Într-o companie procesul de schimbare pleacă de la lideri. Aceştia concep o strategie de schimbare cu iniţiative care se aliniază cu această strategie. Astfel, aceste iniţiative sunt răspunsul pe care îl oferă compania la schimbările din mediul de business.

Iniţiativele strategice îmbracă forma programelor şi proiectelor care sunt, prin natura lor, factori generatori de schimbare. Potrivit unui studiu întreprins pe baza datelor furnizate de platforma Manager Anticriză, rata de eșec a inițiativelor de schimbare în România este de 70%. Una din posibilele cauze ale acestei rate mari de insucces a inițiativelor de schimbare este lipsa aplicării de metodologii relevante pentru implementarea schimbării. Cu ajutorul acestora o companie poate fi și eficientă și relevantă pentru mediul de afaceri de astăzi, deoarece companiile care gestionează eficace iniţiativele strategice economisesc bani şi îşi cresc avantajul competitiv în piaţă.

În România, mediul de afaceri volatil impune un ritm accelerat de schimbare.Managementul schimbării este mai curând subiect de conversație pentru multe companii locale, în timp ce companiile străine aplică metodologii de management al schimbării, valorifică acest instrument de schimbare și câștigă avantaj competitiv.

La nivel global, utilizarea metodologiilor corespunzătoare pentru managementul schimbării a crescut de la 34% în 2003 la 72% în 2015. În acest moment nu avem date similare și pentru România. Tot ce putem spera este ca o cercetare a acestei teme să ne developeze poza relevantă, astfel încât, pe baza datelor, managementul companiilor românești să-și facă planuri de acțiune mai bune.

Potrivit Project Management Institute, la nivel global, 18% dintre companii spun că sunt foarte eficiente în managementul schimbării. Cu alte cuvinte au metodă, o aplică şi aceasta dă rezultate. În același timp 64% dintre companii sunt numai parțial eficiente, iar alte 18% sunt complet ineficiente.

Aceeaşi sursă menționează că eficiența parțială în implementarea iniţiativelor strategice are un impact financiar măsurat de 15%. Adică la fiecare dolar cheltuit pentru o anumită iniţiativă strategică – program sau proiect – 15 cenţi sunt pierduţi. Principalele motive ale acestei pierderi sunt: comunicarea deficitară (59%) şi absenţa leadership-ului (56%).

Practicile de succes identificate în cazul celor 18% dintre companiile respondente care spun că sunt foarte eficiente în managementul schimbării includ:

• Definirea corectă a indicatorilor și obiectivelor de atins – 86%
• Angajamentul asumat al managementului pentru schimbare – 86%
• Stabilirea şi comunicarea clară a rolurilor şi responsabilităţilor – RACI – 84%
• Practici şi standarde utilizate în managementul proiectelor – 81%
• Susţinerea implementării schimbării de către conducerea companiei – 81%

Totuși, maparea acestor practici în strategia schimbării este insuficientă dacă rezultatele nu sunt comunicate întregii organizaţii. Crearea unui plan de comunicare (68%), implementarea acestuia (64%) şi identificarea, măsurarea şi comunicarea beneficiilor asociate schimbării (62%) sunt consideraţi factori esenţiali pentru reuşită managementului schimbării.

Rezumatul acestei cercetări poate fi subiect de reflecție pentru fiecare dintre managerii companiilor din România. Câte din cele prezentate mai sus se întamplă în fiecare companie și cu ce efect? În câte companii există această abordare structurată?

Dacă ne uităm la companii cum sunt General Electric sau Honeywell vom vedea că acestea au reușit să fie ceea ce sunt și pentru că au aplicat metodologii de management al schimbării (Six Sigma în cazul celor două) și au luat în calcul toate aspectele de mai sus.

Există însă și exemple (puține) de companii românești care au o mare capacitate de a gestiona schimbările datorită sistemului de management pe care l-au ales. Un astfel de exemplu este Supremia, producătorul de ingrediente alimentare din Alba care este reper pentru implementarea sistemului gemba kaizen în industria alimentară.

Numai că cele povestite mai sus sunt doar prima jumătate a poveştii despre managementul schimbării. Pentru ca povestea să fie completă este necesar să avem în vedere și sustenabilitatea schimbării. Altfel, bantuite de fantoma schimbării companiile vor tremura mereu de groaza eșecului. De aceea, după ce sunt livrate beneficiile formulate la începutul iniţiativei strategice, este important ca organizația să le susţină și în viitor.

* * *

Despre autor

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Pe fondul unui aflux de invenţii şi noi tehnologii care au deja impact asupra companiilor şi multe altele care se întrevăd la orizont, cum pot executivii să dezvolte strategii eficiente pentru a ţine pasul cu aceste tendinţe tehnologice globale?

Pentru elaborarea noului raport, Tech breakthroughs megatrend, PwC a evaluat peste 150 de tehnologii la nivel global și a dezvoltat o metodologie pentru identificarea celor mai relevante, atât pentru companii cât și pentru sectoarele industriale în întregime. Rezultatul este un ghid privind “Cele opt tehnologii esenţiale” despre care PwC consideră că vor influenţa cel mai mult afacerile din întreaga lume în viitorul foarte apropiat:

Tehnologiile specifice care vor avea cel mai mare impact asupra fiecărei industrii vor varia, dar PwC consideră că lista celor opt cuprinde tehnologiile cu cel mai mare impact la nivel cros-sectorial şi global în următorii ani.

„Economia globală stă în faţa unor revoluţii tehnologice majore, iar pentru România ar fi un câştig real dacă s-ar număra printre pionierii globali în adoptarea unor astfel de noi tehnologii. Din punctul acesta de vedere, faptul că avem o întârziere în adoptarea unor astfel de tehnologii s-ar putea să fie un avantaj, în sensul în care s-ar putea alege din start implementarea celor mai noi şi performante tehnologii, aşa cum s-a întâmplat în ceea ce priveşte cablurile de date folosind fibră optică ce au permis României să fie printre ţările cu cea mai mare viteză de internet în bandă largă. Pentru aceasta este nevoie de un mix inteligent de politici publice care să facă din noile tehnologii cheia de boltă a dezvoltării economice a ţării” a declarat Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, liderul Grupului de Tehnologie din cadrul PwC România.

„La nivel global, cele mai multe companii au pus bazele pentru a adopta noile tehnologii, investind în arii precum social media, comunicaţii mobile, analiza de date şi cloud. Acum este momentul ca directorii să adopte o perspectivă mai largă privind tehnologiile mai avansate care vor avea un impact mai mare asupra afacerilor”, a adăugat Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, liderul Grupului de Tehnologie din cadrul PwC România.

Pentru a ajunge la topul celor opt tehnologii esenţiale, PwC a analizat diversele tehnologii pe baza impactului asupra afacerii și viabilităţii comerciale în următorii cinci până la șapte ani (cel puţin trei până la cinci ani în economiile dezvoltate). Printre criteriile specifice se numără: relevanța unei tehnologii pentru companii şi industrii; accesibilitatea la nivel global; viabilitatea tehnică, inclusiv potențialul de a dobândi notorietate la scară largă; dimensiunea pieței și potențialul de creștere; și ritmul investițiilor publice și private.

Ce face ca o descoperire tehnologică să devină un mega trend?

Companiile continuă să aştepte următoarea „mare noutate”, considerând că o anumită tendință tehnologică fie nu se va ridica la nivelul aşteptărilor, fie nu va afecta industria în care activează în anii care vor veni. Însă, în ziua de azi au loc schimbări bruşte într-un ritm mai rapid și la un volum mai mare ca oricând. Istoria a demonstrat că inovațiile au înclinat balanța în favoarea inovatorilor.  În acest sens, descoperirile tehnologice generează mega tendinţele. Omniprezenţa tehnologiei, din ce în ce mai accesibilă, mai răspândită şi cu un impact mai mare, este cea care va accelera adoptarea „celor opt tehnologii esenţiale”.

Întrebări cheie și acțiuni pentru executivi

PwC consideră că „cele opt tehnologii esenţiale” vor reconfigura modelele de afaceri ale companiilor atât într-o manieră pozitivă, cât şi ridicând diferite provocări. În anumite industrii și regiuni, mega tendinţele vor influenţa strategia de afaceri, comportamentul clienților, operațiunile și respectarea reglementărilor. Prin urmare, echipele de conducere ar trebui să găsească răspunsuri eficiente la trei întrebări fundamentale:

• Avem strategii şi procese de inovare durabile?
• Am cuantificat impactul noilor tehnologii asupra afacerii? Dacă nu, cum putem face asta – şi cât de repede?
• Avem un plan de adoptare a noilor tehnologii? Dacă da, este actualizat?

Potrivit raportului PwC, directori nu ar trebui să trateze „cele opt tehnologii esenţiale” doar ca o listă de sarcini pe care să o delege către Chief Information Officer (CIO) sau Chief Tehnology Officer (CTO). Analiza noilor tehnologii și cuantificarea impactului acestora cât și planificarea în vederea adoptării lor ar trebui să fie mai degrabă o parte esențială a strategiei unei companii.

Înainte de a elabora o strategie de inovare și de a explora și analiza impactul noilor tehnologii, executivii ar trebui să înveţe (sau să se re-familiarizeze) cu acestea și cu potenţialul lor. Vă invităm să vizitaţi pagina web www.pwc.com/TechMegatrend şi să descărcaţi raportul complet.

La nivel global, veniturile EY au înregistrat o creștere de 9% în monedă locală în anul fiscal 2016 (care s-a încheiat pe 30 iunie 2016), comparativ cu anul fiscal precedent. Pentru aceeași perioadă, veniturile EY România au crescut cu 15%.

‘‘Rata de creștere susținută din ultimii ani este rezultatul calității și al valorii pe care oamenii noștri le aduc în piață. Investițiile importante pe care le-am făcut în echipa noastră și în noile tehnologii ne-au permis să răspundem cerințelor unui mediu de business dinamic”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Toate liniile de servicii EY de la nivel internațional au marcat o creștere solidă în anul financiar 2016: serviciile de audit au crescut cu 4,8%; asistența în afaceri cu 13,1%; consultanță fiscală cu 9,6% și serviciile de asistenţă în tranzacţii (TAS) cu 14,2%.

În linie cu strategia companiei de a se concentra pe inovație, firmele membre EY au făcut 26 de achiziții strategice în anul financiar 2016, care sunt în măsură să aducă în piață abilități și servicii profesionale extinse. Alianțele, inclusiv cele șapte noi acorduri semnate în anul financiar 2016, joacă de asemenea un rol important în facilitarea accesului organizației globale EY la produsele și competențele din piață. Alături de acestea, noua divizie globală EY dedicată problematicii inovării, înființată în anul financiar 2016, are misiunea de a asista companiile în integrarea și implementarea tehnologiilor de vârf din robotică și inteligență artificială. EY continuă, în același timp, programul său de investiții de 450 de milioane de dolari în dezvoltarea de servicii inovatoare privind calitatea auditului, aspect fundamental pentru încrederea investitorilor.

Creștere continuă în toate zonele geografice, în industrii și piețe cheie

Veniturile EY (29,6 miliarde de USD) au crescut în toate cele patru zone geografice în care activează: în cele două Americi cu 9,7%; în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) cu 7,5%; în Asia-Pacific cu 12,5%, iar în Japonia cu 6,4%.

La nivelul piețelor emergente în care operează, EY a înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, o creștere solidă, de două cifre. Creșterea totală a ajuns la 12,8% (devansând valoarea de 12,3% obținută în anul fiscal 2015), în pofida condițiilor economice dificile care au continuat să marcheze economiile din piețele cheie.

Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în India (18,4%), China (14,6%) și Brazilia (12%), în condițiile în care firma EY asociată din Brazilia a fost unul dintre sponsorii Jocurilor Olimpice de la Rio din 2016 și a fost furnizorul oficial de servicii profesionale pentru Comitetul de Organizare al JO de la Rio.

Cele mai solide creșteri ale veniturilor EY au fost înregistrate în cinci sectoare cheie. Creșterea de două cifre înregistrată de industria bancară, piețele de capital și sectorul asigurărilor a avut la bază o cerere puternică pentru servicii suport destinate schimbărilor de reglementare, securitate cibernetică, transformare digitală și tehnologie financiară.

În sectorul tehnologic, cele mai mari venituri au fost înregistrate de serviciile pentru fuziuni și achiziții, urmate de serviciile pentru procese de transformare impuse de tehnologiile emergente inovatoare și de creșterea solicitărilor clienților pentru servicii suport pentru economie partajată.

Creșterea înregistrată în sectoarele de sănătate și de sectorul guvernamental și de servicii publice a avut la bază serviciile suport pentru transformare și reglementare, precum și noi angajamente în domenii cum ar fi robotica sau analiza de date.

Cel mai atractiv angajator din domeniul serviciilor profesionale

În anul fiscal 2015-2016, EY a investit peste 500 de milioane USD în formarea propriilor echipe, înregistrând aproape 12 milioane de ore alocate procesului de învățare pentru propriii angajați, ceea ce înseamnă o creștere de 3 milioane de ore comparativ cu perioada similară precedentă.

EY a fost votat cel mai atractiv angajator din domeniul serviciilor profesionale din întreaga lume. De asemenea, EY se înscrie în top trei cei mai atractivi angajatori la nivel global, în clasamentul anual Universum – World’s Most Attractive Employer. Compania a fost recunoscută ca una dintre cele mai bune multinaționale din lume care oferă un mediu de lucru plăcut.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

89% dintre oamenii de afaceri din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 7% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% se așteaptă la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% estimează o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%).

Așteptările privind evoluția profitului sunt, de asemenea, pozitive – 81% dintre companii proiectând creșterea profitabilității în anul în curs. Aproape una din trei companii se așteaptă la un avans de peste 10% al acestui indicator, în timp ce 48% estimează că vor înregistra creșteri care nu vor depăși acest nivel.

Tendința ascendentă a vânzărilor va fi susținută prin creșterea investițiilor, 64% dintre firme planificând creșterea acestora cu 5%-30% până la sfârșitul anului. Pentru finanțare, companiile respondente apelează în special la resursele proprii, la reinvestirea profitului și la împrumuturi de la societăți afiliate, din același grup, urmate de împrumuturi bancare, arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii” publicat astăzi de EY România.

Studiul EY are la bază răspunsurile a 267 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2016 și 2017. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

„România traversează o perioadă bună din punct de vedere economic. Conform prognozei FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa. Cu toate acestea, rezultatele acestei ediții a studiului EY reflectă îngrijorarea executivilor români față de modelul de creștere a economiei românești, bazat puternic pe consum. Astfel, 98% dintre aceștia indică nevoia unei strategii de țară care să asigure României o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de țările din Vest”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Oamenii de afaceri – încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni

57% dintre oamenii de afaceri respondenți sunt încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni. Optimismul respondenților vine pe fondul creșterii puternice a economiei românești în primul semestru 2016. Avansul economic indicat de Institutul Național de Statistică în această perioadă s-a ridicat la 5,2%, fiind stimulat mai ales de cererea internă.

Mediul de afaceri – îngrijorat de creșterea consumului

Peste jumătate dintre executivii de top se declară îngrijorați de modelul de creștere economică al României bazat pe stimularea consumului. Ultimele date ale INS arată că avansul economic a fost impulsionat puternic în primul semestru 2016 de creșterea acestuia (7,2%), comparativ cu investițiile care au contribuit doar cu 1,6%, în vreme ce exportul net a avut o contribuție negativă, de -2,8%, pe fondul excesului de cerere care nu a putut fi satisfăcută de oferta internă.

Având în vedere această îngrijorare, oamenii de afaceri respondenți indică în proporție de 98% nevoia unei strategii de țară care să asigure României un model de creștere sustenabilă.

Salariile cresc, la fel ca și numărul de angajați

Evoluțiile pozitive ale cifrei de afaceri și cererii pentru produse și servicii se reflectă și în evoluția salariilor și a numărului de angajați. În timp ce 33% dintre angajatori se așteaptă la o creștere modestă (sub 5%), 34% afirmă că vor crește numărul de angajați între 5-30%.

82% dintre companii intenționează să crească salariile, dar 48% dintre respondenți nu estimează o creștere mai mare de 5%. 34% vor crește salariile propriilor angajați între 5-20%, faţă de 43% câţi planificau acest lucru la începutul anului. Aceste procente reflectă intențiile mediului de business și nu măsoară creșterile efective înregistrate în piață.

Creșterea productivității – în topul priorităților executivilor din România

Creșterea productivității (35%) și introducerea de noi produse pe piață (17%) sunt printre prioritățile cele mai importante ale executivilor români. Îmbunătățirea productivității a urcat pe agenda executivilor de top din România cu 8 puncte procentuale față de începutul anului, în timp ce reducerea costurilor a continuat să scadă în ordinea priorităților, de la 30% în 2015, la 21% la începutul lui 2016 și la 16% în septembrie 2016. Atragerea de talente valoroase marchează o creștere de 5 puncte procentuale la această ediție a studiului, ajungând la 11% din opțiuni.

Prețul redus şi încrederea în brand sunt cele mai importante avantaje competitive

În ciuda creșterii cererii de produse și servicii înregistrate în acest an, companiile continuă să se concureze mai ales la nivel de preț (39%). Notorietatea brandului se regăsește pe locul al doilea în topul avantajelor competitive, dar marchează o tendință de scădere în opțiunile respondenților, de la 30% la începutul anului 2016 la 12% în ediția curentă, la egalitate cu parteneriatele de business.

****

Despre studiu

Studiul O viziune a creșterii este realizat de EY România de două ori pe ani și măsoară percepțiile directorilor din companii care activează în România în ceea ce privește perspectivele economice și evoluția propriei companii. Ediția din această toamnă are la bază răspunsurile a 267 executivi de top. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,1 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,2 miliarde de lei, reprezentând 19,4% din PIB, au fost în primele opt luni cu 1,9% mai mici în termeni nominali față de perioada similară din 2015. Din acestea, încasările ANAF au fost de 132,4 miliarde de lei, adică cu 1,2% mai mult față de perioada similară a anului 2015 și cu 0,1% peste programul de încasări stabilit pentru acest an.

S-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+10,7%), accize (+6,5%), contribuții de asigurări sociale (+6,9%), impozitul pe salarii și venit (+3%), precum și din taxa pe utilizarea bunurilor (+9,7%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului 2015 de 9,4% în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015. Cu toate acestea, față de programul ANAF, veniturile din TVA au fost cu 0,2% mai mari.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta în condițiile în care sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, în urma creșterii cotei de contribuții de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016, precum și de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,6%, la impozite și taxe pe proprietate cu 11,1%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o creștere de 6,8%.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 150,3 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie și de 15% din luna decembrie pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1050 de lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1050 de lei la 1250 de lei. Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferentă plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,7%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influențate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 14,9 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB.

Ministerul Finanțelor Publice a atras în data de 28.09.2016 1 miliard de euro de pe piețele financiare internaționale prin redeschiderea emisiunii lansate în mai, cu maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

Emisiunea a fost realizată la cel mai scăzut cost aferent unui împrumut al statului român prin emitere de euroobligațiuni, de doar 2,150%, mai redus cu 0,842%, față de cel obținut în luna mai. Gradul de suprasubscriere, de peste 2,5 ori, demonstrează interesul solid al investitorilor care au participat printr-un număr de 130 de conturi.

Emisiunea a fost lansată la un randament inițial de 2,30% și, în doar câteva ore, urmare a interesului major din partea investitorilor, s-au acumulat ordine de subscriere în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Suprasubscrierea semnificativă venită din partea unor investitori pe termen lung a făcut posibilă reducerea succesivă a randamentului până la nivelul de 2,15%, prima de emisiune plătită de statul român fiind foarte mică în condițiile actuale de piață, de doar 0,03% (3 puncte de bază).

“Prin această tranzacție avem încă o confirmare a percepției foarte bune și a încrederii investitorilor în sustenabilitatea economiei românești, într-un context marcat de o serie de incertitudini cum ar fi efectele Brexit şi alegerile din perioada următoare. Testul pieței este întotdeauna unul foarte relevant și rezultatul acestei emisiuni, concretizat prin cel mai scăzut cost înregistrat de România pentru un astfel de instrument, coroborat cu interesul, calitatea și gradul de diversificare al bazei investiționale, confirmă încrederea în fundamentele și perspectivele economice pe termen mediu și lung ale României. Trebuie menționat faptul că nu doar contextul unor dobânzi minime istorice la nivel global a condus la acest cost minim înregistrat de statul român, ci și reducerea semnificativă a marjei de risc de credit a României de aproximativ 0,48% (48 de puncte de bază) în doar 4 luni. Lucru care reflectă percepția mediilor investiționale bazată pe contextul macroeconomic solid, cât și pe potențialul economic al țării noastre”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: SUA (18%), România (17%), Italia (17%), Marea Britanie (16%), Centrul și Estul Europei (7%), Germania și Austria (8%), alte țări ale Europei (16%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (70%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (17%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (9%) și bănci centrale (4%).

Cu această emisiune a fost finalizat planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare. Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit SpA.

Contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%), potrivit unui studiu al PwC România. Din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.

România deţine a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafața forestieră națională era de 6,86 mil. hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, însă suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).

În același timp, țara noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire forestieră – la finalul lui 2015, suprafața forestieră reprezenta 29% din suprafața totală a terenurilor țării, în crestere cu 2% față de 1990. Astfel, gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE (37%) și sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). România are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire. Pentru comparație, țările UE cu cea mai mare suprafață de pădure și cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia (28 mil. hectare, 64% acoperire) și Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) – ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.

Sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei.  De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție. Potrivit studiului PwC, investițiile în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de Euro pe an.

„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forței de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media europeană de 4,3 ULA / 1,000 ha. Printre motivele productivității scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită. În țările membre UE, în medie, un singur angajat din administrația publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

În 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare în România a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (în scădere de la 88% în 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE.

Totuși, țara noastră s-a situat în 2015 pe locul 6 în ceea ce privește raportul dintre volumul de lemn și suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare (280 m³/ha), cu mult peste media UE (172 m³/ha).

Creșterea naturală a pădurilor din România este de circa 5,4 m³/ha/an (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică) sau de circa 7.8 m³/ha/an (în conformitate cu Inventarul Forestier Național).

În 2014, România a fost cel mai mare al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat din Uniune (420,4 mil. m³). Însă având în vedere gradul redus de exploatare forestieră, această contribuție ar putea crește.

În România, producția (15,1 mil. m³) a fost peste media UE (14,5 mil. m³), în timp ce doar o proporție mică din lemnul brut recoltat a fost exportată (0,5 mil. m³). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 mil. m³.  În schimb, pentru a susține capacitatea de producție și nevoia de aprovizionare, de-a lungul lanțului valoric, au fost importați 1,6 mil. m³ adiționali. În condițiile unei mai bune utilizări a pădurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperită exclusiv din producția internă.

O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire (5 mil. m³ în România, semnificativ mai mare față de media UE – 3,39 mil. m³). O parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1.01 mil. m³, acest lucru confirmând faptul că există cerere care ar putea fi acoperită din producția internă.

„România exportă majoritatea producției sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanțul valoric. Astfel, țara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară și secundară pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuințe, construcții). Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creșterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”, a adăugat Bogdan Belciu.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

În prezent, Bucureștiul este un oraș foarte aglomerat, marcat de nemulțumirile a tot mai mulți utilizatori ai mijloacelor de transport. Este un moment oportun de reformare a sistemelor și politicilor publice aferente. Ambuteiajele și sistemele de transport insuficient utilizate sunt, de asemenea, o provocare pe care factorii de decizie ar trebui să o abordeze frontal: punând utilizatorul în centrul soluției.

Înțelegerea modului în care oamenii folosesc rețelele de transport este o parte importantă în dezvoltarea unor soluții durabile pe măsură ce comportamentele privind utilizarea mijloacelor de transport se schimbă, se arată în raportul EY, All change, please: How shifting passenger behavior can improve mobility in cities.

Cum arată „călătorul viitorului”:

• este interconectat
• se așteaptă la o integrarea perfectă a opțiunilor de transport
• are un orar flexibil la locul de muncă și o “oră de vârf”
• consideră mersul cu bicicleta și mersul pe jos drept opțiuni viabile
• are o viziune personală asupra mobilității.

Legătura dintre alegerea modalității de deplasare, fie că este mersul pe stradă sau folosirea metroului în orice oraș important, și influența smartphone-urilor, a social media și a fluxurilor de informații în selectarea acestor opțiuni de către utilizatori este evidentă. Tehnologia și conectivitatea digitală permit cetățenilor accesul la noi opțiuni de transport din afara infrastructurii existente.

În 2014, aplicațiile de transport de pe smartphone-uri erau folosite de peste 70% dintre londonezi, în timp ce în Sydney, peste 40 de milioane de cereri de informații de călătorie de pe dispozitive mobile erau înregistrate în fiecare lună.

“În orașe precum Bucureștiul, oamenii își folosesc aplicatiile de pe telefon pentru a obține un taxi, sau folosesc Uber în loc de taxi, sau utilizează Waze pentru a găsi și a optimiza ruta spre destinație, sau sunt membri ai unui grup de carpooling pe Facebook. Tehnologia digitală are o influență puternică asupra călătoriilor noastre zilnice prin oraș. În același timp, autoritățile publice ar putea valorifica avantajele tehnologiilor digitale pentru fluidizarea traficului, pentru a estima blocajele din trafic și de a oferi soluții alternative, pentru a planifica transportul public, semafoarele, de a da cetățenilor acces la informații în timp real despre opțiunile de mobilitate și program“, spune Carmen Adamescu, Partener în departamentul de Asistență în afaceri al EY România.

Este logic faptul că, în planificarea unui sistem eficient de transport, factorii de decizie ar trebui să se asigure că infrastructura și comportamentul de lucru sunt corelate. Având la dispoziție, pe de-o parte, mai multe informații și o infrastructura digitală, indivizii sunt în măsură acum, mai mult ca niciodată, să definească o direcție de urmat privind mobilitatea în orașe. Planificarea de sus în jos riscă să piardă această perspectivă. Astfel, este important ca punctul de plecare în definirea politicilor publice de transportul să se concentreze asupra utilizatorilor.

Iar acest lucru înseamnă mai mult decât a studia doar numărul de persoane care folosesc un anumit mijloc public de transport. În timp ce numărul de pasageri transportați de un mijloc de transport reflectă, fără îndoială, comportamentele indivizilor și opțiunile de mobilitate, acesta nu reprezintă în mod corespunzător noua “mobilitate personală”. Drept urmare, acesta nu reușește să ofere o mobilitate cu adevărat eficientă. De exemplu, un sistem de tranzit ar putea fi foarte bun la transportarea unui volum mare de pasageri între puncte fixe. Datele privind numărul pasagerilor transportați de un mijloc de transport poate surprinde doar un aspect al absorbției sau al succesului sistemului.

Desigur, comportamentul uman este complex și poate fi contradictoriu. Este important să se aibă în vedere acest lucru atunci când se analizează mobilitatea. De exemplu, sunt indivizii și familii care cred în conservarea mediului, dar preferă încă să folosească mașina pentru deplasări de rutină, mai degrabă decât o alternativă de transport public. În mod similar, indivizii ar putea aprecia beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos sau cu bicicleta, dar utilizează servicii de taximetrie pentru multe din călătoriile lor.

“Politicile publice de planificare eficientă a transportului trebuie să răspundă la întrebarea: cum putem convinge oamenii să se comporte într-un mod dezirabil, din punct de vedere economic și social? De exemplu, cum ar fi să meargă cu trenul în loc să își folosească mașina, să utilizeze un sistem de bike-sharing sau carpooling? Într-o lume a hiper-conectivității, asta înseamnă pătrunderea pe canale digitale și sociale care au o influență tot mai mare asupra vieții cetățenilor. Politicile de transport urban trebuie privite în relație cu politica națională de transport, pentru a asigura o planificare coordonată și implementarea unor soluții digitale care să depășească granițele orașelor. Cu alte cuvinte, nu este suficient să avem doar orașe inteligente, ci și orașe conectate, prin asigurarea interoperabilității între sistemele urbane și interurbane, contribuind astfel la îmbunătățirea managementului de trafic, a mobilității, a proceselor de planificare a călătoriilor și la cooperarea între părțile implicate la nivel național și local”, spune Paul Ilău, Manager EY România.

În 2014, Bucureștiul a fost unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa (cu un indice de congestie a traficului de 41%, potrivit unui studiu finanțat de BERD și Guvernul României. Primăria București are în vedere crearea a 20,5 km de linii stradale, dedicate exclusiv autobuzelor, în zonele de nord, vest și în centrul orasului. În Bucuresti, călătoriile cu autoturismele particulare reprezintă aproape jumătate din numărul de curse de transport în comun, pe distanțe mai mari de 1 km. Cei mai mulți oameni preferă să conducă la și de la locul de muncă, unul dintre motive fiind faptul că există încă suficiente locuri de parcare gratuite în oraș.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Selecția investițiilor cu impact major în economie a ajuns în etapa finală. A început și evaluarea proiectelor înscrise în schema de sprijin pentru noi locuri de muncă

Procesul de selecție a cererilor de acord pentru finanțare depuse în baza schemei de ajutor de stat de stimulare a investițiilor cu impact major în economie s-a încheiat.

Din 36 de proiecte de investiții au fost selectate șase în valoare totală de 2.28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele șase cereri de acord pentru finanțare și anunțate rezultatele finale.

Găsiți lista proiectelor selectate la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr.807/2014.

Menționăm că, în perioada 11.07 – 22.08.2016, au fost depuse la Ministerul Finanțelor Publice 36 de cereri de acord pentru proiecte de investiții în valoare totală de 5.47 de miliarde de lei. Ajutorul de stat total solicitat a fost de 1.98 de miliarde de lei în condițiile în care bugetul total al sesiunii este de 638 de milioane de lei.

Punctajul s-a realizat pe baza criteriilor de evaluare prevăzute de HG nr. 807/2014: valoarea investiției, tipul investiției inițiale, locația realizării investiției, rentabilitatea cifrei de afaceri (în cazul întreprinderilor în activitate), valoarea capitalului subscris și vărsat (în cazul întreprinderilor nou înființate).

Cererile de acord pentru finanțare care nu au fost selectate în limita bugetului alocat sesiunii le vor fi restituite întreprinderilor, prin poștă.

O nouă sesiune de stimulare a creării de locuri de muncă

În ceea ce privește schema de ajutor de stat pentru stimularea creării de locuri de muncă, aceasta se bucură de succes! 22 de cereri au fost înregistrate de Ministerul Finanțelor Publice în perioada 8 – 22 august 2016. În baza acestora s-ar putea crea 3.653 de locuri de muncă, repartizate pe regiuni.

Lista cererilor de acord pentru finanțare este publicată la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr. 332/2014.

Evaluarea cererilor și a documentației necesare în prima etapă se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare de la data încheierii sesiunii.

La finalizarea evaluării, Ministerul Finanțelor Publice va publica lista întreprinderilor admise sau respinse după prima etapă.

Ministerul Finanțelor Publice a demarat procedura de achiziție de servicii de recrutare de personal pentru selectarea celor 9 membri ai Consiliului de Administrație al CEC Bank S.A. Anunțul a fost postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

”Consider că în toate companiile de stat este necesară implementarea guvernanței corporative pentru a îmbunătăți calitatea bunurilor și serviciilor oferite de companiile publice, precum și pentru creșterea performanțelor financiare. În urma adoptării de către Parlament a Legii nr.111, am ales să începem procedurile pentru selecția conducerii CEC datorită importanței pe care o are această instituție în sistemul bancar. E doar startul, procesul este unul mai amplu ce va continua săptămâna viitoare cu licitații și pentru restul companiilor din subordinea Ministerului”, anunță ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Contractul, cu durata până la 31.12.2016, are o valoare de 129.600 lei, fără TVA. Suma va fi suportată din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. Cerințele și condițiile de participare sunt detaliate în caietul de sarcini.

Potrivit Legii nr. 111/2016, este obligatoriu ca selecția candidaților să fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică, specializată în recrutarea resurselor umane, în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au cifră de afaceri de 7.300.000 de euro și au cel puțin 50 de angajați. CEC Bank S.A. se încadrează în această categorie.

Până în acest moment, Ministerul Finanțelor Publice are o singură companie în subordine cu management corporativ implementat. Este vorba despre Compania Națională Imprimeria Română care, încă din 2012, de la startul implementării OUG 109 a pus în aplicare procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație și a Directoratului. Pe parcursul celor patru ani, decizia s-a dovedit una de succes. Noul management a demonstrat că implementarea unei strategii pe baza principiilor guvernanței corporative a condus la rezultate financiare în creștere.