”– identificate pe baza retururilor, plângerilor, proceselor, analiza clienţilor pierduţi, cota de piaţă, referinţe.
• Nevoi primare– identificate cu ajutorul focus group-urilor, interviuri, feed-back de la echipa de vânzări, cercetări de piaţă, apeluri înregistrate.
• Nevoi nespuse dar care duc experienţa consumatorului la un nivel superior – identificate cu ajutorul observaţiei, în relaţia personală cu clientul, şi îndeplinite prin inovaţie.

Un aspect important care ţine de vocea clientului se referă la modul în care defineşte acesta şi prioritizează nevoile şi aşteptările lui de la un produs/serviciu. Din acest punct de vedere vocea clientului are în vedere următoarele aspecte:

1. Calitatea – caracteristicile produsului/serviciului
2. Costul – costurile ascunse
3. Livrarea – promptitudinea/întârzierile în livrarea unui produs/serviciu faţă de aşteptări
4. Service-ul – suportul oferit pentru post-vânzarea produsului/servicului
5. Responsabilitatea socială – respectarea legislaţiei, mediului etc.
6. Colectarea informaţiilor de la fiecare punct de contact cu clientul

Această metodă ajută la măsurarea capacităţii proceselor din interiorul companiei de a îndeplini aşteptările clienţilor fără eforturi suplimentare. De calitatea informaţiilor colectate şi a sistemului de măsurare depinde analiza şi interpretarea răspunsurilor consumatorului.

Pragmatic vorbind, o companie ce furnizează servicii, ca să se adreseze relevant clientului trebuie:

• Să facă o analiză a activităţilor desfăşurate cu valoare pentru client. Cu alte cuvinte “pentru cât din ceea ce fac este dispus clientul să plătească”. De foarte multe ori relaţia cu clientul are de suferit din cauza alocării necorespunzătoare a resurselor cu valoare pentru client. Sunt ratate multe oportunităţi de îmbunătăţire a relaţiei cu acesta deoarece activităţi fără valoare sunt atât de înrădăcinate în procese că nici nu le vedem, iar resursele care ar putea fi alocate relevant pentru client devin cost de oportunitate.
• Să identifice cauzele care conduc la calificarea experienţei clientului drept foarte rea sau foarte bună. În acest sens cea mai uşor accesibilă metodă este “diagrama celor 5 DE CE”. Odată identificată problema, prin adresarea succesivă (în general de 5 ori) a întrebării “de ce se întâmplă asta?” cauzelor intermediare identificate, se ajunge la cauza rădăcină.
• Să distingă între corelare şi cauzalitate. Două variabile pot fi legate între ele dar niciuna nu este cauza pentru cealaltă. De exemplu o creştere în vânzări poate să nu aibă neapărat legătură cu o creştere în publicitate. În analiza datelor, este important să nu spunem că o corelare, este o cauzalitate.Numai dacă fac corect această distincție, companiile pot lua decizii relevante.

3. Îmbunătăţirea relaţiei cu consumatorii

Se poate face după ce analiza şi interpretarea informaţiilor colectate au fost făcute. Metodele de generare în echipa a soluţiilor sunt: brainstoriming-ul, tehnica celor 6 pălării (asociate câte unui rol, pe care fiecare dintre membrii echipei le poartă pe rând), gândirea laterală, mind-mapping urmate de elaborarea unor criterii de selecţie a soluţiilor în funcţie de timpul necesar de implementare, cost/beneficiu, impactul asupra cauzei rădăcina.

Prin implementarea unui proiect pilot în baza ascultării vocii clientului, a analizei informaţiilor colectate şi a soluţiilor selectate de îmbunătăţire a relaţiei cu consumatorii, compania îşi verifică impactul asupra satisfacţiei clientului şi îşi construieşte o cultură centrată pe client.

Ce trebuie ținut minte

• Pentru o companie, dacă profitul este rațiunea de ‘a avea’, relația cu consumatorul este rațiunea de ‘a fi’. Compania există și prosperă în masura în care ascultă vocea consumatorului și înțelege caracteristicile lui critice.
• Decodificarea nevoilor, clasificarea lor și identificarea cauzei radacină a nemulțumirilor consumatorului face diferența între performeri și restul companiilor.
• Colectarea informațiilor de la fiecare punct de contact cu consumatorul este esențială. Numai în acest fel pot fi identificate activitățile interne cu valoare pentru client și „de ce-urile” experienței acestuia.
• Pentru îmbunătățirea relației cu clientul, după analiza răspunsurilor oferite de acesta, vine firesc generarea și selecția soluțiilor. Implementarea unui proiect pilot este testul de relevanță a soluțiilor pentru client.
• Compania trebuie să dea ceea ce promite, altfel, mai ales acum, în era digitală, clientul îl ‘dă afară’ pe CEO, coboară compania în topuri și îi scade valoarea de piață.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Site-ul prezintă într-un format mai structurat informații și statistici privind titlurile de stat emise de România pe piața financiară internă și externă, cadrul legal care guvernează datoria publică, strategia pe termen mediu de administrare a datoriei publice, informații privind Programele Guvernamentale cu garanția statului, atât în limba română cât și în limba engleză.

De asemenea, în secţiunea ”comunicate de presă” vor fi actualizate constant informații din domeniul managementului datoriei publice.

www.datoriepublica.mfinante.gov.ro va îmbunătăți accesul la informațiile relevante din domeniu și va crește nivelul de transparență al activității Departamentului Trezorerie și Datorie Publică.

Din plafonul de 2,94 miliarde de lei alocat în 2016 programului ”Prima Casă” au rămas neutilizați 175.507.153,88 lei, disponibili pentru emiterea de garanții în anul 2017. Acest plafon de garantare neutilizat permite finanțatorilor să acorde credite ”Prima casă” în valoare totală de 351.014.307,76 lei.

Pentru garanțiile care se acordă în semestrul I al anului 2017, nivelul comisionului este de 0,45% pe an, în scădere de la 0,49% cât a fost anul trecut, aplicat la soldul garanției acordate de FNGCIMM în numele și în contul statului.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care propune un plafon de garantare în valoare de 2,5 miliarde lei pentru anul 2017. Proiectul se află în consultare publică și urmează să fie supus aprobarii Guvernului.

• Investitorii consideră volatilitatea ridicată a ratei de schimb, a mărfurilor şi a pieţelor de capital drept riscuri majore pentru investiţiile străine directe în Europa
• Peste 70% din investitori au resimţit deja un anumit impact după votul Marii Britanii de ieşire din UE
• 96% din companii nu se consideră bine pregătite pentru incertitudinile viitorului

Planurile de investiţii în Europa pentru următorii trei ani sunt puternice, 56% din investitorii globali intenţionând să-şi extindă prezenţa pe piața europeană, în pofida curentei volatilităţi geopolitice şi a pieţei financiare, se arată în studiul EY 2017 European attractiveness survey – Plan B for Brexit. Un astfel de rezultat vine în contradicție cu rezultatele studiului EY din luna mai 2016, când doar 36% din investitorii europeni aveau o perspectivă pozitivă pentru Europa.

Investitorii consideră instabilitatea de pe continent principalul motiv de îngrijorare pentru planurile lor viitoare de investiţii. Cu toate acestea, resursa de talente, capacitatea de inovaţie şi sistemul integrat de producţie, precum şi piaţa de mari dimensiuni continuă să fie considerate valoroase de către investitorii globali.

Din cei 254 de investitori globali intervievaţi, mai mult de o treime (37%) au identificat volatilitatea crescută a valutelor, a mărfurilor şi a pieţelor de capital drept cel mai mare risc la adresa deciziilor de a investi în Europa, în vreme ce instabilitatea economică şi politică din interiorul Uniunii Europene, excluzând Brexitul şi impactul lui, au fost socotite drept al doilea, respectiv al treilea mare risc (32%, respectiv 28% din respondenţi).

Riscurile geografice şi politice accentuate din Europa şi din Marea Britanie determină una din zece companii prezente în Europa să-şi revizuiască amprenta geografică. Cu toate acestea, studiul arată că rezultatul referendumului britanic de ieşire din UE reprezintă un motiv mult mai mare de îngrijorare pentru companiile străine stabilite în Marea Britanie (33%) decât pentru cele care nu au sediul aici (15%). Companiile care nu s-au stabilit în Marea Britanie sunt îngrijorate mai degrabă de creșterea instabilității geopolitice şi a Uniunii Europene (31%), cuplate cu încetinirea fluxurilor comerciale (30%).

14% dintre investitorii străini cu prezenţă în Marea Britanie intenţionează să-şi schimbe sau să-şi relocheze o parte din operaţiunile europene în următorii trei ani dacă Marea Britanie va părăsi în cele din urmă piaţa unică europeană. Per ansamblu, 11% vor să îşi reconsidere prezenţa britanică în Europa ca urmare a Brexitului. Rezultatele studiului arată că Germania este destinaţia preferată a investitorilor care pleacă din Marea Britanie (54%), urmată de Olanda (33%) şi Franţa (8%).

Impactul Brexit asupra companiilor de servicii financiare, de tehnologie şi al celor de dimensiuni medii

Companiile de servicii financiare (FS) sunt cele mai puţin optimiste în privinţa perspectivelor lor de creştere în Europa, în următorii trei ani: doar 12% dintre ele anticipează o creştere puternică, în vreme ce 6% se aşteaptă să îşi “reducă uşor” prezenţa în regiune. Firmele de servicii financiare sunt aproape de două ori mai înclinate decât cele de producție să considere instabilitatea UE (51%) şi Brexitul (41%) drept cele mai mari riscuri în creștere, volatilitatea fiind privită ca un risc mult mai puţin sever.

Sectorul tehnologic este lider de creștere în Europa, 72% din respondenţi intenţionând să investească în Europa în următorii trei ani. Dintre aceştia, 33% se aşteaptă să-şi intensifice semnificativ prezenţa aici – identificând Europa drept o locaţie cheie pentru dezvoltarea de tehnologii emergente precum inteligenţa artificială (IA), Internet of Things (IoT) şi robotică. Creşterea este alimentată şi de companiile de dimensiuni medii, mai mult de două treimi din ele aşteptându-se să-şi crească prezenţa în Europa şi 26% intenţionând să se extindă în mod semnificativ.

Brexitul remodelează agendele consiliilor de administraţie

Peste 70% dintre investitorii străini susţin că deja au resimţit un oarecare impact în urma referendumului britanic privind apartenenţa la UE. Aceşti investitori au fost afectați în cel puţin una din zonele de operaţiuni din Europa şi au menționat mai ales marjele operaţionale, costurile achiziţiilor şi vânzările. Companiile cu o prezenţă puternică în Marea Britanie au fost cel mai crunt lovite, 31% dintre ele raportând o creştere a costurilor de achiziţii şi tot 31% identificând presiuni exercitate asupra marjelor operaţionale.

Evaluarea şi gestionarea impactului imediat al Brexitului asupra costurilor (în cea mai mare parte alimentate de importuri) şi asupra lanţului de aprovizionare reprezintă principalele motive de îngrijorare pentru respondenţi, 32%, respectiv 27% dintre ei subliniind că acestea sunt prioritățile agendei lor de business. În pofida preocupărilor legate de mediul geopolitic, doar 4% din respondenţi declară că sunt bine pregătiţi să opereze într-un context incert generat de riscuri noi şi de un mediu de reglementare în schimbare.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Puține industrii vor scăpa de tăvălugul digitalizării. Studii recente[1] arată că 30% din veniturile sectoarelor industriale vor fi realizate prin modele noi de afaceri în 2020. Digitalizarea generează constant modele de business noi. În același timp are un impact major asupra societății și angajaților.

Cuantificată în numărul de vieți salvate prin creșterea siguranței la locul de muncă, a reducerii timpului de cumpărare și a scăderii costului pentru consumatori, digitalizarea nu mai este un concept abstract, ci ­­­parte din programul nostru cotidian, în viața privată, dar mai ales la lucru.

Digitalizarea folosește infrastructura de IT și Internetul ca suport tehnologic. Potrivit World Economic Forum, companiile care au realizat transformarea digitală au, în medie, profituri cu 26% mai mari decât companiile tradiționale.Dar utilizarea tehnologiei este doar un mijloc prin care se generează transformarea și nu un scop în sine. Digitalizarea este în egală măsură despre tehnologie și despre felul în care aceasta transformă viața oamenilor la locul de muncă. Din acest punct de vedere distingem 3 componente majore:

1) Resetarea mentalității

Prima componentă importantă a acestei transformări este schimbarea modului de a gândi ceea ce faci. Dacă lucrezi în retail poți afla cu ușurință dacă un produs care ți se solicită este în stoc folosind computerul. Mai mult, prin intermediul unei etichete inteligente (conectate prin senzori la un computer) poți să identifici locul și cantitatea de produs existentă în stoc, termenul de valabilitate, dacă ambalajul a fost deschis și dacă temperatura din depozit este optimă pentru păstrarea produsului.

Astfel, cadrul de referință se schimbă de la simpla identificare a produsului și vânzarea acestuia la o abordare a întregului proces de la achiziție la vânzare. În aceste condiții inventarierea produselor se face în timp real, rotația stocurilor este monitorizată mai bine și eliberarea de resurse financiare mai facilă. Angajatul este responsabilizat să gândească afacerea end-to-end și este capacitat de noul rol ca să promoveze. Cu alte cuvinte, prin digitalizare fiecare soldat poartă în raniță bastonul de mareșal.

2) Tehnologia în serviciul angajatului

A doua componentă a transformării digitale se referă la valorificarea tehnologiei pentru beneficiul personal al angajatului. Internetul facilitează mai bine potrivirea cererii cu oferta de muncă, produse și sarcini de îndeplinit. Pe de o parte, acesta dă flexibilitate de lucru angajaților prin derularea activităților de la serviciu, acasă. Pe de altă parte, permite angajaților să lucreze pe cont propriu (freelancing) ca să-si rotunjească veniturile. Se întâmplă frecvent ca prestatorii de servicii să externalizeze activitățile rutiniere, și nu numai, către freelanceri din lumea întreagă prin accesarea platformelor specializate. În “economia de platformă”, așa cum este cunoscută, angajații au mai multe slujbe și totodată surse de venit. Rolul și înțelesul pieței locurilor de muncă sunt puse în discuție.

Programul fix, salariul minim, plata contribuției la fondul de șomaj, taxele și beneficiile sunt indicatori care încă reglementează relația angajat-angajator. Pe masură ce numărul slujbelor independente de tip freelancing va crește este foarte posibil să asistăm la reformularea pieței locurilor de muncă, a contribuțiilor freelancerilor și colectarea lor precum și a statutului angajatului datorită digitalizării. Potrivit unui studiu recent, în România,în următorii trei ani, numărul de angajați cu normă întreagă va scădea cu 17%, în timp ce numărul angajaților part time va crește cu 32% și a celor cu contract de colaborare va crește cu 31%.

3) Pregătirea oamenilor pentru tehnologiile viitorului

A treia componentă a transformării digitale are în vedere pregătirea oamenilor pentru tehnologiile viitorului. Istoria economică ne arată că inovații precum motorul cu aburi, electricitatea sau linia de asamblare au avut un efect disruptiv. Acestea au condus la pierderea multor locuri de muncă pe termen scurt, dar care au fost compensate pe termen lung de crearea altora noi pe orizontală. Locurile noi de muncă, mai productive și mai bănoase, au adus și o îmbunățire substanțială a condițiilor de viață și au pregătit oamenii pentru alte inovații care urmau să apară.

De data aceasta digitalizarea conduce la înlocuirea slujbelor rutiniere, rezultate din standardizarea revoluției industriale (de ex. prin automatizarea proceselor cu ajutorul roboților) și crește cererea de competențe înalt calificate pentru locuri de muncă ne-rutiniere. Din acest ultim punct de vedere, este foarte posibil ca într-o primă fază digitalizarea să aibă un efect polarizant de creștere a cererii de experți și remunerare substanțială a acestora, comparativ cu salariile celor slab calificați. Angajații care adoptă digitalizarea ca pe un modus operandi vor avea un avantaj competitiv în piața locurilor de muncă și vor fi mai bine remunerați decât cei care vor fi mai puțin agili. În faza a doua urmând ca piața locurilor de muncă să se mai echilibreze pe măsură ce competențele digitale se diseminează pe scală largă.

Concluzie

Așadar digitalizarea nu privește doar tehnologia, cât mai ales efectul de transformare al acesteia asupra angajatului și locului de muncă. Această transformare cuprinde trei mari componente la nivel individual: schimbă modul gândire al angajaților, valorifică tehnologia pentru beneficiul personal al angajatului, pregatește oamenii pentru tehnologiile viitorului. Aceste componente se suprapun pe un spectru larg de evoluții sociale și tehnologice care vor influența felul în care muncim, ne facem cumpărăturile și ne trăim viața în lumea digitală.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

[1]Studii realizate de Intel si CISCO

Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luați în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflație medie anuală de 1,4%, un câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor.

• Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public.
• De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
• Tot atunci,crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.
• Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.
• De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.
• Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.
• Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.
• Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate.

• La capitolul ,,Investiții” alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.
• Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.
• Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit.
• Începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.
• A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsură vizează stimularea creării de noi locuri de muncă și așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi.

• Reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe.
• Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM – contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
• Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

În 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor Ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.

Un obiectiv este fundamentarea bugetului pe bază de programe care va permite stabilitatea și predictibilitatea alocărilor bugetare. Va exista astfel o percepţie mai corectă, mai sistematică şi mai organizată asupra obiectivelor strategice şi a rezultatelor politicilor statului, o evaluare coerentă a felului în care s-au cheltuit banii publici în mod raţional și transparent pentru politici publice în interesul societăţii.

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 mld. de euro, iar pentru agricultură 1,18 mld. de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 mld. de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.

• Tranzacţiile internaţionale rămân prioritare, în pofida naţionalismului geopolitic în creştere
• Fuziunile şi achiziţiile au ajuns, în prezent, o componentă stabilă a agendei de creştere a companiilor care caută să-şi optimizeze portofoliile în mod regulat                                                                                          

Creşterea va rămâne principala preocupare a executivilor în 2017, în contextul în care schimbările ameţitoare din mediului de afaceri depăşesc ca intensitate îngrijorările legate de permenenta incertitudine geopolitică.

Fuziunile şi achiziţiile (M&A) sunt, în prezent, un element de bază al strategiei corporative de azi – alături de firmele mixte, alianţe şi parteneriate – și cea mai rapidă modalitate de creştere. În pofida gradului ridicat de incertitudine din cursul anului trecut, 2016 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru încheierea de tranzacţii. Chiar dacă valoarea globală a tranzacţiilor – 3.500 miliarde USD[1]– a scăzut cu 17% faţă de 2015, un an record din acest punct de vedere, anul 2016 a marcat, per ansamblu, o creştere de 9% faţă de 2014 şi de 44% faţă de 2013.

Revenirea fenomenului fuziunilor şi achiziţiilor ar putea continua şi în 2017, aducând executivii la masa negocierilor.

Cinci tendinţe-cheie vor defini piaţa globală a tranzacţiilor în 2017:

1. Îmbunătățirea business-ului și pregătirea pentru efectele viitoare din piață: tranzacţiile de azi pot schimba regulile jocului de mâine

Ritmul regândirii modelelor de afaceri se va accelera, pe măsură ce companiile continuă să se adapteze la transformarea digitală, la estomparea graniţelor tradiţionale între industrii şi la schimbarea preferinţelor consumatorilor.

Din totalul tranzacţiilor înregistrate anul trecut, 9.616 au fost trans-sectoriale şi au valorat împreună 937 miliarde USD – o creştere de 11% faţă de 2015 – ceea ce semnalează faptul că executivii caută să atingă nivelul de inovare necesar pentru stimularea reinventării pe scară mai largă a propriilor modele de afaceri şi a sectoarelor din care fac parte companiile lor.

“Directorii executivi trebuie să-şi îmbunătățească modelul de business pentru a face față schimbărilor viitoare. Investiţiile organice s-ar putea dovedi insuficiente, iar fuziunile şi achiziţiile pot constitui o cale mai rapidă către inovaţie şi creştere. Securizarea afacerii în fața transformărilor viitoare din piața va fi un motor-cheie în zona M&A, în anul 2017“, spune Florin Vasilică, liderul Departamentului de asistență în tranzacții al EY România.

2. Tranzacţiile trans-frontaliere vor fi la ordinea zilei în 2017

Anul trecut, cumpărătorii chinezi au dominat ştirile din întreaga lume, cu valoarea tranzacţiilor derulate (210 miliarde USD), înregistrând o creştere de 127% faţă de 2015. Per ansamblu, în anul 2016 s-au înregistrat 8.731 tranzacţii trans-frontaliere, cu o valoare cumulată de 1300 miliarde USD (37% din valoarea totală). În 2017, este foarte probabil să vedem şi alte ţări în cursă, interesate de achiziţia de segmente de creştere şi de asigurarea lanţurilor de aprovizionare, în această perioadă de creștere a incertitudinii geopolitice.

3. Variațiile valutare creează momente prielnice pentru tranzacţii

Momentul încheierii unei tranzacţii poate fi afectat de mişcările valutare, iar presiunea exercitată asupra lirei sterline şi a monedei europene poate face activele din Europa mai atrăgătoare.

“Tranzacţiile sunt rezultatul planurilor strategice de creştere, mai degrabă decât al avantajelor valutare. Oamenii nu cumpără case, dacă acestea nu le plac, doar pentru că preţul lor a scăzut cu 10% – acelaşi principiu e valabil şi în cazul M&A,” spune Florin Vasilică.

4. Reglementare: da sau nu?

Anul trecut s-a văzut un număr record de tranzacţii eşuate din cauza îngrijorărilor legate de reglementări şi de politicile antitrust. În anul 2017, aspectul care ţine de reglementări în cadrul tranzacţiilor va fi în centru atenției, mai ales în Statele Unite, unde rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea însemna o relaxare a controalelor.

Se remarcă o tendinţă crescândă în unele ţări spre generarea de campioni economici naţionali, care să vină cu șanse egale în lupta cu marii jucători din mediu de afaceri global – tot mai competitiv. Autorităţile de reglementare de pe pieţele dezvoltate, în special din Statele Unite şi Europa, s-ar putea să fie interesate să răspundă unei astfel de tendinţe din piaţă globală.

5. Accelerarea reciclării portofoliilor va fi o activitate curentă în 2017

Fluxul estimat al tranzacţiilor va rămâne stabil, în pofida incertitudinii geopolitice şi al schimbărilor rapide, fapt care indică o activitate M&A la fel de puternică – dacă nu cumva şi mai puternică – în 2017.

“Asigurarea unor portofolii adecvate şi sănătoase de active va continua să reprezinte o prioritate. Companiile nu-şi pot permite să păstreze active care nu generează creştere la niciun nivel al afacerii,” adaugă Florin Vasilică.

Directorii executivi vor continua să se uite după oportunități într-o gamă mai largă de ţinte potenţiale şi să folosească o mare varietate de structuri de tranzacţii. În 2017, companiile vor accelera probabil achiziţiile din afara sectorului lor de bază, ca răspuns la creşterea competiţiei, la nevoia de a câştiga clienţi noi şi pentru a-și extinde oferta de produse.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Dealogic Data şi analiza EY