Serviciile financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile dispun de un potențial imens de a crește gradul de acoperire al serviciilor financiare și ușurința de utilizare pentru clienții din întreaga lume, în special pentru cei din țările emergente, se arată în raportul EY Decoding mobile financial services – Innovation and collaboration to drive growth.

Pentru instituțiile financiare, serviciile financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile pot ajuta la deservirea unei piețe vaste, care altfel ar fi de neatins din cauza costurilor mari ale infrastructurilor fizice. Pentru operatorii de telecomunicații, astfel de servicii acționează ca flux suplimentar de venituri și stimulează dezvoltarea de servicii cu vânzări încrucișate.

Aurelia Costache, Financial Services Advisory Leader EY România declară: “Zona serviciilor financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile se situează în vârful aisbergului digital. În următorii doi până la cinci ani, ne așteptăm să vedem schimbări majore la nivel global asupra modulului în care se derulează operațiunile bancare, pe măsură ce furnizorii din telecomunicații și instituțiile financiare vor folosi mobilitatea ca platformă de creștere. Având în vedere competențele complementare și infrastructurile existente, aceștia sunt bine-poziționați pentru a colabora, pentru a genera sinergii și inovație pentru serviciile financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile și pentru a satisface cerințele în schimbare ale clienților.”

Serviciile financiare cu cel mai mare potențial de a se desfășura prin intermediul platformelor mobile

Conform raportului, categoria plăți mobile a cunoscut cea mai înaltă rată de adopție până acum, dar și alte zone de servicii au început să prindă avânt. Serviciile financiare de creditare desfășurate prin intermediul platformelor mobile au înregistrat o creștere majoră în ultimii ani pe fondul parteneriatelor strategice încheiate între instituții financiare și furnizori din zona de telecomunicații.

De asemenea, micro-finanțarea desfășurată prin intermediul platformelor mobile începe să câștige teren, pe măsură ce atât instituțiile financiare cât și cele nebancare intră în competiție pentru oferirea de servicii de creditare de mici dimensiuni. Micro-finanțarea desfășurată prin intermediul platformelor mobile permite instituțiilor financiare să ajungă la baza piramidei veniturilor prin creșterea bazei de clienți. Pentru nou intrații pe piață, se deschid căi precum crowdfunding-ul.

Creșterea din cadrul noului domeniu al serviciilor de asigurări desfășurate prin intermediul platformelor mobile generează oportunități semnificative de colaborare inter-sectorială în domeniu – cele mai multe astfel de servicii fiind promovate pe piață de companii de telecom în parteneriat cu firmele de asigurări.

Deservind următorul segment de oameni nebancarizaţi

La nivel global, în rândul indivizilor care încă nu dispun de acces la sistemul financiar, aproximativ 620 de milioane locuiesc în țări care au introdus noi cadre legislative sau care încurajează entitățile nebancare să activeze în domeniul serviciilor financiare. Cele mai multe astfel de țări înregistrează un decalaj considerabil în nivelurile de penetrare și incluziune a platformelor mobile  în sistemele financiare. Analiza EY privind piața potențială arată că aproximativ 434 milioane de astfel de persoane “nebancarizate” vor putea fi deservite prin intermediul serviciilor financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile în viitorul apropiat.

Securizarea serviciilor financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile

Dacă inovația din zona serviciilor financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile a generat o creștere a ușurinței de utilizare în rândul consumatorilor și a adoptării noilor servicii digitale, tot ea a generat noi provocări legate de confidențialitate și securitate. Exemplele recente de atacuri cibernetice reflectă dimensiunea daunelor care pot fi provocate organizațiilor, de la daune financiare substanțiale la deteriorarea reputației și scăderea prețului acțiunilor, așa cum subliniază raportul. Companiile nu numai că și-ar putea pierde baza de clienți, dar ar putea fi afectate de penalități din partea autorităților pentru neconformare la directivele de protejare a datelor clienților.

“Având în vedere schimbările din rândul preferințelor și nevoilor consumatorilor, organizațiile trebuie să fie capabile să genereze un echilibru între ușurința de utilizare și aspectele ce țin de securitatea serviciilor financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile. În acest scop, măsuri de securitate precum folosirea de token-uri și autentificarea barometrică par să aibă un impact puternic asupra industriei de plăți digitale. Cunoașterea detaliată a clientului, precum și procedurile de împiedicare a spălării de bani și de autentificare a tranzacțiilor vor rămâne un mijloc cheie de combatere a amenințărilor cibernetice,” spune Aurelia Costache.

Mobile banking în România

România ocupă ultimul loc în Europa în privința numărului de persoane care folosesc mijloacele bancare mobile, cu o cotă de 22%, conform unui studiu efectuat recent de Ipsos la nivel european. Studiul arată că mai bine de 25% dintre respondenții români declară că nu intenționează să folosească astfel de servicii în anul următor. Prin comparație, la nivel european, aproximativ 47% dintre persoane folosesc servicii de mobile banking, în timp ce în SUA procentul atinge 53%.

În ultimii ani, la nivel global, trendul de „digitizare” a transformat preferințele consumatorilor și a contribuit la stabilirea unor așteptări ridicate cu privire la livrarea serviciilor. Datorită ușurinței de utilizare, pentru mulți dintre aceștia platformele mobile devin principala opțiune atunci când vine vorba de interacțiunea cu furnizorii de servicii financiare. Generația „mobile first” este cea care va apela la aceste platforme ca principală metodă de interacțiune.

“Conform studiului EY, furnizorii de servicii financiare pot atinge o economie de 96% a costului pe tranzacție efectuat prin canale mobile. Acest aspect, corelat cu rata înaltă de penetrare a telefoniei mobile în România sunt premisele pentru creșterea ratei de bancarizare în țara noastră. În acest context, o abordare de tip „mobile first” este vitală pentru dezvoltarea viitoare a serviciilor financiare, iar telefonul mobil poate deveni platforma principală de livrare a acestora.

Vedem în piața din România bănci care au început să își dezvolte o strategie digitală și să se gândească la modalități de colaborare între sectoare. Pe termen scurt-mediu, atât serviciile financiare tradiționale, cât și cele de tip mobile, vor continua să co-existe. În viitor însă, o abordare integrată din partea tuturor jucătorilor din piață – telecom, instituții financiare, dezvoltatori de aplicații, vendori de platforme tehnologice – este esențială pentru a asigura capitalizarea succesului actual al serviciilor financiare desfășurate prin intermediul platformelor mobile și pentru creșterea ratei acestuia,” declară Aurelia Costache.

Aici puteți accesa întreg raportul EY: 

http://ey.com/GL/en/Industries/Telecommunications/ey-decoding-mobile-financial-services-market-opportunity-for-mfs

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Directorii financiari se confruntă cu o schimbare a rolului lor în cadrul organizaţiei, atât din punct de vedere al atribuţiilor deţinute cât şi al percepţiei avute de către directorii generali (CEO) și consiliile de administrație. Astfel, pe lângă aptitudinile tradiționale de management financiar, aceștia trebuie să aibă în egală măsură și abilitatea de a planifica strategic pe termen lung. Acestea sunt concluziile noului studiu EY, The DNA of the CFO, care are la bază o cercetare derulată la nivel global, în rândurile a 769 de directori financiari.

Conform studiului, rolul directorului financiar în cadrul unei organizaţii este mult mai amplu în prezent, fiind din ce în ce mai dificilă realizarea unei fișe a postului corecte și cuprinzătoare. De altfel, 64% dintre directorii financiari sunt de părere că rolul lor presupune o arie mult mai largă decât aspectele şi operaţiunile financiare.

Astfel, așteptările în ceea ce îi priveşte pe directorii financiari sunt din ce în ce mai crescute. Aceştia au devenit multidisciplinari, nevoiţi să îşi dedice timpul nu doar analizelor financiare ci şi dezvoltării liniilor strategice ale companiei, fiind în egală măsură prezenţi în prima linie de comunicare cu părţile direct interesate.

Transformarea digitală redefinește rolul directorului financiar

Aşteptările avute de la directorii financiari şi tranziţia către un rol mult mai important al acestora în cadrul organizaţiilor au fost influenţate de trecerea către mediul digital, disponibilitatea şi natura informaţiilor furnizate, riscurile şi nesiguranţa existente şi controlul autorităţilor şi părţilor interesate.

Tranziţia către mediul digital, devenită prioritate în toate industriile, a impus găsirea un echilibru între creşterea bazată pe inovaţie şi o gestionare corectă a riscurilor. Astfel, 58 % dintre directorii financiari consideră că trebuie să îşi consolideze cunoştinţele în legătură cu mediul digital, noile tehnologii şi tehnicile de analiză.

Informaţia este esenţială, fiind fundamentul consilierii strategice în orice afacere. Programele specializate de colectare a datelor şi înregistrare în timp real a tranzacţiilor sunt instrumente ce oferă avantaje atât din punct de vedere al transparenţei organizaţiilor cu privire la informaţiile furnizate cât şi al costurilor implicate, simţitor mai mici. 57 % dintre directorii financiari sunt de părere că furnizarea de informaţii corecte şi complete este un atu decisiv al acestei funcţii.

CFO 2.0?

Profilul directorului financiar de succes diferă, în funcție de vârstă și de domeniul de activitate. Dintre cei tineri (sub 39 de ani), doar 23% dețin o specializare în contabilitate (spre deosebire de 46%, din generația 40-49 de ani). Majoritatea directorilor financiari tineri consideră că poziția lor e importantă în managementul riscului și în etica luării deciziilor. În plus, ei simt că au nevoie să-și dezvolte abilitățile de conducere și de a forma echipe.

Cum se poate pregăti un CFO pentru viitor? Concentrându-se pe trei elemente: competențele personale, considerațiile strategice și forțele externe. În general, un director financiar are expertiză în operațiuni, finanțe și strategie, dar – în funcție de preferințele sale, de nevoile companiei – se poate concentra doar pe una dintre ele. Însă capacitatea de a conduce stă la baza tuturor celor trei elemente.

Întrucât rolul directorului financiar devine din ce în ce mai complex, acesta trebuie să fie într-un proces continuu de învățare. Pe de altă parte, există profesioniști care cred că, în contextul în care responsabilitățile unui CFO sunt foarte diverse, e nevoie de mai mulți oameni din cadrul organizației care să și le asume.

Cum își va păstra directorul financiar puterea de decizie?

În economia de azi, regulile strategiei și alte competiției sunt într-o permanentă schimbare. E suficient să ne gândim la Amazon, Google sau Uber. Prin urmare, unul dintre rolurile directorului financiar este acela de a identifica strategii alternative – colaborări cu antreprenori și start-up-uri sau investiții în zona de digital.

În concluzie, mediul de lucru al directorului financiar este cel mai complex, mai imprevizibil și mai interconectat de până acum. Și, pentru că acesta va continua să se schimbe, un CFO de succes trebuie să-și definească singur, în mod proactiv, rolul pe care îl va juca în acest mediu și în conducerea organizației pentru care lucrează. Riscul neadaptării la această nouă realitate este eliminarea din cercul factorilor de decizie.

Despre The DNA of the CFO

Acest material se bazează informaţiile obţinute în urma unui studiu efectuat în perioada decembrie 2015 – februarie 2016 în rândul a 769 de directori financiari, derulat la nivel global de către EY. Metodologia a cuprins atât interviuri în profunzime cu 21 de directori financiari cât şi un studiu amănunţit asupra modului în care este schimbat rolul deţinut de directori financiari în diverse sectoare şi industrii, în sensul multidisciplinării acestuia prin prisma unor noi factori direct legaţi de dezvoltarea companiilor. Acesta este al doilea studiu publicat de specialiştii EY pe acest subiect şi doreşte să sublinieze schimbările şi diferenţele rezultate în cei 6 ani de la publicarea primului material. Pentru mai multe informaţii, inclusiv grafice care sintetizează principalele rezultate, vizitaţi: ey.com/dnaofthecfo.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence şi Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Companiile industriale din toate sectoarele la nivel global trec printr-o a patra revoluţie industrială, care ar putea fi numită „Industria 4.0”. Tranziţia către această nouă realitate industrială digitală este în plină desfăşurare peste tot în lume: aproximativ o treime dintre companii îşi evaluează deja nivelul digitalizării ca fiind unul ridicat, iar acest nivel este aşteptat să crească în medie de la 33% la 72% în următorii 5 ani.

Liderii companiilor industriale digitalizează activităţi esenţiale în cadrul propriului lanţ vertical al valorii şi de asemenea în relaţia cu partenerii la nivel orizontal din lanţul de aprovizionare. În plus, îşi îmbunătăţesc portofoliul de produse introducând funcţionalităţi digitale şi servicii de date inovatoare. La nivel mondial, companiile intenţionează să investească anual aproximativ 5% din venitul realizat din vânzările digitale în procesul de digitalizare. Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor industriale, 5% din venitul realizat din vânzările digitale corespunde cu o investiţie totală de 907  miliarde de dolari. Aceste investiţii se vor axa în principal pe dezvoltarea de tehnologii digitale precum senzori sau dispozitive de conectare, software şi aplicaţii precum sisteme de prelucrare. Mai mult decât atât, companiile investesc în formarea angajaţilor şi în implementarea schimbării organizaţionale necesare. Mai mult de jumătate dintre aceste companii (55%) consideră că îşi vor amortiza aceste cheltuieli în decursul a doi ani. Acestea sunt rezultatele studiului global PwC Industry 4.0: Building the digital enterprise în cadrul căruia au fost chestionate peste 2.000 de companii din nouă sectoare industriale din 26 de ţări.

Pe parcursul acestei tranziţii, managerii companiilor analizate estimează o reducere a costurilor în medie de 3,6% pe an şi venituri suplimentare anuale în medie de 2,9%. În termeni absoluţi, acest fapt corespunde cu o reducere a costurilor în valoare de 421 de miliarde de dolari şi cu o creştere concomitentă a veniturilor de 493 de miliarde de dolari.

 “Companiile se aşteaptă ca digitalizarea să aducă beneficii uriaşe şi, în consecinţă, investesc sume mari în acest proces. Studiul nostru arată că această tranziţie are loc în egală măsură în toate ţările analizate, nu numai în cele industrializate.  Dacă cel puţin jumătate dintre aşteptările legate de Industria 4.0 se concretizează, acest lucru va schimba în mod fundamental mediul concurenţial în următorii cinci ani”, a declarat Mircea Bozga, Partener, Servicii de Audit, PwC România

La sfârşitul acestui proces de transformare, companiile industriale de succes vor deveni cu adevărat întreprinderi digitale, având produse fizice la bază, completate de  interfețe digitale şi servicii de date inovatoare. Aceste întreprinderi digitale vor colabora cu clienţii şi furnizorii în ecosisteme industriale digitale.

Analiza datelor este motorul Industriei 4.0

Peste 80% dintre companii se aşteaptă ca metodele de analiză a datelor să aibă o influenţă semnificativă asupra proceselor de luare a deciziilor în decursul următorilor cinci ani. “Analizarea datelor în mod profesional oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt utilizate produsele şi face posibilă relaţia pe termen lung cu clienţii. ”Instrumentele de analiză a datelor permit dezvoltarea produselor şi totodată le permit companiilor să-şi extindă serviciile şi să-şi alinieze si mai bine ofertele cu nevoile clieţilor”, a adăugat Mircea Bozga.

Lipsa expertizei: o barieră în calea Industriei 4.0

Problemele identificate de companiile analizate în implementarea Industriei 4.0 sunt mai degrabă cele ce ţin de lipsa unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum şi lipsa specialiştilor, decât cele legate de achiziţionarea tehnologiei necesare. De exemplu, aproximativ 40% dintre companiile participante la sondaj se bazează pe expertiza angajaţilor de analiză a datelor, dar nu au departamente dedicate pentru aceste sarcini. “Dezvoltarea unei expertize sănătoase în analiza datelor şi digitalizare în cadrul propriei companii este o decizie înţeleaptă. Experţii individuali care colectează şi evaluează datele nu sunt suficienţi pentru implementarea cu succes a strategiilor asociate Industriei 4.0. Pentru a le putea folosi ca bază în procesul de luare a deciziilor, companiile au nevoie de baze de date, algoritmi şi recomandări care pot fi implementate, pregătite în mod profesionist”, precizează Mircea Bozga.

Studiul subliniază încă o precondiţie necesară în vederea unei digitalizări de succes în domeniul securităţii datelor.

„Ecosistemele digitale pot funcţiona numai dacă toţi participanţii pot avea încredere că datele lor nu vor ajunge pe mâini nepotrivite. Acest lucru necesită eforturi considerabile din partea companiilor, investiţii substanţiale în securitatea sistemelor şi standarde clare de protecţie a datelor” adăugă Mircea Bozga.

Digitalizarea are un impact atât la nivel orizontal cât şi vertical asupra lanţului valoric. Acest fapt presupune că, pe de o parte companiile trebuie să să-şi integreze şi să-şi digitalizeze mai bine fluxul vertical de date, de la dezvoltarea produselor şi achiziţii până la prelucrare şi logistica transporturilor. Iar pe de altă parte, presupune o colaborare orizontală cu furnizori cheie, clienţi şi alţi parteneri din lanţul valoric, de exemplu utilizând soluţii de identificare si monitorizare a produselor. Pentru companii aceste aspecte implică crearea unor soluţii digitale complexe.

În plus, companiile dezvoltă noi produse şi servicii având caracteristici digitale, care acoperă întregul ciclu de viaţă al produsului şi prin urmare facilitează un contact mai apropiat cu consumatorii finali. Companiile investesc de asemenea în servicii digitale şi creează soluţii complete adaptate ecosistemului clienţilor lor, de cele mai multe ori în colaborare cu partenerii din lanţul valoric.

Obiectivele digitalizării variază de la ţară la ţară

Deşi la nivel mondial companiile avansează în procesul de implementare a Industriei 4.0, studiul dezvăluie anumite caracteristici regionale la nivelul obiectivelor: companiile din Japonia şi Germania implementează digitalizarea în primul rând pentru a-şi spori eficienţa şi calitatea produselor. În SUA tendinţa este de a dezvolta noi modele de afaceri cu ajutorul ofertelor şi serviciilor digitale şi să asigure aceste produse şi servicii în manieră digitală cât mai rapid posibil. Companiile din industria prelucrătoare din China se concentrează pe metode de a face faţă competitorilor internaţionali prin reducerea costurilor. „Studiul nostru arată că nivelul integrării digitale va fi în linii mari comparabil între regiuni în următorii cinci ani, în frunte cu ţări precum Japonia, Germania şi SUA. Nu ne aşteptăm ca Industria 4.0 să divizeze regiuni, ci să creeze o legătură puternică între companii şi ţări, prin urmare chiar să promoveze globalizarea”, conchide Mircea Bozga.

Despre studiu:

Pentru mai multe informaţii şi pentru vizualizarea întregului raport, vă rugăm să accesaţi: pwc.com/industry40

Metodologie:

Studiul se bazează pe  cercetarea derulată în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2016, implicând peste 2.000 de directori executivi din companii de produse industriale din 26 de ţări. Majoritatea participanţilor au fost Directori de digitalizare şi alţi directori executivi cu responsabilităţi la înalt nivel  în companiile lor în ceea ce priveşte strategia şi activităţile din cadrul proiectului Industria 4.0. Rezultatele au fost ponderate în raport cu PIB-ul pe ţară pentru a asigura o perspectivă echilibrată asupra rezultatelor globale.

Definirea Industriei 4.0 – cea de-a patra revoluţie industrială

Industria 4.0 se axează pe digitalizarea de la un capăt la altul a tuturor activelor fizice şi proceselor precum şi integrarea în ecosisteme digitale împreună cu partenerii din lanţul valoric. Managementul şi analiza datelor (Data&Analytics) reprezintă o capacitate de bază pentru Industria 4.0. Aplicaţiile Industriei 4.0 sunt facilitate de tehnologii specifice.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru sectorul cinematografic ar putea duce la creşterea de până la 5 ori a producţiilor de film realizate în România, ducând la o valoare de aproape 250 de milioane de Euro anual, precum şi la crearea de până la 4000 de noi locuri de muncă în industriile creative şi în cele conexe, arată un studiu al PwC România.

De asemenea, efectul de multiplicare indirect indus în economie ar putea ajunge până la o valoare de aproximativ 850-974 de milioane de Euro anual, prin creşterea activităţii în sectoarele de turism, transport şi servicii.

În plus, impactul bugetar al aplicării unei astfel de scheme ar fi unul pozitiv, cu venituri rezultate de 120-130 de milioane de Euro anual pentru bugetul de stat.

„În prezent, 20 de state din Uniunea Europeană aplică scheme de ajutor financiar pentru industria cinematografică, iar rezultatele implementării unor astfel de scheme au fost de-a dreptul spectaculoase în ţări precum Cehia sau Croaţia, care au atras foarte multe producţii de film străine. De altfel, schema s-a dovedit de aşa mare succes în Cehia, încât în momentul de faţă autorităţile de la Praga iau în considerare majorarea nivelului subvenţiilor de la 20% la 25% din cheltuielile eligibile din bugetul unei producţii cinematografice internaţionale turnate în Cehia”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„România are atu-uri incontensabile în acest domeniu (cineaşti foarte talentaţi, locuri de filmare extrem de variate şi ofertante etc., imaginea pozitivă de care se bucură cinematografia românească în străinătate ca urmare a peliculelor premiate din ultimii ani), însă în lipsa unor instrumente financiare şi fiscale de susţinere şi atragere a producţiilor internaţionale de film, tot acest potenţial rămâne nevalorificat”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Statele membre ale Uniunii Europene cu importante producții cinematografice precum Marea Britanie (începând cu anul 2006) și Franța (2008), Germania (2007) dar și alte state, în special din Europa Centrală și de Est precum Ungaria (2003), Cehia (2010), Polonia (2007), Croația (2012) au instituit de-a lungul anilor scheme de ajutor de stat pentru producția cinematografică, reușind să atragă investiții străine directe în acest domeniu de activitate industrială și culturală. Formele prin care se acordă ajutorul de stat sunt diverse, având la bază scutiri sau reduceri de impozite și taxe, dar şi subvenţii directe. O condiție pentru ca investitorii să beneficieze de stimulentele fiscale prevăzute este ca o parte minimă din producția de film să fie realizată pe teritoriul statului care acordă facilitatea fiscală.

Cehia acordă subvenții și facilități fiscale de 20% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 45 milioane euro pentru anii 2015-2018. Ungaria acordă subvenții și facilități fiscale de 25% din valoarea cheltuielilor locale cu un buget mediu anual de 38,5 milioane euro (231 milioane pentru perioada 2008-2013). În Polonia se acordă subvenții și facilități fiscale de 50% din buget, dar nu mai mult de 1 milion de euro, cu un buget mediu anual de 30 milioane euro. Croația a introdus în 2012 o schemă de ajutor de stat prin care acordă facilități de 20% din costurile eligibile, dar nu mai mult de 2,65 milioane Euro pentru un film.

Creșterea producției de film, după implementarea schemelor de ajutor de stat, a fost remarcabilă: Ungaria a realizat 133 milioane Euro după implementarea schemei în 2003, crescând industria cu 500% din punct de vedere valoric. Cehia, care a realizat 100 milioane Euro după implementarea schemei din 2010, a înregistrat o creştere de 300% faţă de perioada în care schema nu era implementată. Polonia a realizat peste 134 milioane Euro după implementarea schemei în 2007. În Polonia funcționează și 9 scheme de ajutor de stat regionale. Sectorul a cunoscut o creștere medie anuală de 63% în Cehia, de 50% în Ungaria și de 13% în Polonia.

PwC a propus aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică din România, similară cu cele din celelalte state din Europa Centrală şi de Est. Aceasta ar urma să fie aplicată pentru o perioadă de 5 ani, cu sumă medie anuală de 30 de milioane de Euro, care să acopere rambursarea a 25% din totalul cheltuielilor eligibile pentru producţia internaţională de film realizate pe teritoriul României şi a 50% din impozitul pe venit al persoanelor nerezidente, eligibile, plătit în România.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro

Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 916/2016 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2016 a operatorilor economici a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 05/07/2016.

Ordinul aprobă sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2016 a operatorilor economici. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2014 se aplică persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 și societăţilor cărora le sunt aplicabile Reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice nr. 1.286/2012, care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de RON 220.000.

Raportările contabile menţionate mai sus se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 16 august 2016.

Studiu EY: Investițiile străine directe în Europa au ajuns la un maxim istoric în 2015. Cum va afecta Brexit-ul atractivitatea continentului?

• 54% din proiectele de investiţii străine directe (ISD) provin chiar din Europa
• Marea Britanie, Germania și Franța au fost destinațiile preferate pentru ISD
• România se situează pe locul 6 în Europa după numărul de locuri de muncă nou create prin ISD

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un maxim istoric, cu un număr de 5.083 de proiecte ISD în 2015 (o creştere anuală de 14%), generând 217.666 de noi locuri de muncă (și o creştere de 17%), conform studiului EY: European attractiveness survey 2016.

Europa de Vest continuă să fie cea mai atrăgătoare destinaţie pentru investiții străine directe din Europa, cumulând 77% din toate proiectele ISD. Marea Britanie, Germania şi Franţa dețin împreună puţin peste jumătate (51%) din proiectele ISD înregistrate în întreg spaţiul european.

În ceea ce privește locurile de muncă nou create, Europa Centrală şi de Est (CEE) a generat jumătate (50%) din numărul total de locuri de muncă, în contextul în care această regiune a atras 69% din numărul de proiecte ISD din sectorul de producție. România se situează pe locul 6 în Europa după numărul de locuri de muncă nou create prin ISD, cu peste 12.000 de job-uri create în 2015, marcând o creștere de 17% față de anul anterior.

Cu toate acestea, în pofida unui an 2015 pozitiv pentru investiţiile ISD în Europa, provocările de natură geopolitică și macroeconomică atașate Brexit-ului au potențialul de a afecta intențiile de investiții în viitorul apropiat.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, explică:

“În ciuda unui mediu de afaceri incert şi a unei game largi de riscuri geopolitice, investitorii au văzut în continuare Europa ca pe o locaţie relativ sigură. Punctele forte ale Europei constau în infrastructura digitală şi logistică, în forţa de muncă calificată şi într-un mediu stabil din punct de vedere al legilor şi reglementărilor.

Totuși, decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană ne aduce pe un teritoriu necunoscut. Este pentru prima dată când un stat membru părăsește uniunea, astfel că impactul și consecințele directe sunt greu de anticipat. Companiile vor fi nevoite să activeze planurile pentru situații neprevăzute la care au lucrat în ultimele luni, demarând totodată și ajustarea planurilor pe termen lung.

Impactul economic pentru viitorul apropiat se va resimți asupra încrederii și așteptărilor investitorilor. Incertitudinea privind viitorul relațiilor comerciale dintre UK şi UE va încetini investițiile în anumite industrii, atât în regat, cât și pe continent. Afluxul de capital către Marea Britanie este posibil să scadă, lira sterlină va rămâne într-o poziție mai slabă, iar activitatea de IPO şi M&A va încetini de asemenea. Un lucru este însă cert: schimbările majore legate de comerț, piața muncii și politici publice nu vor avea loc peste noapte. În consecință, companiile au răgazul de face deja planuri pe termen lung pentru a întâmpina toate aceste provocări.”

Cine investește în Europa?                                           

Proiectele intra-europene au continuat să domine activitatea ISD, cu 2.751 de investiţii near-shore reprezentând 54% din numărul total de proiecte şi cu 108.543 de locuri de muncă nou create. Din afara Europei, Statele Unite conduc în topul investiţiilor străine directe în Europa – 1.193 proiecte ISD şi 58.437 de locuri de muncă nou create – şi este principala ţară de la nivel global care investeşte în Europa. În sectorul financiar şi al serviciilor pentru afaceri, Statele Unite au generat 558 de proiecte şi 22.425 de noi locuri de muncă.

Asia și-a intensificat de asemenea activitatea în Europa, cu 735 de proiecte ISD şi 37.215 de locuri noi de muncă generate în 2015. China este cel mai mare investitor asiatic din Europa, cu 238 de proiecte (creştere de +2%) şi 8.917 de noi locuri de muncă.

Londra: cel mai atractiv oraș pentru investiții în Europa în 2015

Londra metropolitană se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane, din punct de vedere al numărului de proiecte ISD atrase în 2015 – deținând 406 din cele 1.065 de proiecte ISD din Marea Britanie – urmată de zona metropolitană Paris, cu 159 proiecte ISD. Munchen-ul şi regiunea Bavaria din Germania s-au evidențiat ca zonele urbane cu cea mai rapidă creştere pentru investitori în 2015, cu o creştere de 134% faţă de anul anterior, urmată de Berlin.

În ceea ce privește sentimentul investitorilor, Londra a fost din nou considerată cel mai atrăgător oraş european, urmat de Paris – care şi-a îmbunătăţit în mod remarcabil atractivitatea cu 14% faţă de anul anterior. Conform declarațiilor investitorilor, Top 10 oraşe preferate pentru investiţii FDI include trei oraşe germane – Berlin, Frankfurt şi Munchen – precum şi două oraşe spaniole – Barcelona şi Madrid. Roma apare ca nou intrat în Top 10 oraşe în acest an, cu o creştere de 5% a atractivităţii pentru ISD față de anul trecut.

„O bună parte din discuția privind Brexit-ul se axează pe viitorul statut al Londrei, ca important centru financiar european. Este puțin probabil ca baza legală pe care operează sectorul financiar din Londra să se schimbe fundamental, ea fiind construită pe însăși legislația UE. În cazul puțin probabil în care orașul nu va păstra echivalența cu cadrul legislativ al uniunii, Dublin pare a fi principala destinație pentru companiile de servicii financiare care doresc să își păstreze accesul la Piața Unică. Capitala Irlandei reprezintă în acest moment una dintre cele mai atractive alternative pentru Londra, datorită infrastructurii, legislației europene, dar și limbii vorbite la nivel local”, adaugă Bogdan Ion.

Analiza pe sectoare

Atractivitatea sectorului de producţie european rămâne intactă, atrăgând 49% din proiectele ISD şi 62% din locurile de muncă nou create. În cadrul sectorului de productie, creşterea ISD a fost înregistrată în Polonia (117 proiecte, +34%), Turcia (105 proiecte, +52%), Ungaria (69 proiecte, +103%), Serbia (51 proiecte, +76%) şi România (51 proiecte, +21%).

Germania a luat locul Marii Britanii ca destinaţia cea mai atractivă pentru proiecte de transport şi comunicaţii (81 proiecte, +72%), în vreme ce Marea Britanie a surclasat Germania în termeni de destinaţie preferată pentru proiecte de retail şi turism (43 proiecte, +26%) în anul 2015. Sectorul auto a alimentat creşterea din zona de producţie în Ungaria şi Polonia, în vreme ce producţia de maşini şi echipamente a dominat investiţiile în Turcia, Serbia şi România.

Competiția din piață determină companiile să își construiască o reputație puternică

McGuireWoods Romania, în parteneriat cu Sfera Business, a lansat studiul Cum comunică strategic companiile din România? în cadrul unei dezbateri care a reunit profesioniști responsabili de comunicare strategică, afaceri publice și guvernamentale din companii de renume. Rezultatele studiului evidențiază faptul că 73% dintre companii, indiferent de mărimea veniturilor, ar externaliza activitatea de comunicare strategică și pe cea de public affairs & government relations (PA&GR ) pentru a obține expertiza consultanților.

Managementul reputației

În România, managementul reputației, înțeles drept notorietatea companiei, are o importanță majoră. Totuși, veniturile obţinute determină nivelul de instituționalizare a funcțiilor de comunicare strategică, afaceri publice şi guvernamentale. 89% dintre companiile care au venituri de peste 100 milioane euro au un departament de comunicare strategică, spre deosebire de 33% dintre companiile cu venituri de până la 1 milion euro.

58% dintre companiile respondente spun că au o strategie de comunicare formală, iar 16% spun că au o astfel de strategie însă nu este una formalizată. La celălalt capăt al spectrului de răspunsuri 19% dintre companii spun că plănuiesc să își definească o strategie de comunicare, dar 4% nu au și nici nu planifică definirea unei strategii în acest sens.

Rezultatele studiului arată şi o legătură directă între mărimea companiei, veniturile ei şi probabilitatea de avea o strategie de comunicare. Astfel, pe măsură ce firmele cresc,  acestea acordă o importanță secundară comunicării (33% dintre companiile cu venituri între 1-10 milioane euro au o strategie de comunicare), dar odată ce ating pragul de 50 milioane euro, își reiau focusul pe comunicare. În ceea ce privește funcția de PA&GR, 54% dintre companiile cu venituri între 10 și peste 100 milioane euro au un departament dedicat acestor activități şi doar 30% dintre cele cu venituri sub 10 milioane euro.

„Studiul nostru, aflat acum la prima ediție, își propune să identifice tendințele din comunicarea strategică, afacerile publice și relațiile guvernamentale care sunt relevante pentru mediul de business românesc”, a declarat Elena Badea, Partner, Sfera Business. “Ne dorim să punem la dispoziția profesioniştilor din domeniu, dar și a executivilor de top, un set relevant de informații care să le faciliteze înțelegerea modului în care companiile din diverse industrii din România evoluează de la an la an în comunicarea strategică. Aceste informaţii sunt utile și în construirea relației cu clienții și cu toate celelalte audiențe relevante, într-un mediu de afaceri din ce în ce mai mult centrat pe comunicare”, a adăugat Elena Badea.

Strategia de business

Pentru 74% dintre companii strategia de comunicare este parte integrantă a strategiei de business. Numai o strategie de comunicare aliniată cu valorile și obiectivele strategice ale afacerii va genera, pe de o parte încredere și implicare în interior, iar pe de altă parte credibilitate și notorietate în exteriorul organizației.

Pentru 48% dintre companiile românești audiența principală în comunicarea externă sunt clienții. Urmează publicul în general cu 19%, comunitatea din care face parte compania cu 17%, jurnaliștii cu 8% și autoritățile cu 4% din totalul de răspunsuri.

Studiul confirmă şi faptul că firmele înţeleg beneficiile aduse de profesioniştii în comunicare şi/sau afaceri publice şi guvernamentale. Astfel, aceştia sunt implicați în planificarea strategică în 45% dintre cazuri, iar în 32% dintre cazuri implicarea lor este parțială. De asemenea, în 45% dintre companiile respondente activitatea de comunicare strategică este separată de cea de Public Affairs & Government Relations.

„Ne-am propus să măsurăm câteva aspecte cheie ce caracterizează funcțiile de comunicare strategică și pe cea corelată de Public Affairs & Government Relations pentru a aduce în prim plan modul în care companiile românești privesc aceste două activităţi. Credem că este momentul ca toate companiile, de la cele aflate la început de drum, până la cele medii și mari, să includă comunicarea ca dimensiune strategică în cadrul viziunii și planului lor de business. Numai astfel vor putea fi competitive și vor putea răspunde cerințelor generațiilor viitoare de clienți și parteneri de afaceri – începând cu cei din generația Y”, a declarat Nadia Crișan, Senior Vice President și Managing Director McGuireWoods Consulting.

Despre studiu

Studiul Cum comunică strategic companiile din România? are la bază un chestionar aplicat în perioada 24 februarie – 9 aprilie 2016. În raport se analizează răspunsurile obținute prin aplicarea chestionarului online alcătuit din 24 de întrebări de la 141 de respondenţi, dintre care 26% executivi de top și 34% specialiști în marketing și comunicare din mediul local de business. Companiile care au răspuns la chestionar sunt 38% firme românești, 50% firme străine și 12% companii cu capital mixt. 35% dintre companiile respondente au înregistrat în anul 2015 venituri de peste 100 milioane euro, 11% au avut venituri de 50-100 milioane euro, 12% de 10-50 milioane euro și 24% de 1-10 milioane euro.

Despre  McGuireWoods Consulting

Fondată în anul 1998, McGuireWoods Consulting LLC este o companie de Public Affairs care oferă clienților săi servicii integrate de relații guvernamentale, comunicare strategică și de dezvoltare a afacerilor. McGuireWoods Consulting este o subsidiară a McGuireWoods LLP, o firmă de avocatură internațională, cu peste 1000 de avocați. Din 2010, McGuireWoods Consulting se clasează în top 20 între cele 1900 de firme de relaţii guvernamentale din Washington DC, conform raportului anual editat de National Law Journal. Pentru mai multe informații, vizitați pagina web a McGuireWoods Consulting: www.mcguirewoodsconsulting.com.

Despre Sfera Business

Sfera Business este o companie de training și consultanță înființată în anul 2010. Suntem o firmă de training și consultanță axată pe oferirea de soluții integrate în vânzări, management și relații cu clienții. Lucrăm alături de clienții noștri pentru a găsi soluții practice prin care ei să obțină creșterea dorită. Lucrăm întotdeauna personalizat pornind de la nevoile clientului. Fiecare program este dedicat unei singure companii. Înțelegem rapid provocările de business și ne asigurăm că obținem rezultate conforme cu așteptările managementului. Descoperiți mai multe detalii despre noi și echipa noastră pe www.sferabusiness.ro.

PIB-ul real din Zona Euro per oră lucrată – un indicator al productivităţii muncii – a înregistrat o rată de creştere de aproximativ 2% în ultimii 3 ani înainte de 2015. Iar la o privire mai atentă cifrele arată că:

Irlanda a fost cea mai performantă în această perioadă, cu o creştere a productivităţii muncii de aproximativ 7% pe parcursul perioadei.

Economiile mari precum cea a Olandei, Franţei şi Germaniei au devenit mai productive, în linie cu media grupului. În vreme ce economiile periferice precum cea a Portugaliei şi Greciei nu au reuşit  să-şi sporească semnificativ nivelurile productivităţii muncii în pofida reformelor implementate în decursul perioadei.

Totuşi, evoluţiile la nivel sectorial au fost mixte. Analizele PwC arată că în mai multe economii din Zona Euro, productivitatea în sectorul industriei prelucrătoare a crescut într-un ritm relativ alert.

„Acest fapt este de înţeles, întrucât majoritatea produselor industriale sunt comercializabile şi prin urmare expuse forţelor competiţiei, iar toate acestea motivează companiile să devină mai eficiente într-o perioada mai scurtă de timp. De asemenea, noile tehnologii automatizate tind să fie adoptate din ce în ce mai repede în industria prelucrătoare – deşi ele pot fi de asemenea adoptate în serviciile de rutină”, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior al PwC.

„Există totuşi şi câteve cazuri excepţionale  – precum Irlanda, de exemplu, unde rata de creştere de două cifre a productivităţii în industria prelucrătoare poate fi explicată prin prisma unei industrii farmaceutice foarte eficiente, care însumează aproximativ un sfert din totalul bunurilor exportate”, a adăugat Boxshall.

Dar ce se întâmplă cu restul economiei? În jur de trei sferturi din capacitatea economică a Zonei Euro şi din totalul orelor lucrate sunt înregistrate în sectorul serviciilor; ceea ce îi acordă cea mai mare influenţă asupra productivităţii muncii la nivelul întregii economii. Cifrele de mai sus arată că, exceptând Grecia, creşterea productivităţii muncii la nivelul serviciilor rămâne în urma celei din industria prelucrătoare.

„Credem că există două principale explicaţii pentru această tendinţă. În primul rând, spre deosebire de piaţa bunurilor, UE trebuie să depună încă multe eforturi pentru consolidarea Pieţei Unice pentru servicii. O posibilă explicaţie pentru acest fapt ar putea fi aceea că mediul de afaceri se ajustează mai lent forţelor competitive decât ar face-o într-un regim mai liber, ceea ce conduce la o creştere mai înceată a productivităţii”, a mai precizat Boxshall

„În al doilea rând, există câteva cauze specifice sectorului care ar putea explica această tendinţă. De exemplu, mare parte din sectorul serviciilor se bazează destul de mult pe forţa de muncă şi are mai puţin de câştigat de pe urma progresului tehnologic şi mecanizării. În plus, industria serviciilor financiare a fost supusă unor reglementări mai dure după criză. Acestea pot fi justificate prin prisma asigurării unei elasticităţi şi reducerii riscurilor sistemice asupra economiei, dar pot avea şi unele efecte adverse asupra productivităţii prin restricţionarea activităţilor sau descurajarea inovării”, adăugă acesta.

Economia Zonei Euro o depăşeşte pe cea a SUA

În acelaşi  timp, cifrele arată că economia Zonei Euro a crescut mai rapid decât cea a SUA în primul trimestru al anului 2016. Totuşi, analizele PwC reliefează că recuperarea economiei – şi într-o măsură mai mare, a pieţei muncii – a fost inegală. De exemplu, nivelul ratelor de şomaj în Zona Euro, în acest stadiu al redresării, este cel mai ridicat înregistrat vreodată în comparaţie cu perioadele de redresare trecute.

„Credem că principala cauză a acestei variaţii în evoluţia economiei este de natură structurală şi legată de diferenţele care există între piaţa muncii, cea de capital şi a produselor, în fiecare dintre economiile Zonei Euro. În schimb, recuperarea care se înregistrează în prezent în Zona Euro a acordat decidenţilor politici şansa să implementeze reforme şi să reducă unele dintre aceste disparităţi”, a conchis Boxshall.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi ediţia de luna aceasta a Global Economy Watch disponibilă la www.pwc.com/GEW.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Ministerul Finanțelor Publice lansează pe 11 iulie emisiunea de titluri de stat pentru populație – Fidelis Centenar, cu scadență în 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.

Valoarea totală a emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar prețul unui titlu de stat, de 100 de lei. Acesta poate fi achiziționat, în perioada 11 – 29 iulie 2016, la o dobânda anuală de 2,15%. Dobânda și câștigurile de capital realizate din deținerea și tranzacționarea titlurilor emise de statul român prin Ministerul Finanțelor Publice sunt venituri neimpozabile.

Pot deveni investitori toate persoanele fizice rezidente și nerezidente în vârstă de peste 18 ani. Cei interesați pot cumpăra maximum 1.000 de titluri de stat. Acestea pot fi achiziționate, fără costuri, de la cele patru bănci intermediare: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania.

În procesul de subscriere, cumpărătorii titlurilor de stat pot opta între a deschide un cont bancar, oferi datele contului bancar personal sau pot subscrie cu numerar.

După închiderea perioadei de subscripție, Ministerul Finanțelor Publice va stabili suma care urmează a fi contractata, aceasta putând fi mai mare, egală sau mai mică decât cea anunțată inițial, de 100 milioane de lei, în funcție de volumul de titluri de stat subscrise.

Titlurile de stat vor fi admise și, ulterior, tranzacționate pe Bursa de Valori București. Deținătorii titlurilor de stat le pot tranzacționa la prețurile cotate în mod transparent la BVB.

Prețul titlurilor de stat poate fluctua pe bursă, în funcție de condițiile de piață, valoarea acestora putând fi mai mare, egala sau mai mica decât cea nominală de 100 lei.

La scadență va fi organizată o loterie aniversară cu 100 de premii în valoarea de câte 1.000 de lei. Un investitor poate câștiga un singur premiu, indiferent de numărul de titluri deținute.

Emisiunea face parte din demersurile Ministerului Finanțelor Publice de creștere a gradului de educație financiară a populației și de diversificare a ofertei de instrumente de economisire pentru populație.