PIB-ul real din Zona Euro per oră lucrată – un indicator al productivităţii muncii – a înregistrat o rată de creştere de aproximativ 2% în ultimii 3 ani înainte de 2015. Iar la o privire mai atentă cifrele arată că:

Irlanda a fost cea mai performantă în această perioadă, cu o creştere a productivităţii muncii de aproximativ 7% pe parcursul perioadei.

Economiile mari precum cea a Olandei, Franţei şi Germaniei au devenit mai productive, în linie cu media grupului. În vreme ce economiile periferice precum cea a Portugaliei şi Greciei nu au reuşit  să-şi sporească semnificativ nivelurile productivităţii muncii în pofida reformelor implementate în decursul perioadei.

Totuşi, evoluţiile la nivel sectorial au fost mixte. Analizele PwC arată că în mai multe economii din Zona Euro, productivitatea în sectorul industriei prelucrătoare a crescut într-un ritm relativ alert.

„Acest fapt este de înţeles, întrucât majoritatea produselor industriale sunt comercializabile şi prin urmare expuse forţelor competiţiei, iar toate acestea motivează companiile să devină mai eficiente într-o perioada mai scurtă de timp. De asemenea, noile tehnologii automatizate tind să fie adoptate din ce în ce mai repede în industria prelucrătoare – deşi ele pot fi de asemenea adoptate în serviciile de rutină”, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior al PwC.

„Există totuşi şi câteve cazuri excepţionale  – precum Irlanda, de exemplu, unde rata de creştere de două cifre a productivităţii în industria prelucrătoare poate fi explicată prin prisma unei industrii farmaceutice foarte eficiente, care însumează aproximativ un sfert din totalul bunurilor exportate”, a adăugat Boxshall.

Dar ce se întâmplă cu restul economiei? În jur de trei sferturi din capacitatea economică a Zonei Euro şi din totalul orelor lucrate sunt înregistrate în sectorul serviciilor; ceea ce îi acordă cea mai mare influenţă asupra productivităţii muncii la nivelul întregii economii. Cifrele de mai sus arată că, exceptând Grecia, creşterea productivităţii muncii la nivelul serviciilor rămâne în urma celei din industria prelucrătoare.

„Credem că există două principale explicaţii pentru această tendinţă. În primul rând, spre deosebire de piaţa bunurilor, UE trebuie să depună încă multe eforturi pentru consolidarea Pieţei Unice pentru servicii. O posibilă explicaţie pentru acest fapt ar putea fi aceea că mediul de afaceri se ajustează mai lent forţelor competitive decât ar face-o într-un regim mai liber, ceea ce conduce la o creştere mai înceată a productivităţii”, a mai precizat Boxshall

„În al doilea rând, există câteva cauze specifice sectorului care ar putea explica această tendinţă. De exemplu, mare parte din sectorul serviciilor se bazează destul de mult pe forţa de muncă şi are mai puţin de câştigat de pe urma progresului tehnologic şi mecanizării. În plus, industria serviciilor financiare a fost supusă unor reglementări mai dure după criză. Acestea pot fi justificate prin prisma asigurării unei elasticităţi şi reducerii riscurilor sistemice asupra economiei, dar pot avea şi unele efecte adverse asupra productivităţii prin restricţionarea activităţilor sau descurajarea inovării”, adăugă acesta.

Economia Zonei Euro o depăşeşte pe cea a SUA

În acelaşi  timp, cifrele arată că economia Zonei Euro a crescut mai rapid decât cea a SUA în primul trimestru al anului 2016. Totuşi, analizele PwC reliefează că recuperarea economiei – şi într-o măsură mai mare, a pieţei muncii – a fost inegală. De exemplu, nivelul ratelor de şomaj în Zona Euro, în acest stadiu al redresării, este cel mai ridicat înregistrat vreodată în comparaţie cu perioadele de redresare trecute.

„Credem că principala cauză a acestei variaţii în evoluţia economiei este de natură structurală şi legată de diferenţele care există între piaţa muncii, cea de capital şi a produselor, în fiecare dintre economiile Zonei Euro. În schimb, recuperarea care se înregistrează în prezent în Zona Euro a acordat decidenţilor politici şansa să implementeze reforme şi să reducă unele dintre aceste disparităţi”, a conchis Boxshall.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi ediţia de luna aceasta a Global Economy Watch disponibilă la www.pwc.com/GEW.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Ministerul Finanțelor Publice lansează pe 11 iulie emisiunea de titluri de stat pentru populație – Fidelis Centenar, cu scadență în 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.

Valoarea totală a emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar prețul unui titlu de stat, de 100 de lei. Acesta poate fi achiziționat, în perioada 11 – 29 iulie 2016, la o dobânda anuală de 2,15%. Dobânda și câștigurile de capital realizate din deținerea și tranzacționarea titlurilor emise de statul român prin Ministerul Finanțelor Publice sunt venituri neimpozabile.

Pot deveni investitori toate persoanele fizice rezidente și nerezidente în vârstă de peste 18 ani. Cei interesați pot cumpăra maximum 1.000 de titluri de stat. Acestea pot fi achiziționate, fără costuri, de la cele patru bănci intermediare: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania.

În procesul de subscriere, cumpărătorii titlurilor de stat pot opta între a deschide un cont bancar, oferi datele contului bancar personal sau pot subscrie cu numerar.

După închiderea perioadei de subscripție, Ministerul Finanțelor Publice va stabili suma care urmează a fi contractata, aceasta putând fi mai mare, egală sau mai mică decât cea anunțată inițial, de 100 milioane de lei, în funcție de volumul de titluri de stat subscrise.

Titlurile de stat vor fi admise și, ulterior, tranzacționate pe Bursa de Valori București. Deținătorii titlurilor de stat le pot tranzacționa la prețurile cotate în mod transparent la BVB.

Prețul titlurilor de stat poate fluctua pe bursă, în funcție de condițiile de piață, valoarea acestora putând fi mai mare, egala sau mai mica decât cea nominală de 100 lei.

La scadență va fi organizată o loterie aniversară cu 100 de premii în valoarea de câte 1.000 de lei. Un investitor poate câștiga un singur premiu, indiferent de numărul de titluri deținute.

Emisiunea face parte din demersurile Ministerului Finanțelor Publice de creștere a gradului de educație financiară a populației și de diversificare a ofertei de instrumente de economisire pentru populație.

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice, în legătură cu informațiile referitoare la despăgubirile deponenţilor CEC care dețin librete de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 lei vechi) sau librete de economii la vedere, se fac următoarele precizări:

Libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii.

Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 lei vechi) NU le sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la “Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A.”.

Precizăm că prin modificările aduse O.U.G. nr. 156/2007, prin Legea nr. 9/2014 și respectiv prin Legea nr. 19/2016, sunt vizate doar persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme.

Date de backgroud:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 156/2007, privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, “Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare –B.R.D. – S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economiii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. , îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial.”

În înţelesul ordonanţei de urgenţă, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat un Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi. Acesta stabilește modalitatea de plată a despăgubirilor în cazul producerii daunei totale pentru autoturismele achiziționate prin Program și de utilizare a sumelor rezultate din valorificarea autoturismului avariat. Măsura clarifică atât cazurile în care Ministerul Finanțelor Publice a plătit finanțatorului suma rezultată din executarea garanției, precum și pe cele în care valoarea despăgubirilor, înainte de depunerea de finanțator la F.N.G.C.I.M.M. a cererii de plată, acoperă integral sau doar parțial soldul finanțării garantate restante.

În primul trimestru din 2016, a fost înregistrat primul caz de daună totală a unui autoturism achiziționat prin Program, pentru care nu a fost solicitată executarea garanției de stat.

Atât instituția de credit, cât și beneficiarul i-au solicitat Ministerului Finanțelor Publice acordul pentru folosirea sumei primite ca despăgubire pentru daună totală, în vederea stingerii creanței datorate de beneficiar. Ministerul Finanțelor Publice nu și-a putut da acordul, pentru că nu exista această posibilitate în Normele de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2014.

Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi este un program guvernamental care are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unui autoturism nou, prin contractarea de credite garantate de stat.

• Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin
• Antreprenorii sunt mai bine văzuți de societatea românească

Antreprenorii români percep o îmbunătățire vizibilă a modului în care societatea susține inițiativa privată și antreprenoriatul. Astfel, percepția negativă față de antreprenori a scăzut de la 59% în 2014, la 46% în 2015 și 35% în 2016, conform Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Schimbarea de percepție din ultimii ani poate fi pusă pe seama creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea poveștilor lor de succes, fie că a fost vorba despre antreprenori cu afaceri mature sau start-up-uri. Acest tip de expunere este unul dintre cei mai eficienți factori de favorabilizare a societății în alegerea căii antreprenoriale. În același timp, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, până la programe de mentorat, cursuri și ateliere de antreprenoriat.

Frica de eșec este unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România

În ciuda îmbunătățirii percepției față de antreprenori, frica de eșec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Atunci când eşecul în afaceri are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori aleg cu greu această cale.

Astfel, doar 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature consideră că eșecul în afaceri este perceput pozitiv (de exemplu este un prilej de învățare sau pur și simplu nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri). Procentul celor cu percepție pozitivă relativă la eșec nu doar că a rămas mic, dar chiar a scăzut în 2016, dar pe seama antreprenorilor nehotărâți. De aceea, percepția negativă a scăzut de la 81% în ediția 2014 a Barometrului EY a antreprenoriatului românesc, la 65% în 2015 și 60% în 2016.

Punând în oglindă răspunsurile antreprenorilor maturi, cu cele ale antreprenorilor respondenți în cadrul Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 și cele ale studenților din Barometrul culturii și educației antreprenoriale în rândul studenților 2014, se observă că antreprenorii maturi sunt cei mai optimiști. Astfel, 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature cred că eșecul în afaceri este un prilej de învățare sau că nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri, față de 23% dintre antreprenorii de startup și 28% dintre studenți.

Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin

41% dintre antreprenori sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

Un procent foarte mare (20%) indică faptul că nu au un antreprenor pe care să îl urmeze ca model, în timp ce 35% au ca inspirație afacerea unui om de afaceri străin. Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri respondenți în cadrul Barometrului antreprenoriatului românesc 2016. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui.

Barometrul antreprenoriatului românesc – ediția 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. 45% dintre respondenți conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, în timp ce alți 45% dintre respondenți se regăsesc în intervalul 1-10 milioane EUR. 10% din companii au o cifră de afaceri mai mică de 1 milion EUR. Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 28 martie – 20 aprilie 2016. Studiul Barometrul antreprenoriatului românesc măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociații specializate în susţinerea antreprenoriatului.

* * *

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Potrivit unui comunicat de presă, Ministerul Finanțelor Publice urmărește cu atenție evoluția piețelor financiare la nivel european și internațional și este în contact permanent cu partenerii europeni, cu instituțiile financiare internaționale și naționale.

Pe termen scurt, asistăm la o volatilitate pe piețele financiare la nivel național, regional și internațional. Însă statul roman dispune de o rezerva substanțială în valută ce ar putea fi utilizată în scopul atenuării riscurilor determinate de creșterea costurilor de finanțare, oferind flexibilitatea redimensionării volumului emisiunilor de titluri de stat în perioada următoare, până la stabilizarea piețelor.

În același timp, România înregistrează rezultate economice solide: o creștere economică de 4,3% în primul trimestru; pe primele cinci luni înregistrăm o execuție bugetară echilibrată; datoria publică este una dintre cele mai mici din UE; datoria privată a cunoscut un trend puternic descendent la fel și creditul neguvernamental în valută. Toate acestea ne oferă un confort suplimentar și o încredere ca impactul asupra economiei românești va fi unul redus. Mai mult, un posibil impact negativ asupra creșterii economice în Uniunea Europeană poate fi compensat în plan intern prin cererea în creștere înregistrată de România.

Pe termen mediu, Ministerul Finanțelor Publice anticipează un impact moderat în ceea ce privește evoluția principalilor indicatori economici. În acest context, se impune mai mult ca oricând o politica fiscal-bugetară prudentă și o responsabilitate mai mare din punct de vedere al promovării măsurilor care ar putea afecta țintele bugetare și care ar putea amplifica temerile piețelor financiare.

Ministerul Finanțelor Publice își va concentra eforturile asupra măsurile de menținere a deficitului bugetar în țintele anunțate, eficientizării cheltuielilor publice și creșterii gradului de colectare a veniturilor, precum și asupra programelor de dezvoltare economică cu efect multiplicator în economie.

În ceea ce privește aspectele legate de funcționarea Uniunii Europene, rezultatul votului din Marea Britanie implică în continuare discuții la nivel comunitar privind modalitățile practice de gestionare a impactului BREXIT. Dezbaterile vor avea în vedere evaluarea efectelor referendumului, precum și stabilirea pașilor următori, conform prevederilor Tratatului Lisabona. România va participa activ la aceste discuții având un cuvânt important din perspectiva tuturor implicațiilor generate. Unul dintre efectele luate în calcul este și impactul asupra bugetului UE la care Marea Britanie contribuie în mod semnificativ.

Autor: Aurelia Costache – Financial Services Industry Advisory Leader, EY România

Ne confruntăm cu un ritm accelerat al schimbărilor tehnologice, cu efecte economice semnificative. Se estimează că, până în 2027, 75% din top 500 companii listate pe bursele americane vor ieși din clasament. Efectele pe piața muncii vor fi de asemenea importante: se așteaptă ca 2 miliarde de locuri de muncă să fie profund afectate în următorii 15 ani.

Companiile, industriile și angajații vor fi cu toții impactați de digitalizare și de schimbările tehnologice. Iar dacă firmele cu cea mai mare capitalizare bursieră sunt amenințate de noile tehnologii, economia românească trebuie să ia foarte în serios provocările aduse de aceste schimbări care pot pune sub semnul întrebării însăși existența pe piață a companiilor tradiționale.

La începutul secolului al XX-lea, 60% din populația ocupată a Statelor Unite lucra în agricultură. Astăzi, doar 3%. În România, numărul acestor persoane a scăzut cu 30%, în perioada1992 și 2008. Persoanele active în domeniul serviciilor, 18% la nivelul SUA și 40% în România (atât în sectorul privat, cât și public)[1], trec acum prin același tip de transformare pe care cu 100 de ani în urmă a cunoscut-o sectorul agricol. Este dificil de spus ce se va întâmpla cu acești oameni, dar știm cu siguranță că există un deficit de abilități între ce știu să facă angajații și ce caută firmele pe piața muncii.

Nu toate posturile vor fi afectate şi nu toate aceste locuri de muncă vor fi eliminate. Ca și până acum, automatizarea va înlocui şi, simultan, va completa munca umană, însă locurile de muncă care nu vor fi impactate de acest fenomen vor fi mai degrabă o excepţie de la regulă. Ne aflăm în primele etape ale acestor schimbări, este însă cert că nu doar locurile de muncă cu valoare adăugată mică vor fi impactate, dar și profesioniștii și persoanele creative.

Sectoare întregi de activitate se transformă, la rândul lor. Să ne gândim doar la efectul Airbnb[2] asupra industriei hoteliere. De asemenea, dronele şi maşinile autonome transformă sectorul logistic, iar industria agricolă trece printr-o nouă revoluție tehnologică datorită sistemelor GPS și a dronelor.

A fi companie de tehnologie sau a nu fi deloc

Din ce în ce mai multe firme din diverse sectoare ajung să se identifice în primul rând ca fiind “de tehnologie”. Această tendință se observa acum câțiva ani mai ales în sectorul media și de divertisment. În prezent, creșterea importanței software-ului în componența produselor şi serviciilor conferă un avantaj competitiv indiferent de sectorul în care activează compania.

De exemplu, industria automobilelor se schimbă radical. În trecutul recent, câţiva producători globali de automobile concurau pentru proiectarea, producţia şi vânzarea de vehicule. Astăzi, 50% din valoarea automobilelor este reprezentată de software. Până acum câțiva ani, 90% din valoarea mașinii era dată de echipamentele fizice cu care era echipată. Și în acest domeniu, ca în multe altele, status-quo-ul este amenințat de companii din tehnologie precum Alphabet și Apple.

Această tendință se poate vedea și la nivel de branduri. În 2006, top 5 branduri din lume, conform BrandZ, proveneau din cinci industrii diferite. Pe măsură însă ce revoluția digitală a avansat, brandurile din top au fost înlocuite de companii din tehnologie. În acest an, primele patru mărci în topul BrandZ sunt Google, Apple, Microsoft și Facebook.

Tăvălugul schimbărilor vine și peste companiile din România, iar modelele de business se vor schimba profund.

Uber și Airbnb sunt deja în România. Să nu uităm că ultimul nu deține niciun hotel, așa cum Uber nu deține niciun autoturism. Companiile digitale tind să se debaraseze de activele fixe, în timp ce jucătorii tradiționali sunt împovăraţi de costurile pe care le implică acestea.

Inteligenţa artificială (IA) şi robotica și-au făcut intrarea și în România. Inteligenţa artificială este deja folosită în call centere, pentru a răspunde la cerinţe de bază, şi în telefoanele inteligente, pe post de asistent personal. Împreună, inteligenţa artificială şi robotica vor combina capacitatea de a lua decizii mai bune cu capacitatea de execuţie care elimină eroarea umană.

În ciuda provocărilor, jucătorilor tradiționali le lipsește expertiza digitală la nivel de leadership pentru a reacționa eficient. Un posibil răspuns din partea companiilor românești de top este încheierea de alianțe și chiar de achiziții de startup-uri, mai agile și mai inovatoare în acest mediu foarte dinamic. 40% dintre companiile respondente în cadrul studiului global EY Capital Confidence Barometer intenționează să intre în astfel de alianțe.

De asemenea, pentru a avea o șansă în fața acestor schimbări, este nevoie ca firmele românești să susțină creativitatea și spiritul antreprenorial și intraprenorial; ca și accelerarea asimilării de abilități digitale în interiorul firmei.

Vedem acest răspuns și în rândul antreprenorilor finaliști, în acest an, în cadrul competiției EY World Entrepreneur Of The Year. Cei mai mulți dintre cei 55 de antreprenori din finala mondială au înțeles importanța inovației și răspund contextului disruptiv prin creșterea rolului acordat tehnologiei în afacerile lor.

Acest lucru se datorează noilor tehnologii care nu aduc doar provocări, ci și oportunități majore. Prin utilizarea tehnologiei, vă puteți reinventa modelul de afaceri, automatiza operațiunile, scădea semnificativ costurile, scala business-ul cu resurse limitate și înțelege mult mai bine preferințele clienților.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] La nivelul anului 2008, atât în servicii private, cât și publice, conform bazei Tempo a Institului Național de Statistică

[2] Airbnb este o companie americană înființată în 2008 care deține o platformă online prin care se pot închiria folosind telefonul mobil sau tableta, oriunde în lume, camere, apartamente, castele sau case întregi direct de la proprietar. Compania deține un serviciu de închirieri care acoperă peste 34.000 de orașe în mai mult de 191 de țări.

Ministerul Finanțelor Publice anunță încheierea proiectului „Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice”, cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, cod SMIS 34952.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 7.878.860,00 lei.

Obiectivul general: creşterea eficienţei administrației publice centrale şi locale şi a transparenţei administrative prin punerea la dispoziţia instituţiilor publice a unor instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situaţiilor financiare şi publicarea informaţiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificaţia bugetară.

Scopul proiectului: realizarea unui set de formulare de raportare a situaţiilor financiare depuse de fiecare entitate raportoare, în format electronic, standardizat, securizat. Creșterea gradului de încredere a datelor colectate prin validări încrucisate cu date din sistem şi prin furnizarea de informaţii de încredere pentru uzul intern al MFP, al instituţiilor publice, al altor instituţii abilitate şi a publicului, atât la nivel de detaliu, cât şi consolidate pe diverse paliere. În paralel, acestea sunt utilizate pentru analize multicriteriale şi pe serii de timp, prin crearea unui sistem informatic dedicat şi integrat cu sistemul informatic al MFP.

Grupul ţintă al proiectului: Funcţionarii care lucrează în serviciile financiare din cadrul fiecărui ordonator de credite, personalul propriu din unitățile MFP teritoriale şi de la nivel central ce vor folosi direct sistemul FOREXEBUG.

Prin implementarea proiectului s-au obținut următoarele rezultate:

• Un set de formulare electronice de raportare a situaţiilor financiare dezvoltate pentru a fi utilizate de entităţile raportoare. Numărul raportărilor financiar-contabile a fost redus de la 43 de formulare în format fizic, la 15 formulare electronice, în vederea normalizării și eficientizării datelor.
• Agregarea, centralizarea, consolidarea, reconcilierea automată a datelor colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Generarea automată de rapoarte de sinteză (standard si ad-hoc) în funcţie de datele colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Validarea automată a datelor privind execuţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale entităţilor raportoare.
• Validarea automată a datelor privind plăţile efectuate de instituţiile publice în sistemul TREZOR cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale acestora (entităţi raportoare).
• Aplicaţie dezvoltată şi funcţională pentru controlul angajamentelor bugetare ale entităților raportoare.
• Formarea a 220 de formatori ForExeBug, instruirea a 100 de utilizatori finali, instruirea a 60 de specialişti IT.

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 54 de luni, atât la sediul Ministerului Finanţelor Publice pentru management, cât şi la sediul DGTI-MFP din Bucureşti, pentru activităţile tehnice derulate în proiect.

Pentru mai multe informații despre Sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice (FOREXEBUG) puteți accesa site-ul www.mfinante.gov.ro, secțiunea Sistemul Național de Raportare FOREXEBUG.

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă României un împrumut în valoare de 300 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de mediu în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în perioada 2014-2020.

Contactul de finanțare a fost semnat astăzi, la Luxembourg de către ministrul finanțelor publice, Anca Dragu și de Cristian Popa, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții.

“Contractul de Finanțare semnat este dovada bunei colaborări dintre Romania și BEI și a sprijinului permanent acordat de bancă pentru creșterea absorbției fondurilor europene și îndeplinirea condițiilor asumate de țara noastră prin aderarea la UE. Acordăm o mare atenție mediului înconjurător și, prin acest împrumut, vom acoperi parțial contribuția bugetului de stat la proiecte în domeniul apei și apei uzate, a managementului deșeurilor, a protejării și conservării biodiversității, refacerea ecosistemelor degradate și adaptarea la schimbările climatice”, a declarat Anca Dragu, ministrul finanțelor publice.

“Prin împrumutul BEI vor fi cofinanțate proiecte prioritare cu o valoare totală de 4,5 miliarde de euro, contribuind astfel la o mai mare utilizare a fondurilor nerambursabile acordate de UE. Operațiunea va sprijini implementarea unor proiecte relevante în vederea transpunerii Directivelor cheie ale Uniunii Europene din domeniul infrastructură de apă, apă uzată și management deșeurilor, îmbunătățind astfel protecția mediului și contribuind la dezvoltarea sustenabilă, precum şi a standardelor de viață din România. Acesta este unul dintr-o serie de proiecte la care autoritățile române lucrează împreună cu Banca Europeană de Investiții, cuprinzând transporturile, energia, dezvoltarea rurală și infrastructură publică, printr-o competitivitate sporită a serviciilor”, a declarat Cristian Popa, vicepreședintele BEI.

Finanțarea BEI se acordă sub forma unui Program de Împrumut Structural. Pe lângă proiectele de infrastructură la scară largă, împrumutul BEI poate fi, de asemenea, utilizat pentru finanțarea unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor reduse, nu s-ar fi putut califica pentru o finanțare directă din partea BEI.

Acest împrumut este o continuare a sprijinului Băncii UE pentru investițiile strategice prioritare în cadrul programelor operaționale ale Uniunii Europene în România, urmând împrumutului de cofinanțare de 1 miliard de euro, din cadrul Strategiei Naționale de Referință, pentru proiecte de transport și de mediu precum și celui de 300 de milioane euro destinat Programului Național de Dezvoltare Rurală, prevăzute în perioada de programare 2007-2013.

Programul JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) prin care s-a oferit asistență tehnică de către BEI, a contribuit la elaborarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung, selectând proiectele care vor fi implementate în cadrul acestui împrumut, garantând calitatea respectivelor proiecte.

Informații generale:

BEI este banca Uniunii Europene, instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele sale membre. Aceasta face posibilă finanțarea pe termen lung pentru investiții solide care să contribuie la obiectivele politicii UE.

De la începutul operațiunilor BEI în România, Banca a acordat împrumuturi în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro (inclusiv împrumutul semnat astăzi), reprezentând cca. 7% din PIB-ul României estimat pe 2015.

Ministerul Finanțelor Publice anunță că, în data de 27.06.2016, va efectua prima plată de dobândă în valoare de 21,50 RON/obligațiune, aferentă titlurilor de stat simbol R1706A, cod ISIN RO1517DBP010, ce au fost emise conform Prospectului de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS.

Societatea Depozitarul Central S.A. va asigura distribuirea sumelor reprezentând dobânzi către Deținătorii de titluri de stat, iar plățile vor fi realizate prin intermediul Raiffeisen Bank SA, în calitate de Agent de Plată.

Plățile de dobânzi scadente la data de 27.06.2016 se vor realiza prin următoarele modalități:

1) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice și juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturi de instrumente financiare deschise la Participanții la sistemul Depozitarului Central (societăți de servicii de investiții financiare/instituții de credit), se realizează prin transfer bancar în conturile Participanților, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății.

2) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice si juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturile individuale administrate de Depozitarul Central, se realizează prin:
a) transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății. Documentația necesară plaților prin transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat se poate depune în original la sediul Depozitarului Central SA sau se poate transmite prin poștă la adresa Depozitarului Central SA (București, Bd. Carol I nr. 34-36, sector 2).
b) plata în numerar la ghișeele agențiilor Raiffeisen Bank numai către deținătorii de titluri de stat persoane fizice

Exemplu de calcul:

Data de plată a dobânzii: 27.06.2016
Valoarea nominală a unui titlu de stat : 1.000 lei
Perioada de dobândă: de la 25.06.2015 inclusiv, până la 24.06.2016 inclusiv
Numărul efectiv de zile din perioada de dobândă : 366 zile
Rata dobânzii : 2,15% pe an

Dobânda/titlu de stat se calculează utilizând următoarea formulă:

Dobânda = (Valoarea nominală x Rata dobânzii (%) x Număr zile acumulate) / Număr zile an curent;
Unde:
– Dobânda = valoarea Dobânzii pentru fiecare Dată de Plată a Dobânzii pentru un Titlu de stat;
– Valoare nominală = valoarea nominală a unui Titlu de stat, respectiv 1.000 lei
– Rata Dobânzii = publicată în Data Alocării
– Număr zile acumulate = numărul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– Numar zile an curent = numarul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– An curent = perioada de Dobânda curentă.

Dobânda aferentă fiecarui titlu de stat, plătibilă la data scadentă de 27.06.2016 este:
(1.000 lei x 2,15% x 366 zile )/366 zile = 21,50 lei/titlu de stat

În iulie, Ministerul Finanțelor Publice lansează o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație. Aceasta marchează Centenarul Unirii și va avea scadența în anul 2018, la 100 de ani de la Marea Unire. Orice persoană fizică, de peste 18 ani, poate participa la această emisiune jubiliară prin cumpărarea de titluri de stat cu o valoare nominală de 100 de lei.

La scadență, Ministerul Finanțelor Publice va organiza o loterie aniversară prin care 100 de persoane fizice, deținători de titluri de stat ai emisiunii jubiliare, vor câștiga premii de câte 1000 de lei fiecare, indiferent de numărul de titluri deținute.

Mai multe detalii referitoare la plata dobânzilor pot fi găsite în Prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS, accesând site-ul, www.mfinante.ro, secțiunea Programul FIDELIS emisiune 2015, pe pagina de Facebook Fidelis Ministerul Finantelor Publice, sau pe website-ul Bursei de Valori Bucuresti, www.bvb.ro, pagina emisiunii cu simbol R1706A.