Ministerul Finanțelor Publice anunță că, în data de 27.06.2016, va efectua prima plată de dobândă în valoare de 21,50 RON/obligațiune, aferentă titlurilor de stat simbol R1706A, cod ISIN RO1517DBP010, ce au fost emise conform Prospectului de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS.

Societatea Depozitarul Central S.A. va asigura distribuirea sumelor reprezentând dobânzi către Deținătorii de titluri de stat, iar plățile vor fi realizate prin intermediul Raiffeisen Bank SA, în calitate de Agent de Plată.

Plățile de dobânzi scadente la data de 27.06.2016 se vor realiza prin următoarele modalități:

1) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice și juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturi de instrumente financiare deschise la Participanții la sistemul Depozitarului Central (societăți de servicii de investiții financiare/instituții de credit), se realizează prin transfer bancar în conturile Participanților, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății.

2) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice si juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturile individuale administrate de Depozitarul Central, se realizează prin:
a) transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății. Documentația necesară plaților prin transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat se poate depune în original la sediul Depozitarului Central SA sau se poate transmite prin poștă la adresa Depozitarului Central SA (București, Bd. Carol I nr. 34-36, sector 2).
b) plata în numerar la ghișeele agențiilor Raiffeisen Bank numai către deținătorii de titluri de stat persoane fizice

Exemplu de calcul:

Data de plată a dobânzii: 27.06.2016
Valoarea nominală a unui titlu de stat : 1.000 lei
Perioada de dobândă: de la 25.06.2015 inclusiv, până la 24.06.2016 inclusiv
Numărul efectiv de zile din perioada de dobândă : 366 zile
Rata dobânzii : 2,15% pe an

Dobânda/titlu de stat se calculează utilizând următoarea formulă:

Dobânda = (Valoarea nominală x Rata dobânzii (%) x Număr zile acumulate) / Număr zile an curent;
Unde:
– Dobânda = valoarea Dobânzii pentru fiecare Dată de Plată a Dobânzii pentru un Titlu de stat;
– Valoare nominală = valoarea nominală a unui Titlu de stat, respectiv 1.000 lei
– Rata Dobânzii = publicată în Data Alocării
– Număr zile acumulate = numărul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– Numar zile an curent = numarul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– An curent = perioada de Dobânda curentă.

Dobânda aferentă fiecarui titlu de stat, plătibilă la data scadentă de 27.06.2016 este:
(1.000 lei x 2,15% x 366 zile )/366 zile = 21,50 lei/titlu de stat

În iulie, Ministerul Finanțelor Publice lansează o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație. Aceasta marchează Centenarul Unirii și va avea scadența în anul 2018, la 100 de ani de la Marea Unire. Orice persoană fizică, de peste 18 ani, poate participa la această emisiune jubiliară prin cumpărarea de titluri de stat cu o valoare nominală de 100 de lei.

La scadență, Ministerul Finanțelor Publice va organiza o loterie aniversară prin care 100 de persoane fizice, deținători de titluri de stat ai emisiunii jubiliare, vor câștiga premii de câte 1000 de lei fiecare, indiferent de numărul de titluri deținute.

Mai multe detalii referitoare la plata dobânzilor pot fi găsite în Prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS, accesând site-ul, www.mfinante.ro, secțiunea Programul FIDELIS emisiune 2015, pe pagina de Facebook Fidelis Ministerul Finantelor Publice, sau pe website-ul Bursei de Valori Bucuresti, www.bvb.ro, pagina emisiunii cu simbol R1706A.

Managementul companiilor care activează în România percepe tot mai mult activitatea de responsabilitate socială corporativă (CSR) drept o funcție strategică, pe care o integrează în politica mai largă de sustenabilitate, arată cea de-a patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România – 2016, realizat de EY România și CSRmedia.ro.

Astfel, 88% dintre companiile respondente la ediția de anul acesta spun că s-au implicat în proiecte de responsabilitate socială corporativă în 2015. Acest rezultat marchează un interes mai mare din partea companiilor de a integra activități de CSR în strategia lor de afaceri.

Deși cele două motive principale pentru care companiile s-au implicat în proiecte de CSR în 2015 au rămas: faptul că le aduce recunoaștere și vizibilitate (56%) și faptul că această activitate face parte din strategia lor de relații publice (46%), acestea sunt în scădere puternică față de 2014. În schimb, observăm creșteri semnificative ale motivațiilor de tipul: acționarii noștri cer această implicare (40%), valoarea financiară a companiei crește (25%) și suntem obligați prin politica firmei (21%). Această evoluție indică o abordare strategică, de sus în jos a activităților de CSR.

„Este un moment de referință pentru mediul de business din România, care se pregătește pentru raportarea non-financiara din 2017. Pentru prima dată în acest an, 40% dintre companii sunt motivate să se implice în activități de CSR pentru că acționarii lor cer asta, în timp ce 25% se implică pentru că aceste activități cresc valoarea financiară a companiei. Vedem așadar o evoluție a practicilor de responsabilitate socială și de sustenabilitate, care ne indică o maturizare susținută a pieței, a politicilor existente și a profesioniștilor din domeniu. Dar și mai important, vedem o nouă înțelegere strategică a acestei funcții la nivelul managementului de top al companiilor din România”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

A patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România are la bază un chestionar aplicat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2016. În raport se analizează răspunsurile a 150 de executivi de top din segmentul local de business și specialiști din domeniul CSR la 37 de întrebări.

Bugetele de CSR în România

În 2016, bugetele de CSR au stagnat într-o măsură mai mare decât în 2015 (41% față de 35%). Totuși, 47% dintre respondenți au indicat o creștere a bugetului, un sfert dintre aceștia chiar cu peste 20%. La polul opus, numai 7% dintre companiile respondente spun că bugetele lor de CSR au scăzut, iar 4% că nu au un astfel de buget.

Un sfert dintre companiile respondente dispun de un buget de CSR cuprins între 100.000 și 500.000 de Euro, în timp ce 55% se încadrează în bugete cuprinse între 5.000 și 100.000 de Euro. Totuși, 12% dintre companii au la dispoziție bugete mici, de până la 5.000 de Euro.

În 2015, 42% din bugetul de CSR al companiilor a provenit din alocări deductibile de la buget, 48% din alocări nedeductibile din bugetul companiei (față de 35% în 2014) și numai 10% din altă sursă (față de 14% în 2014).

Anul acesta, 68% dintre respondenți plasează linia de buget de CSR în departamentul de PR și Marketing (față de 59% în 2015), 12% în departamentul de HR (în scădere față de 23% în 2015), dar 13% spun că au un buget separat de dezvoltare durabilă sau CSR (față de doar 5% în 2015).

Măsurarea și raportarea activității de CSR

Studiul de anul acesta vine în contextul în care peste 700 de companii din România sunt vizate de directiva 2014/95/EU începând cu anul 2017. Astfel, puțin peste jumătate din companii (51%) spun că au discutat intern despre directiva europeană privind raportarea non-financiară și despre impactul acesteia asupra companiei. 28% dintre respondenți au constatat în urma discuțiilor că va trebui să raporteze conform acestei directive. Totuși, 33% spun că nu s-a discutat intern acest aspect, în timp ce 16% nu știu dacă astfel de consultări au avut loc.

Cu toate acestea, 64% dintre respondenți spun că măsoară impactul propriilor proiecte de CSR asupra comunității, iar 63%, în creștere față de 55% anul trecut, spun că este probabil să elaboreze un raport de CSR/dezvoltare durabilă în viitorul apropiat.

Proiecte CSR în 2015

În anul 2015, companiile au derulat în medie 12,2 proiecte de CSR, în creștere cu 40% față de anul anterior, ceea ce reflectă o granularitate mai mare a acestor inițiative. În plus, anul trecut a continuat focus-ul pe implementarea proiectelor de CSR la nivel local (59%) și la nivelul comunităților în care activează compania, în timp ce procentul companiilor care derulează proiecte la nivel național a scăzut la 42%.

Aproape jumătate dintre respondenți s-au încadrat într-un buget mediu pe proiect de până la 5.000 Euro, iar 45% dintre companii au avut la dispoziție bugete cuprinse între 5.000 și 50.000 Euro pe proiect. Totuși, companiile au contribuit în 2015 într-o măsură mai mare prin voluntariat decât în 2014 și scăzut simțitor procentul companiilor care oferă ajutor în bani, de la 80% în 2014, la 69% în 2015.

În ceea ce privește sectoarele comunității vizate de companii pentru sprijin, ele continuă să fie interesate în cea mai mare măsură de intervenția în domeniul educației (75%), în domeniul sănătății (61%), dar şi mediu (51%). Scăderea accentuată se observă la această ediție în domeniul social, de la 62% în 2014, la 48% în 2015.

Concluzionând rezultatele studiului de anul acesta, Lăcrămioara Botezatu, Project Manager CSRmedia.ro, explică: „Responsabilitatea socială trebuie privită din perspectivă strategică şi integrată în business. Orice decuplare a celor două poate genera riscuri reputaționale care afectează nu doar compania, ci și pe stakeholder-ii săi. Este timpul ca toate companiile, indiferent de structura capitalului – privat sau de stat, străin sau autohton – să își regândească abordarea faţă de implicarea în societate şi să ducă CSR-ul la nivelul următor, acela al sustenabilității. Trebuie să ieșim din zona nice to have și să trecem în cea must have”.

72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată, arată cea mai recentă ediţie a raportului pentru România a PwC Global CEO Survey 2016. Printre părţile interesate, aşa cum sunt definite de raport, se numără: clienţii, acţionarii, angajaţii, competitorii, comunitatea locală în care companiile acţionează, mass-media, organizaţiile non-guvernamentale,  instituţiile guvernamentale şi cele de reglementare.

De asemenea, majoritatea directorilor generali din România cred că angajaţii cu abilităţi cheie preferă să lucreze pentru organizaţii ale căror valori coincid cu ale lor (54%), în vreme ce 44% dintre respondenţi consideră că talentele cheie se orientează mai degrabă către angajatorii care oferă pachetele salariale cele mai competitive.

77% dintre directorii generali anticipează că progresele tehnologice, ca mega-tendință globală, vor transformă semnificativ în următorii 5 ani așteptările pe care părțile interesate le au de la companii. Pe de altă parte, organizațiile folosesc o paletă tot mai largă de tehnologii digitale ca instrument de comunicare, relaționare si creștere a gradului de implicare a părților interesate – 91% dintre directorii executivi spun că îmbunătățesc modul în care folosesc tehnologia pentru a înțelege şi satisface cerințele părților interesate.

„Aflate sub presiunea schimbărilor tehnologice, care sporesc viteza circulaţiei informaţiei şi expun organizaţiile de afaceri în mod direct presiunilor opiniei publice, companiile sunt într-un punct de inflexiune ce presupune redefinirea modelului de afaceri. Directorii generali ai companiilor din România, în ton cu omologii lor de la nivel global, încep să pună tot mai mult accentul pe crearea de valoare pe termen lung. De altfel, 88% dintre directorii de companii sunt de părere ca în secolul XXI succesul în afaceri va însemna mai mult decât obținerea profitului financiar. Astfel, sistemul economic actual tinde spre o repunere a eticii de afaceri în centrul preocupărilor unei companii.”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partener, PwC România.

Pentru a răspunde exigenţelor tot mai diversificate, organizațiile implementează multiple schimbări în modul în care evaluează succesul şi în care comunică. 94% dintre respondenți implementează schimbări în modul în care definesc şi gestionează riscurile ca răspuns la așteptările în continuă transformare ale părților implicate, iar 89% doresc să îmbunătățească activitățile de marketing, comunicare şi dezvoltare a imaginii de brand.

83% dintre cei intervievați afirmă că forţa de muncă educată, calificată şi flexibilă reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte pentru societatea actuală, iar 73% o menționează ca fiind un domeniu prioritar în care mediul de afaceri ar trebui sa colaboreze cu autoritățile. 92% dintre ei se concentrează pe respectarea drepturilor angajaților şi asigurarea bunăstării forței de muncă, ca domeniu organizațional în care doresc sa aducă îmbunătățiri.

Directorii generali din România declară că investitorii lor sunt interesaţi în mai mare măsură de aspectele etice ale investiţiilor (52%), într-o proporţie chiar mai mare decât omologii lor globali care cred că acţionarii şi investitorii sunt interesaţi mai degrabă de venituri şi creşterea capitalului (58%).

Pentru respondenţii din România crearea de valoare pentru părţile interesate şi profitabilitatea sunt elemente interconectate. Astfel, 57% dintre respondenţi cred că crearea de valoare pentru toate părţile interesate ajută companiile lor să fie profitabile, în vreme ce 43% consideră că profitabilitatea ajută la oferirea de valoare pentru toate părţile interesate.

38% dintre directorii generali din România declară că investesc deja într-un program concret de responsabilitate socială corporativă, iar 43% spun că responsabilitatea socială corporativă stă la baza tuturor acţiunilor companiei pe care o conduc. La acest capitol însă se înregistrează o diferenţă semnificativă faţă de răspunsurile directorilor generali de la nivel global care în proporţie de 64% declară că pun responsabilitatea corporativă la baza acţiunilor companiei.

În plus, 74% dintre respondenţi arată că raportările companiei ţin cont de aspectele financiare, cât şi de cele non-financiare. În schimb, respondenţii sunt de părere că, atunci când iau o decizie de cumpărare a unor produse sau servicii, clienţii ţin cont mai degrabă de criterii precum preţul, uşurinţa procurării sau funcţionalitatea acestora (72%), decât de interesele tuturor părţilor interesate (28%).

„În contextul schimbării continue a așteptărilor părților interesate, al dezvoltării tehnologiei informaţiei şi al transformărilor rapide şi disruptive care au loc în mediul economic, organizaţiile întâmpină multiple provocări şi sunt nevoite să se adapteze din mers, mergând uneori pana la redefinirea scopului organizației şi a ariilor de activitate ale acesteia”, arată Ionuţ Simion.

Despre sondaj: Ediţia a 19-a a sondajului anual PwC Global CEO Survey a fost realizată în ultimul trimestru al anului 2015, pe baza răspunsurilor a 1409 directori de companii din 83 de ţări. La nivel regional, au fost luate 476 de interviuri în Asia-Pacific, 314 interviuri în Europa Occidentală, 170 în Europa Centrală şi de Est, 169 în America de Sud, 146 în America de Nord, 87 în Africa şi 47 în Orientul Mijlociu. În Romania, au fost realizate 82 de interviuri cu directorii generali locali.

Studiul complet PwC Romania CEO Survey poate fi descărcat accesând pagina de internet: http://www.pwc.ro/en/publication.html

Consolidarea sectorului ban­car românesc va con­ti­nua, fie sub formă de achi­ziţii de portofolii, fie de bănci, având în vedere şi fap­tul că există instituţii de cre­dit care îşi schimbă stra­tegia eu­ro­peană şi re­strâng ac­tivita­tea pe anumite pie­ţe, iar fondu­ri­le de in­ves­tiţii străine au de­venit mai intere­sate de opor­tunităţile de M&A (fuziuni şi achiziţii) din sec­torul ban­car, afirmă Da­niel Badea, managing partner al Clifford Chance Badea, una dintre cele mai mari firme de avocatură de pe piaţa locală.

„În sectorul bancar ne aşteptăm la con­tinuarea consolidării. Sunt foarte mul­te bănci al căror model local a fost afec­tat după încetinirea din 2008-2009. Şi există, de asemenea, bănci care îşi schim­bă viziunea sau strategia regională sau eu­ro­peană şi restrâng activitatea pe anu­mi­te pieţe. Consolidarea sectorului ban­car se va întâmpla fie sub formă de achi­zi­ţii de portofolii, fie sub formă de achi­zi­ţii de operaţiuni bancare întregi.“

Anii de criză economică au fost dificili pentru instituţiile de credit euro­pe­ne, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de evoluţia modestă a creditării în ton cu lâncezeala economiei, precum şi de noile reglementări mai dure. Unele bănci încearcă să-şi redefinească strate­gia de business, care poate determina chiar renunţarea la anumite pieţe sau anumite segmente de clienţi.

sursa: Ziarul Financiar

În vederea lansării unei noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, ediția “CENTENAR”, în cadrul programului FIDELIS, Ministerul Finanțelor Publice a finalizat, într-o prima etapă, procesul de selectie a intermediarilor care vor asigura vânzarea și distribuția emisiunii.

Astfel, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania și Raiffeisen Bank au fost desemnate să asigure administrarea acestei emisiuni, BCR având și rolul de lead manager și agent de plată. Totodată, MFP anunță că cele patru instituții financiare nu vor percepe niciun cost persoanelor fizice pentru cumpărarea titlurilor de stat, dacă subscripția se face prin acestea.

De asemenea, pentru tranzacțiile de vânzare/cumpărare pe piața secundară prin mecanismul BVB, comisionul maxim perceput de bănci este de 0,1% din valoarea tranzacției.

Pentru stimularea unei mai bune distribuiri a emisiunii, MFP va plăti fiecărei bănci intermediare un comision de administrare de 0,2% aplicat la volumul vânzărilor de titluri de stat realizat pe piața primară de fiecare bancă în parte.

În continuare, Ministerul Finanțelor Publice va stabili, în colaborare cu băncile selectate, calendarul și strategia de promovare si lansare a emisiunii.

Data lansării și perioada de subscriere vor fi anunțate public, urmare a parcurgerii etapelor prevăzute de legislația în vigoare pentru realizarea emisunii de titluri de stat pentru persoane fizice.

Detalii suplimentare privind termenii și condițiile emisiunii pot fi accesate pe website-ul www.mfinanțe.ro, secțiunea Programul FIDELIS, ediția “Centenar” și pe pagina de Facebook dedicată programului, Ministerul Finantelor Publice – Fidelis.

Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de Unitate Națională de Coordonare a Programului de cooperare elvețiano-român, reprezentat de Attila GYÖRGY, secretar de stat, și Asociația Romania Green Building Council, în calitate de Beneficiar, reprezentată de Steven BORNCAMP, director general, au semnat în data de 2 iunie 2016 acordul de implementare “Instituționalizarea Premiului European pentru Energie în România”.

Conceptul Premiul European pentru Energie este un sistem de management al calității și de certificare pentru municipalitățile angajate în politici de energie durabilă, protecţia mediului și transport. De la amenajarea teritoriului la aprovizionarea cu energie, de la mobilitate la comunicare și cooperare, conceptul include toate măsurile de protecție pe care municipalitățile le pot lua privind energia și mediul înconjurător.

Proiectul se va derula pe o perioadă de 31 luni și are un buget total de 411.765 CHF, din care 350.000 CHF reprezintă grantul acordat de Elveția României, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

• Unul din cinci antreprenori maturi nu se simte inspirat în activitatea de business de niciun model de antreprenor străin sau român
• Antreprenorii tineri dedică mai mult timp evenimentelor de networking
• Birocrația este un obstacol mai important pentru antreprenorii aflați la început de drum decât pentru cei maturi
• Antreprenorii de startup sunt mai pesimiști decât cei maturi în privința mentalităților referitoare la antreprenoriat

În medie, antreprenorii români de startup muncesc la fel de mult ca antreprenorii care au afaceri mature în spate. Cei mai mulți antreprenori, indiferent de vechimea sau dimensiunea afacerii, dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România.

Datele referitoare la antreprenorii maturi și cei care conduc un startup provin din Barometrul antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, și din Barometrul afacerilor de tip startup din România 2016, realizat de EY România în colaborare cu Impact Hub.

Barometrul antreprenoriatului românesc analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. Dintre aceștia 73% depășesc ca vârstă 40 de ani și doar 1% au sub 29 de ani. Prin comparație, cei mai mulți dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 se află în intervalul de vârstă 25-35 de ani. Dimensiunile afacerilor celor două categorii de antreprenori diferă de asemenea.  45% dintre respondenții Barometrului antreprenoriatului românesc conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, față de 89% dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup care au afaceri cu cifră de afaceri de sub 100.000 EUR.

Antreprenorii tineri sunt mai pasionați de networking

Deși participă la evenimente de networking, se poate observa faptul că antreprenorii maturi nu o fac în aceeași măsură cu antreprenorii de startup. 64% din antreprenorii de startup participă la cel puțin un astfel de eveniment într-o săptămână, față de 53% dintre antreprenorii maturi.

Birocrația este cel mai mare obstacol pentru antreprenorii de startup

Spre deosebire de antreprenorii maturi, antreprenorii de startup consideră că birocrația (28% dintre răspunsuri) și accesul la finantare (17%) constituie cele mai mari obstacole pentru antreprenori, fiscalitatea excesivă fiind principalul obstacol doar pentru 12% din respondenți.

Problemele cadrului fiscal și legislativ au fost indicate de 35% dintre antreprenorii maturi ca reprezentând cel mai important obstacol pentru dezvoltarea afacerilor în România, în linie cu edițiile anterioare ale Barometrului EY al antreprenoriatului românesc 2012-2015. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă, fiscalitatea excesivă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenori ce sunt corelate cu sistemul de reglementare și fiscalizare.

Antreprenorii de startup, mai pesimiști decât cei maturi

În ciuda faptului că antreprenorii de startup sunt mai tineri decât antreprenorii cu afaceri mature, 66% dintre ei situându-se în intervalul de vârstă 25-35 de ani, față de 73% respondenți ai Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, care au peste 40 de ani, tinerii antreprenori sunt mai pesimiști în privința culturii antreprenoriale din România. Astfel, 60% dintre antreprenorii de startup cred că mentalitățile românești nu sunt pro-antreprenori, comparativ cu 50% dintre antreprenorii români care consideră că mentalitățile sunt pro-antreprenori.

Unul din cinci antreprenori maturi nu se simte inspirat în activitatea de business de niciun model de antreprenor străin sau român

41% dintre antreprenorii maturi sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

La fel de mulți (20%) indică faptul că nu au un antreprenor care să îi inspire. Dintre antreprenorii străini, Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri maturi respondenți. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui, pe primul loc situându-l pe Elon Musk – antreprenor în serie, CEO Tesla Motors și fondator SpaceX și PayPal.

Execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un excedent de 130 milioane de lei, respectiv 0,02% din PIB, față de 5,96 miliarde de lei, respectiv 0,84% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2015.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 73,9 miliarde de lei, reprezentând 9,8% din PIB, au fost cu 2,8% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, din care veniturile bugetare colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, cumulat pe primele 4 luni din 2016, au fost de 66,6 miliarde de lei, cu 1% mai mult față de perioada similară a anului 2015 și cu 3% mai mari față de programul aferent acestora.

S-au înregistrat creșteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+12,0%), contribuții de asigurări sociale (+5,5%), impozitul pe salarii și venit (+3,5%), și accize (+2,7%), precum și din taxa pe utilizarea bunurilor (+13,5%), în special din taxele pe jocuri de noroc.

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioada a anului 2015 de 8,8% în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015. De asemenea, rambursările de TVA au fost cu 254,8 milioane de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând 5,1 miliarde de lei.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care încasările la acest buget sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, datorită creșterii cotei de contribuții de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 16,4%, în timp ce la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o scădere de 3%, iar la impozite şi taxe pe proprietate s-a înregistrat o scădere de 20,6%. Aceasta din urmă este explicată prin amânarea termenului de plata a impozitului pe proprietate până la 30 iunie, dată până la care se aplică o reducere de 10% la plata integrală a impozitului pe locuință, terenuri și mașini.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 73,8 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 8,4% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015, respectiv 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, 15% pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială, precum și majorarea salariului minim brut pe țară cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015. Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferente plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 2,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7%, fiind influențate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,2 miliarde de lei, respectiv 0,9% din PIB, cu aproximativ 35,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

România a emis obligațiuni pe piețele externe de capital în valoare de 1 miliard de euro, consolidându-și astfel curba randamentelor titlurilor de stat cu o nouă maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

Emisiunea a fost lansată la un randament competitiv de 2,992% și suprasubscrisă de aproape 2 ori, printr-un număr de 200 de ordine. Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori, cu o granularitate mai mare și prezența unor investitori noi raportat la emisiunile precedente.

“Tranzacția aceasta confirmă percepția foarte bună și încrederea mediilor investiționale în fundamentele economiei românesti într-un context volatil de piață. Faptul că a fost suprasubscrisă arată că România este pe o traiectorie economică ascendentă, cu o creștere economică în topul Uniunii Europene și cu stabilitate fiscal-bugetară” a declarat ministrul finantelor publice Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: Germania si Austria (20%), România (19%), Marea Britanie (13%), Centrul și Estul Europei (11%), Scandinavia (9%), SUA (7%), Franta si Benelux (7%), Italia si alte tari din sudul Europei (7%), Elvetia (6%), alte țări (1%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (52%), fiind urmați de bănci și bănci private (26%), fonduri de pensii și societăti de asigurare (21%), și alții (1%).

Emisiunea face parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare. Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit SpA.

La Sfera Business, alături de Cătălin Stancu, va face training, marketing startegic și consultanță

Sfera Business are începând de astăzi în echipa sa un profesionist valoros. Elena Badea s-a alăturat companiei ca Partener și Senior Consultant, după ce a construit o carieră de peste 22 de ani în marketing, vânzări și business development. Timp de 15 ani a fost Director Marketing al unei companii internaționale de top ce activează din 1992 și în România. În această periodă, timp de 10 ani a condus departamentul de Marketing & Business Development, după care a coordonat activitatea de PR și de comunicare a brandului odată cu evoluția rapidă a companiei din ultimii 5 ani.

“Pentru mine este deosebit de important faptul că Elena a ales să vină la Sfera Business. Am construit acestă companie pe principiul experienței demonstrate și toți colegii care sunt alături de noi și cu care colaborăm pentru programele pe care le livrăm au minim 15 ani de experiență hands on în temele pe care le susțin. Facem diferența prin pasiunea pe care o punem în tot ceea ce facem, prin implicarea 100% alături de partenerii de afaceri cu care lucrăm și prin aspectele practice, aplicabile imediat în activitatea de zi cu zi pe care le includem în programele noastre”, spune Cătălin Stancu, Managing Partner Sfera Business.

“Este o schimbare importantă pentru mine și un început de drum care îmi aduce multă muncă de construcție în față. Este o nevoie uriașă de taining experiențial în piață, care, corelat cu alte tehnici, poate da rezultate rapide și pe o durată mai mare în business. În afară de training și consultanță pentru oameni de afaceri și antreprenori vreau să dezvolt și proiecte pentru tineri aflați la început de drum în carieră sau în antreprenoriat. Valorile mele sunt leadership, pasiune, învățare continuă și inovație. Ele mă vor ghida și în acest nou drum pe care îl încep la Sfera Business”, spune Elena Badea, Partner & Senior Consultant Sfera Business.

De peste 7 ani Elena Badea este implicată în mediul academic, fiind invitată să predea cursuri în cadrul programului de Master al Griffiths School of Management din Oradea. A coordonat numeroase cercetări privind mediul de business și antreprenorial din România și s-a implicat în programe de formare și coaching pentru manageri și oameni de afaceri, dar și în proiecte de responsabilitate socială și educație. Publică frecvent articole în presă și este invitată ca vorbitor la numeroase conferințe naționale pe teme actuale de marketing și business development.

În ultimii trei ani a susținut peste 300 de ore de cursuri atât în cadrul unor companii multinaționale, cât și în cadrul unor mari firme antreprenoriale românești. Temele pe care le abordează includ: marketing și comunicare, business development, account management, limbajul trupului în afaceri, tehnici de prezentare, de networking, de dezvoltare a brandului personal, psihologia vânzărilor și neuromarketing.

Despre Sfera Business

Sfera Business este o companie de training și consultanță înființată în anul 2010. Suntem o firmă de training și consultanță axată pe oferirea de soluții integrate în vânzări, management și relații cu clienții. Lucrăm alături de clienții noștri pentru a găsi soluții practice prin care ei să obțină creșterea dorită. Lucrăm întotdeauna personalizat pornind de la nevoile clientului. Fiecare program este dedicat unei singure companii. Înțelegem rapid provocările de business și ne asigurăm că obținem rezultate conforme cu așteptările managementului. Decoperiți mai multe detalii despre noi și echipa noastră pe www.sferabusiness.ro.