În Monitorul Oficial nr. 113 / 10.02.2017 a fost publicat Ordinul nr. 17 / 2017 privind aprobarea responsabilitatilor Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 102 / 2016 privind incubatoarele de afaceri (“Ordinul”).

Prezenta informare legislativa apare în completarea aceleia privind publicarea Legii nr.102 / 2016 privind incubatoarele de afaceri. Conform Legii 102/2016 si Ordinului, scopul incubatorului de afaceri este de a conferi suport managerial, precum si un mediu propice dezvoltarii, întreprinderilor mici si mijlocii nou înfiinate.

Ordinul reglementeaza în mod expres si aproba:

- normele de aplicare a Legii nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri, continând procedura de acordare a titlului de incubator de afaceri;

- regulamentul de selectare si numire a administratorului incubatorului de afaceri;

- procedura de constituire a Comisiei cu atributii în domeniul incubatoarelor de afaceri.

Titlul de „incubator de afaceri” se acorda în baza cererii depuse de catre fondatorul sau administratorul unui incubator, în urma depunerii urmatoarelor documente:

a. cererea pentru acordarea titlului de incubator de afaceri
b. studiul de fezabilitate
c. planul de afaceri
d. dovada existenei infrastructurii incubatorului de afaceri
e. contractele încheiate de catre administratorii, fondatorii sau proprietarii infrastructurii incubatorului cu furnizorii de utilitai de electricitate, apa-canal, internet sau cu intermediarii care detin contracte cu acesti furnizori, în condiiile în care nu exista litigii între acestia.

Urmare a obtinerii titlului de incubator de afaceri, cu exceptia incubatorului specific unui sector, fondatorul va avea obligativitatea (i) crearii unui numar de minimum 32 de locuri de munca si (ii) incubarii unui numar de 16 societati.

Criteriile incubatorului specific unui sector sunt:

(i) crearea unui numar de minimum 20 de locuri de munca si
(ii) incubarea unui numar minim de 16 societati, respectiv minimum 10 societati în cazul celor care activeaza în sectoarele de productie.

Titlul de incubator de afaceri confera fondatorului, prin intermediul schemelor de ajutor de stat, initiate de autoritatile publice locale, dreptul de a beneficia de urmatoarele facilitati prevazute de Legea nr. 102/2016:
-
scutire de la plata impozitului pe teren, corespunzator terenului aferent infrastructurii incubatorului de afaceri;
-
scutire de la plata impozitului pe cladiri, corespunzator cladirilor care fac parte din infrastructura incubatorului de afaceri;

- scutiri de la plata oricaror taxe datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, pentru eliberarea oricaror certificate de urbanism, autorizaii de construire si/sau autorizatii de desfiintare de constructii pentru terenurile si cladirile aferente infrastructurii incubatorului de afaceri;

- alte facilitati ce pot fi acordate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale sau centrale.

Cererea de solicitare a titlului de incubator de afaceri este analizata de Comisia cu atributii în domeniul incubatoarelor de afaceri din cadrul autoritatii administratiei publice centrale, cu atributii în domeniul întreprinderilor mici si mijlocii si mediului de afaceri.

Titlul de incubator de afaceri se acorda pe o perioada de 10 ani. În cazul expirarii valabilitatii titlului de incubator de afaceri, fondatorul va reiniia procedura de acordare, cu cel puin 60 de zile calendaristice înainte de data expirarii valabilitatii titlului initial.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Mirajul dorințelor

A apărut un nou refren în lumea de business: “relaţia cu consumatorul”. Uneori reală, alteori mimată prin discurs, relaţia cu consumatorul se rezumă la afirmaţia “ne pasă de tine”. Evident că această preocupare are în spate şi un interes economic firesc pentru orice activitate care-şi propune profitul.

“Consumatorul este în centrul preocupărilor noastre” sau “angajamentul nostru faţă de consumator este” sau “clienţii noştrii sunt cei mai importanţi parteneri” sunt doar câteva din formulele cel mai des utilizate în mesajul public al companiilor.

Dacă nu există o simetrie între ceea ce comunică şi ceea ce livrează de fapt compania, relaţia cu consumatorul se rezumă fie la un department de customer service cu rol adminstrativ, fie pur şi simplu la un PR neprofesionist.

Testul realității

Ca în orice activitate sunt companii care excelează în construirea relaţiei cu consumatorii şi altele care încă încearcă. Primii sunt lideri în domeniul lor şi propun chiar metode de măsurare a performanţei ce ajung să fie standarde în industrie, ceilalţi joacă la marja de eroare statistică a cotei de piaţă.

Pentru companiile preocupate de o abordare integrată a relației cu consumatorul, cele mai importante trei metode de construire a acestei relaţii şi de consolidare a unei culturi organizaţionale centrate pe consumator sunt:

1. Vocea clientului
   

Această metodă presupune înţelegerea caracteristicilor critice şi a nevoilor specifice ale clienţilor dincolo de aşteptările de bază exprimate în legătură cu un produs sau serviciu.

Metoda presupune identificarea nevoilor clienţilor şi clasificarea lor în:

• Nevoi de tip “must be”– identificate pe baza retururilor, plângerilor, proceselor, analiza clienţilor pierduţi, cota de piaţă, referinţe.
• Nevoi primare– identificate cu ajutorul focus group-urilor, interviuri, feed-back de la echipa de vânzări, cercetări de piaţă, apeluri înregistrate.
• Nevoi nespuse dar care duc experienţa consumatorului la un nivel superior – identificate cu ajutorul observaţiei, în relaţia personală cu clientul, şi îndeplinite prin inovaţie.

Un aspect important care ţine de vocea clientului se referă la modul în care defineşte acesta şi prioritizează nevoile şi aşteptările lui de la un produs/serviciu. Din acest punct de vedere vocea clientului are în vedere următoarele aspecte:

1. Calitatea – caracteristicile produsului/serviciului
2. Costul – costurile ascunse
3. Livrarea – promptitudinea/întârzierile în livrarea unui produs/serviciu faţă de aşteptări
4. Service-ul – suportul oferit pentru post-vânzarea produsului/servicului
5. Responsabilitatea socială – respectarea legislaţiei, mediului etc.
6. Colectarea informaţiilor de la fiecare punct de contact cu clientul

Această metodă ajută la măsurarea capacităţii proceselor din interiorul companiei de a îndeplini aşteptările clienţilor fără eforturi suplimentare. De calitatea informaţiilor colectate şi a sistemului de măsurare depinde analiza şi interpretarea răspunsurilor consumatorului.

Pragmatic vorbind, o companie ce furnizează servicii, ca să se adreseze relevant clientului trebuie:

• Să facă o analiză a activităţilor desfăşurate cu valoare pentru client. Cu alte cuvinte “pentru cât din ceea ce fac este dispus clientul să plătească”. De foarte multe ori relaţia cu clientul are de suferit din cauza alocării necorespunzătoare a resurselor cu valoare pentru client. Sunt ratate multe oportunităţi de îmbunătăţire a relaţiei cu acesta deoarece activităţi fără valoare sunt atât de înrădăcinate în procese că nici nu le vedem, iar resursele care ar putea fi alocate relevant pentru client devin cost de oportunitate.
• Să identifice cauzele care conduc la calificarea experienţei clientului drept foarte rea sau foarte bună. În acest sens cea mai uşor accesibilă metodă este “diagrama celor 5 DE CE”. Odată identificată problema, prin adresarea succesivă (în general de 5 ori) a întrebării “de ce se întâmplă asta?” cauzelor intermediare identificate, se ajunge la cauza rădăcină.
• Să distingă între corelare şi cauzalitate. Două variabile pot fi legate între ele dar niciuna nu este cauza pentru cealaltă. De exemplu o creştere în vânzări poate să nu aibă neapărat legătură cu o creştere în publicitate. În analiza datelor, este important să nu spunem că o corelare, este o cauzalitate.Numai dacă fac corect această distincție, companiile pot lua decizii relevante.

3. Îmbunătăţirea relaţiei cu consumatorii

Se poate face după ce analiza şi interpretarea informaţiilor colectate au fost făcute. Metodele de generare în echipa a soluţiilor sunt: brainstoriming-ul, tehnica celor 6 pălării (asociate câte unui rol, pe care fiecare dintre membrii echipei le poartă pe rând), gândirea laterală, mind-mapping urmate de elaborarea unor criterii de selecţie a soluţiilor în funcţie de timpul necesar de implementare, cost/beneficiu, impactul asupra cauzei rădăcina.

Prin implementarea unui proiect pilot în baza ascultării vocii clientului, a analizei informaţiilor colectate şi a soluţiilor selectate de îmbunătăţire a relaţiei cu consumatorii, compania îşi verifică impactul asupra satisfacţiei clientului şi îşi construieşte o cultură centrată pe client.

Ce trebuie ținut minte

• Pentru o companie, dacă profitul este rațiunea de ‘a avea’, relația cu consumatorul este rațiunea de ‘a fi’. Compania există și prosperă în masura în care ascultă vocea consumatorului și înțelege caracteristicile lui critice.
• Decodificarea nevoilor, clasificarea lor și identificarea cauzei radacină a nemulțumirilor consumatorului face diferența între performeri și restul companiilor.
• Colectarea informațiilor de la fiecare punct de contact cu consumatorul este esențială. Numai în acest fel pot fi identificate activitățile interne cu valoare pentru client și „de ce-urile” experienței acestuia.
• Pentru îmbunătățirea relației cu clientul, după analiza răspunsurilor oferite de acesta, vine firesc generarea și selecția soluțiilor. Implementarea unui proiect pilot este testul de relevanță a soluțiilor pentru client.
• Compania trebuie să dea ceea ce promite, altfel, mai ales acum, în era digitală, clientul îl ‘dă afară’ pe CEO, coboară compania în topuri și îi scade valoarea de piață.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Site-ul prezintă într-un format mai structurat informații și statistici privind titlurile de stat emise de România pe piața financiară internă și externă, cadrul legal care guvernează datoria publică, strategia pe termen mediu de administrare a datoriei publice, informații privind Programele Guvernamentale cu garanția statului, atât în limba română cât și în limba engleză.

De asemenea, în secţiunea ”comunicate de presă” vor fi actualizate constant informații din domeniul managementului datoriei publice.

www.datoriepublica.mfinante.gov.ro va îmbunătăți accesul la informațiile relevante din domeniu și va crește nivelul de transparență al activității Departamentului Trezorerie și Datorie Publică.

Din plafonul de 2,94 miliarde de lei alocat în 2016 programului ”Prima Casă” au rămas neutilizați 175.507.153,88 lei, disponibili pentru emiterea de garanții în anul 2017. Acest plafon de garantare neutilizat permite finanțatorilor să acorde credite ”Prima casă” în valoare totală de 351.014.307,76 lei.

Pentru garanțiile care se acordă în semestrul I al anului 2017, nivelul comisionului este de 0,45% pe an, în scădere de la 0,49% cât a fost anul trecut, aplicat la soldul garanției acordate de FNGCIMM în numele și în contul statului.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care propune un plafon de garantare în valoare de 2,5 miliarde lei pentru anul 2017. Proiectul se află în consultare publică și urmează să fie supus aprobarii Guvernului.

• Investitorii consideră volatilitatea ridicată a ratei de schimb, a mărfurilor şi a pieţelor de capital drept riscuri majore pentru investiţiile străine directe în Europa
• Peste 70% din investitori au resimţit deja un anumit impact după votul Marii Britanii de ieşire din UE
• 96% din companii nu se consideră bine pregătite pentru incertitudinile viitorului

Planurile de investiţii în Europa pentru următorii trei ani sunt puternice, 56% din investitorii globali intenţionând să-şi extindă prezenţa pe piața europeană, în pofida curentei volatilităţi geopolitice şi a pieţei financiare, se arată în studiul EY 2017 European attractiveness survey – Plan B for Brexit. Un astfel de rezultat vine în contradicție cu rezultatele studiului EY din luna mai 2016, când doar 36% din investitorii europeni aveau o perspectivă pozitivă pentru Europa.

Investitorii consideră instabilitatea de pe continent principalul motiv de îngrijorare pentru planurile lor viitoare de investiţii. Cu toate acestea, resursa de talente, capacitatea de inovaţie şi sistemul integrat de producţie, precum şi piaţa de mari dimensiuni continuă să fie considerate valoroase de către investitorii globali.

Din cei 254 de investitori globali intervievaţi, mai mult de o treime (37%) au identificat volatilitatea crescută a valutelor, a mărfurilor şi a pieţelor de capital drept cel mai mare risc la adresa deciziilor de a investi în Europa, în vreme ce instabilitatea economică şi politică din interiorul Uniunii Europene, excluzând Brexitul şi impactul lui, au fost socotite drept al doilea, respectiv al treilea mare risc (32%, respectiv 28% din respondenţi).

Riscurile geografice şi politice accentuate din Europa şi din Marea Britanie determină una din zece companii prezente în Europa să-şi revizuiască amprenta geografică. Cu toate acestea, studiul arată că rezultatul referendumului britanic de ieşire din UE reprezintă un motiv mult mai mare de îngrijorare pentru companiile străine stabilite în Marea Britanie (33%) decât pentru cele care nu au sediul aici (15%). Companiile care nu s-au stabilit în Marea Britanie sunt îngrijorate mai degrabă de creșterea instabilității geopolitice şi a Uniunii Europene (31%), cuplate cu încetinirea fluxurilor comerciale (30%).

14% dintre investitorii străini cu prezenţă în Marea Britanie intenţionează să-şi schimbe sau să-şi relocheze o parte din operaţiunile europene în următorii trei ani dacă Marea Britanie va părăsi în cele din urmă piaţa unică europeană. Per ansamblu, 11% vor să îşi reconsidere prezenţa britanică în Europa ca urmare a Brexitului. Rezultatele studiului arată că Germania este destinaţia preferată a investitorilor care pleacă din Marea Britanie (54%), urmată de Olanda (33%) şi Franţa (8%).

Impactul Brexit asupra companiilor de servicii financiare, de tehnologie şi al celor de dimensiuni medii

Companiile de servicii financiare (FS) sunt cele mai puţin optimiste în privinţa perspectivelor lor de creştere în Europa, în următorii trei ani: doar 12% dintre ele anticipează o creştere puternică, în vreme ce 6% se aşteaptă să îşi “reducă uşor” prezenţa în regiune. Firmele de servicii financiare sunt aproape de două ori mai înclinate decât cele de producție să considere instabilitatea UE (51%) şi Brexitul (41%) drept cele mai mari riscuri în creștere, volatilitatea fiind privită ca un risc mult mai puţin sever.

Sectorul tehnologic este lider de creștere în Europa, 72% din respondenţi intenţionând să investească în Europa în următorii trei ani. Dintre aceştia, 33% se aşteaptă să-şi intensifice semnificativ prezenţa aici – identificând Europa drept o locaţie cheie pentru dezvoltarea de tehnologii emergente precum inteligenţa artificială (IA), Internet of Things (IoT) şi robotică. Creşterea este alimentată şi de companiile de dimensiuni medii, mai mult de două treimi din ele aşteptându-se să-şi crească prezenţa în Europa şi 26% intenţionând să se extindă în mod semnificativ.

Brexitul remodelează agendele consiliilor de administraţie

Peste 70% dintre investitorii străini susţin că deja au resimţit un oarecare impact în urma referendumului britanic privind apartenenţa la UE. Aceşti investitori au fost afectați în cel puţin una din zonele de operaţiuni din Europa şi au menționat mai ales marjele operaţionale, costurile achiziţiilor şi vânzările. Companiile cu o prezenţă puternică în Marea Britanie au fost cel mai crunt lovite, 31% dintre ele raportând o creştere a costurilor de achiziţii şi tot 31% identificând presiuni exercitate asupra marjelor operaţionale.

Evaluarea şi gestionarea impactului imediat al Brexitului asupra costurilor (în cea mai mare parte alimentate de importuri) şi asupra lanţului de aprovizionare reprezintă principalele motive de îngrijorare pentru respondenţi, 32%, respectiv 27% dintre ei subliniind că acestea sunt prioritățile agendei lor de business. În pofida preocupărilor legate de mediul geopolitic, doar 4% din respondenţi declară că sunt bine pregătiţi să opereze într-un context incert generat de riscuri noi şi de un mediu de reglementare în schimbare.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Puține industrii vor scăpa de tăvălugul digitalizării. Studii recente[1] arată că 30% din veniturile sectoarelor industriale vor fi realizate prin modele noi de afaceri în 2020. Digitalizarea generează constant modele de business noi. În același timp are un impact major asupra societății și angajaților.

Cuantificată în numărul de vieți salvate prin creșterea siguranței la locul de muncă, a reducerii timpului de cumpărare și a scăderii costului pentru consumatori, digitalizarea nu mai este un concept abstract, ci ­­­parte din programul nostru cotidian, în viața privată, dar mai ales la lucru.

Digitalizarea folosește infrastructura de IT și Internetul ca suport tehnologic. Potrivit World Economic Forum, companiile care au realizat transformarea digitală au, în medie, profituri cu 26% mai mari decât companiile tradiționale.Dar utilizarea tehnologiei este doar un mijloc prin care se generează transformarea și nu un scop în sine. Digitalizarea este în egală măsură despre tehnologie și despre felul în care aceasta transformă viața oamenilor la locul de muncă. Din acest punct de vedere distingem 3 componente majore:

1) Resetarea mentalității

Prima componentă importantă a acestei transformări este schimbarea modului de a gândi ceea ce faci. Dacă lucrezi în retail poți afla cu ușurință dacă un produs care ți se solicită este în stoc folosind computerul. Mai mult, prin intermediul unei etichete inteligente (conectate prin senzori la un computer) poți să identifici locul și cantitatea de produs existentă în stoc, termenul de valabilitate, dacă ambalajul a fost deschis și dacă temperatura din depozit este optimă pentru păstrarea produsului.

Astfel, cadrul de referință se schimbă de la simpla identificare a produsului și vânzarea acestuia la o abordare a întregului proces de la achiziție la vânzare. În aceste condiții inventarierea produselor se face în timp real, rotația stocurilor este monitorizată mai bine și eliberarea de resurse financiare mai facilă. Angajatul este responsabilizat să gândească afacerea end-to-end și este capacitat de noul rol ca să promoveze. Cu alte cuvinte, prin digitalizare fiecare soldat poartă în raniță bastonul de mareșal.

2) Tehnologia în serviciul angajatului

A doua componentă a transformării digitale se referă la valorificarea tehnologiei pentru beneficiul personal al angajatului. Internetul facilitează mai bine potrivirea cererii cu oferta de muncă, produse și sarcini de îndeplinit. Pe de o parte, acesta dă flexibilitate de lucru angajaților prin derularea activităților de la serviciu, acasă. Pe de altă parte, permite angajaților să lucreze pe cont propriu (freelancing) ca să-si rotunjească veniturile. Se întâmplă frecvent ca prestatorii de servicii să externalizeze activitățile rutiniere, și nu numai, către freelanceri din lumea întreagă prin accesarea platformelor specializate. În “economia de platformă”, așa cum este cunoscută, angajații au mai multe slujbe și totodată surse de venit. Rolul și înțelesul pieței locurilor de muncă sunt puse în discuție.

Programul fix, salariul minim, plata contribuției la fondul de șomaj, taxele și beneficiile sunt indicatori care încă reglementează relația angajat-angajator. Pe masură ce numărul slujbelor independente de tip freelancing va crește este foarte posibil să asistăm la reformularea pieței locurilor de muncă, a contribuțiilor freelancerilor și colectarea lor precum și a statutului angajatului datorită digitalizării. Potrivit unui studiu recent, în România,în următorii trei ani, numărul de angajați cu normă întreagă va scădea cu 17%, în timp ce numărul angajaților part time va crește cu 32% și a celor cu contract de colaborare va crește cu 31%.

3) Pregătirea oamenilor pentru tehnologiile viitorului

A treia componentă a transformării digitale are în vedere pregătirea oamenilor pentru tehnologiile viitorului. Istoria economică ne arată că inovații precum motorul cu aburi, electricitatea sau linia de asamblare au avut un efect disruptiv. Acestea au condus la pierderea multor locuri de muncă pe termen scurt, dar care au fost compensate pe termen lung de crearea altora noi pe orizontală. Locurile noi de muncă, mai productive și mai bănoase, au adus și o îmbunățire substanțială a condițiilor de viață și au pregătit oamenii pentru alte inovații care urmau să apară.

De data aceasta digitalizarea conduce la înlocuirea slujbelor rutiniere, rezultate din standardizarea revoluției industriale (de ex. prin automatizarea proceselor cu ajutorul roboților) și crește cererea de competențe înalt calificate pentru locuri de muncă ne-rutiniere. Din acest ultim punct de vedere, este foarte posibil ca într-o primă fază digitalizarea să aibă un efect polarizant de creștere a cererii de experți și remunerare substanțială a acestora, comparativ cu salariile celor slab calificați. Angajații care adoptă digitalizarea ca pe un modus operandi vor avea un avantaj competitiv în piața locurilor de muncă și vor fi mai bine remunerați decât cei care vor fi mai puțin agili. În faza a doua urmând ca piața locurilor de muncă să se mai echilibreze pe măsură ce competențele digitale se diseminează pe scală largă.

Concluzie

Așadar digitalizarea nu privește doar tehnologia, cât mai ales efectul de transformare al acesteia asupra angajatului și locului de muncă. Această transformare cuprinde trei mari componente la nivel individual: schimbă modul gândire al angajaților, valorifică tehnologia pentru beneficiul personal al angajatului, pregatește oamenii pentru tehnologiile viitorului. Aceste componente se suprapun pe un spectru larg de evoluții sociale și tehnologice care vor influența felul în care muncim, ne facem cumpărăturile și ne trăim viața în lumea digitală.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

[1]Studii realizate de Intel si CISCO

Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 mld. de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luați în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflație medie anuală de 1,4%, un câștig mediu salarial net de 2.274 lei și un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor.

• Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public.
• De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.
• Tot atunci,crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.
• Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.
• De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.
• Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.
• Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.
• Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate.

• La capitolul ,,Investiții” alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.
• Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.
• Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit.
• Începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.
• A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsură vizează stimularea creării de noi locuri de muncă și așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi.

• Reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe.
• Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM – contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
• Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

În 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor Ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.

Un obiectiv este fundamentarea bugetului pe bază de programe care va permite stabilitatea și predictibilitatea alocărilor bugetare. Va exista astfel o percepţie mai corectă, mai sistematică şi mai organizată asupra obiectivelor strategice şi a rezultatelor politicilor statului, o evaluare coerentă a felului în care s-au cheltuit banii publici în mod raţional și transparent pentru politici publice în interesul societăţii.

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 mld. de euro, iar pentru agricultură 1,18 mld. de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 mld. de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.

• Tranzacţiile internaţionale rămân prioritare, în pofida naţionalismului geopolitic în creştere
• Fuziunile şi achiziţiile au ajuns, în prezent, o componentă stabilă a agendei de creştere a companiilor care caută să-şi optimizeze portofoliile în mod regulat                                                                                          

Creşterea va rămâne principala preocupare a executivilor în 2017, în contextul în care schimbările ameţitoare din mediului de afaceri depăşesc ca intensitate îngrijorările legate de permenenta incertitudine geopolitică.

Fuziunile şi achiziţiile (M&A) sunt, în prezent, un element de bază al strategiei corporative de azi – alături de firmele mixte, alianţe şi parteneriate – și cea mai rapidă modalitate de creştere. În pofida gradului ridicat de incertitudine din cursul anului trecut, 2016 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru încheierea de tranzacţii. Chiar dacă valoarea globală a tranzacţiilor – 3.500 miliarde USD[1]– a scăzut cu 17% faţă de 2015, un an record din acest punct de vedere, anul 2016 a marcat, per ansamblu, o creştere de 9% faţă de 2014 şi de 44% faţă de 2013.

Revenirea fenomenului fuziunilor şi achiziţiilor ar putea continua şi în 2017, aducând executivii la masa negocierilor.

Cinci tendinţe-cheie vor defini piaţa globală a tranzacţiilor în 2017:

1. Îmbunătățirea business-ului și pregătirea pentru efectele viitoare din piață: tranzacţiile de azi pot schimba regulile jocului de mâine

Ritmul regândirii modelelor de afaceri se va accelera, pe măsură ce companiile continuă să se adapteze la transformarea digitală, la estomparea graniţelor tradiţionale între industrii şi la schimbarea preferinţelor consumatorilor.

Din totalul tranzacţiilor înregistrate anul trecut, 9.616 au fost trans-sectoriale şi au valorat împreună 937 miliarde USD – o creştere de 11% faţă de 2015 – ceea ce semnalează faptul că executivii caută să atingă nivelul de inovare necesar pentru stimularea reinventării pe scară mai largă a propriilor modele de afaceri şi a sectoarelor din care fac parte companiile lor.

“Directorii executivi trebuie să-şi îmbunătățească modelul de business pentru a face față schimbărilor viitoare. Investiţiile organice s-ar putea dovedi insuficiente, iar fuziunile şi achiziţiile pot constitui o cale mai rapidă către inovaţie şi creştere. Securizarea afacerii în fața transformărilor viitoare din piața va fi un motor-cheie în zona M&A, în anul 2017“, spune Florin Vasilică, liderul Departamentului de asistență în tranzacții al EY România.

2. Tranzacţiile trans-frontaliere vor fi la ordinea zilei în 2017

Anul trecut, cumpărătorii chinezi au dominat ştirile din întreaga lume, cu valoarea tranzacţiilor derulate (210 miliarde USD), înregistrând o creştere de 127% faţă de 2015. Per ansamblu, în anul 2016 s-au înregistrat 8.731 tranzacţii trans-frontaliere, cu o valoare cumulată de 1300 miliarde USD (37% din valoarea totală). În 2017, este foarte probabil să vedem şi alte ţări în cursă, interesate de achiziţia de segmente de creştere şi de asigurarea lanţurilor de aprovizionare, în această perioadă de creștere a incertitudinii geopolitice.

3. Variațiile valutare creează momente prielnice pentru tranzacţii

Momentul încheierii unei tranzacţii poate fi afectat de mişcările valutare, iar presiunea exercitată asupra lirei sterline şi a monedei europene poate face activele din Europa mai atrăgătoare.

“Tranzacţiile sunt rezultatul planurilor strategice de creştere, mai degrabă decât al avantajelor valutare. Oamenii nu cumpără case, dacă acestea nu le plac, doar pentru că preţul lor a scăzut cu 10% – acelaşi principiu e valabil şi în cazul M&A,” spune Florin Vasilică.

4. Reglementare: da sau nu?

Anul trecut s-a văzut un număr record de tranzacţii eşuate din cauza îngrijorărilor legate de reglementări şi de politicile antitrust. În anul 2017, aspectul care ţine de reglementări în cadrul tranzacţiilor va fi în centru atenției, mai ales în Statele Unite, unde rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea însemna o relaxare a controalelor.

Se remarcă o tendinţă crescândă în unele ţări spre generarea de campioni economici naţionali, care să vină cu șanse egale în lupta cu marii jucători din mediu de afaceri global – tot mai competitiv. Autorităţile de reglementare de pe pieţele dezvoltate, în special din Statele Unite şi Europa, s-ar putea să fie interesate să răspundă unei astfel de tendinţe din piaţă globală.

5. Accelerarea reciclării portofoliilor va fi o activitate curentă în 2017

Fluxul estimat al tranzacţiilor va rămâne stabil, în pofida incertitudinii geopolitice şi al schimbărilor rapide, fapt care indică o activitate M&A la fel de puternică – dacă nu cumva şi mai puternică – în 2017.

“Asigurarea unor portofolii adecvate şi sănătoase de active va continua să reprezinte o prioritate. Companiile nu-şi pot permite să păstreze active care nu generează creştere la niciun nivel al afacerii,” adaugă Florin Vasilică.

Directorii executivi vor continua să se uite după oportunități într-o gamă mai largă de ţinte potenţiale şi să folosească o mare varietate de structuri de tranzacţii. În 2017, companiile vor accelera probabil achiziţiile din afara sectorului lor de bază, ca răspuns la creşterea competiţiei, la nevoia de a câştiga clienţi noi şi pentru a-și extinde oferta de produse.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Dealogic Data şi analiza EY

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, tendințe și tehnologii emergente

Digitalizarea determină transformări majore la nivelul fiecărei industrii, ne afectează viața personală și cea profesională. Deoarece acesta este un fenomen de magnitudine globală și cu un impact important deopotrivă asupra companiilor și consumatorilor, în cele ce urmează sunt explicate tendințele anului 2017 în digitalizare.

Tendința 1 – Experiența utilizatorului este prioritară

Numărul mare de produse şi servicii îl va determina pe utilizator să prioritizeze în funcţie de două criterii: experienţa de consum şi timpul alocat. 74% dintre retailerii globali consideră că îmbunătăţirea experienţei de achiziţie în magazine va fi decisivă, în condiţiile în care peste jumătate din vânzări sunt generate online: pe mobil, prin reţelele sociale sau e-commerce. Utilizarea acestor canale de achiziţie evidenţiază importanța digitalizării pentru cel de-al doilea criteriu: timpul alocat. La scară globală, 50% dintre consumatori îşi doresc produse şi servicii care să le economisească timpul alocat cumpărăturilor. Consumatorii caută instrumente şi servicii de optimizare a timpului personal sau de minimizare a timpului presupus de orice fel de achiziţie şi/sau acţiune.

Tendința 2 – Big Data și Small Data

În 2016 volumul de date a crescut considerabil pe baza serviciilor de cloud. Această tendinţă va continua şi în 2017 şi se va extinde prin proiecte de tip Machine Learning, Cognitive Computing şi Predictive Analytics. În piaţa locurilor de muncă vor apărea poziţii de Chief Data Officer/Architect care vor deveni tot mai cerute şi mai clar structurate. Data streaming în timp real şi planurile tot mai sofisticate de transfer de date vor redefini Big Data în categorii de tip fast data şi actionable data. Dar în 2017 volumul de date va conta mai mult decât instrumentele relevante.

În acelaşi timp Small Data apare ca o tendinţă complementară Big Data şi va fi valorificată tot mai mult. De exemplu Small Data permite ca prin intermediul unui etichete inteligente să se identifice locul şi cantitatea de produse existente în stoc, termenul lor de valabilitate, dacă ambalajul a fost deschis şi dacă temperatura din depozit este optimă pentru păstrarea lor. Aceste informații sunt integrate într-o bază de date și devin materia prima pentru Big Data, ca să se identifice cauza-rădăcina a expirării produselor sau deteriorării lor în depozit (dacă este cazul).

Tendința 3 – Internet of things

Piaţa globală de e-commerce va înregistra o rată anuală de creştere de 17% până în 2018, în timp ce comerţul în magazine fizice va creşte cu doar 6% pe an. Comerțul tradiţional are provocarea de a integra tehnologia în experienţa de cumpărare pe care o oferă. Internetul lucrurilor vine ca soluţie salvatoare la această provocare. Datorită progreselor înregistrate în afişarea sincronizată a informaţiilor pe dispozitive diverse –  de la televizoare, laptop-uri şi tablete, până la espressoare şi maşini de spălat – prin conectarea automată la Internet, numărul punctelor de contact între companii şi consumatorii finali este în continuă creştere. De exemplu, espressorului conectat la Internet din cafeneaua noastră preferată îi vom putea comanda cafeaua din mașină, de la 5 km distanţă, folosind o interfaţă personalizată şi accesul digital. Astfel, prin dezintermediere, procesele de cumpărare ale bunurilor şi serviciilor vor deveni tot mai scurte şi mai ieftine.

Tendința 4 – Realitatea augmentată și realitatea virtuală

Realitatea augmentată (AR) s-a făcut remarcată mai ales prin Pokemon Go. Numai că funcţionalitatea AR merge dincolo de jocuri şi oferă suportul pentru diferite forme de transmitere a informaţiei digitale. De la ochelari care să ofere informaţii despre trafic relevante pentru un biciclist, până la redecorarea virtuală a întregii case fără un strop de vopsea. În 2017 ne putem aştepta să folosim realitatea augmentată pentru a ne citi email-urile, ca să postăm pe Facebook sau să descoperim cel mai bun traseu pentru deplasarea printr-un loc aglomerat. Tot acest conţinut îl putem avea chiar în faţă noastră cu ajutorul Google Glass.

Realitatea virtuală (VR) şi-a demonstrat viabilitatea comercială în 2016 prin produsele specifice lansate: HTC Vive, Oculus Rift sau PlayStation VR. Din punct de vedere al ciclului promovării comerciale, care desenează nivelurile de maturitate ale unei tehnologii, VR se află foarte sus în aşteptările consumatorilor. Promovarea depăşeşte realitatea, iar calitatea este în planul doi după noutate. În această fază, pentru consumatori realitatea virtuală înseamnă jocuri, distracţie şi video, şi prea puţin aplicaţii funcţionale sau interfaţă pentru social media. Cel mai probabil, platformele virtuale bazate pe conexiunile telefonice mobile vor consolida utilizarea realităţii virtuale în 2017, datorită utilizării facile şi costurilor scăzute.

Tendința 5 – Inteligența artificială

Pentru consumator factorul timp a devenit o valoare, în vreme ce pentru companii a devenit un produs pe care îl vând şi pentru care consumatorul este dispus să plătească. Astfel, accesul rapid la bunurile şi serviciile de interes pentru consumator a devenit un produs în sine şi o sursă de avantaj competitiv pentru companii. Întâlnim destul de des expresia “cu noi economisiţi timp”. Cu alte cuvinte cumpăraţi mai mult timp pentru voi de la noi. Inteligenţa artificială duce experienţa consumatorului la un alt nivel şi îi economiseşte timpul. De exemplu, prin comandă vocală un turist poate comunica cu terminale computer şi cere informaţii despre starea vremii din locul de aterizare al avionului. Astfel de terminale computerizate capabile să înţeleagă şi să răspundă solicitărilor comsumatorilor sunt numite chatbot-uri, pot fi găsite în unele aeroporturi şi sunt dovada progreselor şi caracterului tot mai practic al inteligenţei artificiale care va continua să se manifeste şi în 2017.

În loc de concluzie

Ritmul de dezvoltare a tehnologiei este atât de rapid că pregătirea angajaţilor de multe ori nu ţine pasul. Reformatarea mediului tehnologic conduce la dispariţia de locuri de muncă şi apariţia altora noi, atrage provocări şi propune oportunităţi. Potrivit World Economic Forum, 65% dintre copiii aflați în şcoala primară acum vor avea peste 10 ani slujbe care nu există astăzi. Aceeaşi sursă afirmă că până în 2025, 30% din auditurile financiare ale marilor companii vor fi făcute cu ajutorul Inteligenţei artificiale, taxele vor fi colectate prin Blockchain, iar în unele ţări recensământul va fi făcut cu ajutorul Big Data.

Următoarea fază de dezvoltare a Internetului va consolida şi mai mult legătura dintre mediul real şi cel virtual. Internetul va fi accesat prin tot mai multe dispozitive şi senzori, şi va avea funcţii şi caracteristici complet noi. Prin urmare tipul de activităţi, instrumentele folosite, timpii de răspuns şi mediul de lucru vor fi influenţate decisiv de internet şi de infrastructura de IT şi de comunicaţii. Lumea așa cum o știm nu va mai exista în câțiva ani, iar revoluția „tăcută” la care asistăm are un singur nume – digitalizare.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

EY își pregătește specialiștii pentru a asista trecerea: în premieră în România, Gabriel Sincu obține GEN Certificate in Family Business Advising de la Family Firm Institute SUA.

Gabriel Sincu, director executiv în cadrul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY, a devenit singurul consultant în afaceri de familie din România cu certificare Family Firm Institute din SUA.

„În condițiile în care afacerile de familie din România sunt abia la prima generație, nevoia unui consultant specializat nu a fost simțită până acum. Dar lucrurile urmează să se schimbe în curând, când actualii antreprenori și lideri de afaceri vor ajunge la vârsta la care trebuie să predea ștafeta generației următoare și va fi nevoie de o tranziție lină”, precizează Gabriel Sincu.

29% dintre afacerile românești de familie cu venituri de peste 1 milion de Euro au realizat deja cu succes trecerea la a doua generație de antreprenori, în timp ce 67% dintre acestea continuă să fie conduse de fondatori și se pregătesc pentru succesiune – arată studiul EY „Barometrul afacerilor de familie din România”*. Studiul arată, de asemenea, că, la nivel local, 32% dintre afaceri sunt conduse de lideri din a doua sau a treia generație. Comparativ, la nivel global, peste 53% dintre afacerile de familie sunt conduse de antreprenori care au preluat business-ul de la generațiile anterioare.

„Statisticile arată că doar 30% dintre afacerile de familie supraviețuiesc după prima generație, 13% după a doua și numai 3% după a treia generație a familliei. Deci, este nevoie de consultanți care să aibă o abordare holistică a problemelor și să îi ajute pe patronii-manageri să treacă peste problemele inerente care apar atât în viață, cât și în afaceri”, adaugă Gabriel Sincu.

Family business advisory – consultanța pentru afacerile de familie – a apărut în SUA la mijlocul secolului trecut și își propune să armonizeze nevoile familiei cu cele ale afacerii, asigurând viabilitatea și dezvoltarea viitoare. Astfel, un business de familie este văzut ca un sistem care presupune interacțiunea a trei subsisteme – familia, afacerea și patronatul – la întretăierea lor aflându-se persoanele-cheie din cadrul afacerii de familie. Spre deosebire de corporații, unde nu există subsistemul „familie”, afacerile de familie au o complexitate mai mare și cei aflați în această situație au nevoie de un suport mai extins.

Rolul certificatului GEN Certificate in Family Business Advising, emis de către Family Firm Institute, este de a expune consultanții în afaceri de familie la concepte, competențe și cunoștințe care pot optimiza performanțele unei afaceri. Specializarea necesită, pe lângă bagajul de cunoștințe tehnice (financiare, contabile, fiscale și juridice), dobândirea unor abilități de comunicare și de gestionare a relațiilor interumane.

„Prin parcurgerea programului de certificare, Gabriel Sincu a dobândit o înţelegere aprofundată a nevoilor afacerilor de familie şi a rolurilor multiple pe care le joacă membrii şi ne-membrii familiei care conduc afacerea”,  a declarat Judy Green, președintele Family Firm Institute.

Family Firm Institute (www.ffi.org) este o organizaţie profesională internaţională formată din peste 1.800 de profesioniști şi organizaţii din 88 de ţări, care oferă programe de educaţie interdisciplinară şi oportunităţi de networking reprezentanților afacerilor de familie şi consultanţilor, educatorilor şi cercetătorilor cu activităţi legate de acest domeniu. Scopul organizației este de a atrage atenția asupra acestui model de business și de a crește gradul de înțelegere a tendințelor și evoluțiilor din zona afacerilor de familie. Ca formă dominantă de afaceri la nivel mondial, afacerile de familie aduc o contribuţie unică la vitalitatea socială şi bogăţia economică a comunităţilor. FFI urmărește să crească nivelul de înţelegere a rolului întreprinderilor de familie – factori esențiali ai prosperității și creșterii economice globale.

****

* “Barometrul afacerilor de familie din România” este primul studiu EY România dedicat afacerilor locale de familie. 699 de oameni de afaceri au răspuns chestionarului online în perioada 17 septembrie -1 octombrie 2015, dintre aceștia 400 fiind acționari, președinți sau membri ai Consiliului de Administrație, CEO, COO sau CFO într-o afacere de familie. Dintre cei 400, 90 conduc afaceri de familie cu o cifră de afaceri ce depășește 1 milion EUR.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.