• Jumătate din companiile globale plănuiesc fuziuni şi achiziţii în următoarele 12 luni; 40% caută să stabilească alianţe
• Creştere de cinci ori a tranzacţiilor mai mari şi mai îndrăzneţe
• Mai mult de o treime din executivii intervievaţi se aşteaptă ca vânzările de active neperformante să alimenteze revizuirile de portofolii

Perspectivele globale ale pieței de fuziuni şi achiziţii (M&A) rămân pozitive, având în vedere că 50% din companii intenționează să realizeze tranzacţii în acest an, conform celei de-a paisprezecea ediții a studiului EY Global Capital Confidence Barometer (CCB). Studiul EY a fost derulat în rândul a peste 1700 de directori executivi din 45 de ţări.

Ajuns în cel de-al şaptelea an de existenţă, barometrul CCB a identificat un apetit puternic pentru încheierea de tranzacţii şi de alianţe şi un peisaj M&A extrem de competitiv, în cadrul căruia aproape o treime dintre directorii chestionaţi (28%) se aşteaptă la apariţia de noi oferte nesolicitate în următoarele 12 luni.

Subliniind accentul puternic pus pe creşterea non-organică, 40% din reprezentanții managementului de top caută stabilirea de alianţe cu alte companii.

Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în tranzacţii, EY România, declară:

“O perioadă prelungită de evoluție economică incertă, cuplată cu fenomenele disruptive de pe anumite piețe, generează un interes puternic pentru fuziuni şi achiziţii. Având în vedere presiunea asupra preţurilor şi ritmul schimbării, creşterea organică, de cele mai multe ori, nu mai este suficientă. Companiile sunt tot mai înclinate să încheie tranzacţii şi să formeze alianţe ca să genereze venituri mai mari. Achizițiile şi alianțele reprezintă, în prezent, trăsăturile cheie ale agendei de creștere din mediul corporate.”

Directorii îşi extind mizele şi descoperă prieteni noi printre adversari mai vechi

Studiul EY a identificat existenţa unui mediu favorabil pentru accelerarea tranzacţiilor în anul următor. Evaluările sunt percepute ca stabile, iar executivii continuă să aibă încredere în numărul şi calitatea oportunităţilor disponibile, precum şi în posibilitatea de a încheia tranzacţii.

Apetitul pentru tranzacții rămâne puternic, cu peste 80% din cei care intenționează să încheie fuziuni şi achiziţii planificând cel puţin o tranzacţie în perioada următoare. Un sfert dintre executivi se aşteaptă la o creștere a oportunităţilor de încheiere a tranzacţiilor în anul următor.

Companiile încep să se orienteze către tranzacţii de dimensiuni mai mari, astfel că se înregistrează o creştere de cinci ori a numărului de companii care doresc să achiziţioneze active mai mari de 1 miliard de USD. Această tendinţă era de aşteptat, având în vedere că orice creştere substanţială implică acțiuni mai îndrăznețe.

Florin Vaslică adaugă: “Pe lângă tranzacţii, 40% din companii iau în considerare încheierea de alianţe care să le ajute să facă față impactului transformărilor digitale din mediul de business în care activează. Alianţele sunt tot mai des văzute ca un mijloc prin care poți beneficia de experiența altor companii. Acestea oferă o abordare mai informală, cu riscuri mai scăzute, fapt care permite companiilor să răspundă rapid schimbărilor din piaţă. Companiile pot intra şi ieşi dintr-o alianţă cu mai multă uşurinţă decât dintr-o fuziune sau dintr-o achiziţie.”

Convergenţa sectorială – revizuirile strategice alimentează activitatea tranzacțională

Tehnologia şi schimbarea preferinţelor consumatorilor stimulează convergenţa sectorială şi accelerează apariţia de noi competitori în cadrul multor industrii, iar acest fapt alimentează dorinţa de a încheia tranzacţii şi de revizuire a activelor. Peste o treime din executivi (37%) se aşteaptă la creșterea vânzărilor forțate în anul următor. Această tendinţă este în acord cu comportamentul companiilor din tot mai multe sectoare care se orientează către alte zone şi își revizuiesc strategia, adesea în vederea vânzării activelor slab performante.

Sectoarele în care se înregistrează cel mai puternic apetit pentru achiziţii sunt petrol și gaze (59% din companii plănuiesc cel puţin o tranzacţie), retail și produse de larg consum (59%), energie şi utilităţi (58%), produse industriale (55%) şi sănătate & produse farmaceutice (51%).

Perspectivele economice interne stimulează investiţiile străine

În contextul unei creșteri economice încă modeste, companiile caută să-şi îmbunătăţească perspectivele de creștere în afara graniţelor propriei ţări, 74% dintre acestea luând în considerare încheierea de tranzacţii transfrontaliere. Conform rezultatelor studiului, companiile continuă să-şi revizuiască portofoliile şi să evalueze zonele în care operează. Directorii sunt interesați să caute în afara graniţelor zone de creştere solidă pe măsură ce îşi planifică strategiile de investiţii.

Fluxurile tranzacţiilor M&A arată că firmele explorează o varietate de regiuni geografice pentru a identifica oportunități care să le susțină obiectivele strategice. Europa de Vest este din nou prima opțiune în preferințele acestora, companiile căutând să profite de evaluările financiare relativ mai joase şi de finanţările mai ieftine din această regiune. Tendinţa dominanță a investiţiilor externe derulate de China va continua, pe măsură ce firmele chinezeşti caută să investească în active solide legate de proprietatea intelectuală.

Companiile chineze au cheltuit deja peste 100 miliarde USD în active din afara graniţelor Chinei din februarie 2016 şi până în aprilie 2016 – cea mai mare valoare înregistrată până acum. Principalele cinci destinaţii preferate de investitori sunt: Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India şi China.

Perspectivele de creștere robustă sprijină încrederea în fuziuni şi achiziţii

Perspectivele de creștere robustă din anumite zone stimulează intenţiile legate de fuziuni şi achiziţii – directorii executivi rămân relativ liniştiţi atunci când se pune problema volatilităţii pieţei din primul trimestru al anului 2016. Cu toate astea, există unele motive de îngrijorare. Accentuarea instabilităţii politice globale şi regionale, mai ales în Orientul Mijlociu, peninsula Coreea şi Marea Chinei de Sud, este percepută drept riscul cel mai mare.

Un risc potenţial la adresa mega-tranzacţiilor viitoare (de peste 10 miliarde USD) este reprezentat de preocuparea directorilor executivi legată de reglementările pieţelor şi ale competiţiei. Această îngrijorare a afectat deja tranzacţiile recente, pe măsură ce autorităţile au devenit tot mai intervenţioniste în cadrul anumitor consolidări mari, din diverse industrii. Companiile vor fi nevoite astfel să se gândească cum ar putea să răspundă unor astfel de provocări, atunci când evaluează consolidări de mari dimensiuni.

Dincolo de aceste preocupări, încrederea în fuziuni şi achiziţii rămâne la un nivel ridicat, iar directorii executivi nu se aşteaptă la riscuri sistemice majore – fapt evidenţiat de sentimentul pozitiv legat de achiziţii şi de numărul de tranzacții care urmează să fie finalizate.

“În acest context, în care consideră economia globală relativ stabilă, executivii trebuie să-şi genereze propriile oportunităţi într-un mediu economic aflat încă într-o prelungită perioadă de creștere modestă. Una dintre provocările cheie pentru aceștia este menținerea unui control strict al costurilor, simultan cu identificarea unor noi surse de venituri. Achiziţiile, la fel ca şi alianţele, sunt listate ca priorități pe agenda de creştere a corporațiilor în viitorul apropiat”, adaugă Florin Vasilică.

Piaţa românească şi perspectivele sale

„România este a treia țară din regiune atât la nivel de număr de tranzacții înregistrate în cursul anului 2015, dar şi în valoare. Ne așteptăm ca gradul de încredere crescut în economia românească să se reflecte în continuare printr-un apetit susținut de tranzacții și oportunități de investiții în România. Deja asistăm la mutări interesante în anumite sectoare datorate şi unui interes mai mare al antreprenorilor vis-a-vis de tranzacțiile concurenților, precum și al abundenței surselor ieftine de finanțare şi a unui număr mai mare de investitori interesați de țara noastră”, concluzionează Florin Vasilică.

Raportul online poate fi consultat aici http://www.ey.com/ccb

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a dat startul ședinței de tranzacționare a bursei londoneze (London Stock Exchange), unul dintre cele mai mari și mai importante centre financiare ale lumii. La eveniment au participat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Sorana Baciu, ambasadorii României și cel al Marii Britanii și investitori instituționali.

Anca Dragu a subliniat evoluția rapidă a economiei românești, cu un PIB prognozat să crească cu 4.2% anul acesta.

„România are o creștere economică sustenabilă, fapt recunoscut de instituțiile financiare internaționale și de agențiile de rating. Accelerarea reformelor structurale și a investițiilor prin asigurarea unui mediu economic favorabil reprezintă priorități pentru acest Guvern”, a declarat ministrul Anca Dragu, la deschiderea ședinței de tranzacționare.

În cadrul vizitei la Londra, Ministrul Finanțelor Publice a avut o întâlnire cu Greg Hands, secretarul șef al Trezoreriei și membru al Parlamentului Marii Britanii. Temele au fost legate de evoluția economică la nivel european și de prioritățile Ministerului Finanțelor Publice. Printre acestea se numără eficientizarea cheltuielilor, managementul și prioritizarea investițiilor publice, creșterea transparenței bugetare.

Ministerul Finanțelor Publice a inițiat un pachet legislativ pentru creșterea transparenței, integrității pe piața de capital și a competitivității emitenților autohtoni. Acesta are în vedere stimularea și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Noile prevederi propuse au ca scop final principal reclasificarea pieței de capital românești în categoria piețelor emergente care, odată atins, va aduce României o vizibilitate crescută la nivel european și mondial şi va crea premisele atragerii unor noi categorii de participanți (de natura intermediarilor, fondurilor de investiții, emitenților, investitorilor instituționali și chiar de retail).

Cele mai importante măsuri vizează transpunerea la nivel legislativ național a Directivelor europene ce obligă emitenții de valori mobiliare admise la tranzacționare pe o piață reglementată, care își au sediul sau își desfășoară activitatea într-un stat membru, la o mai bună informare a investitorilor. De exemplu, când un acționar dobândește sau cedează acțiunile cu drepturi de vot ale unui emitent ale cărui acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, acesta trebuie să notifice emitentului procentajul din drepturile de vot pe care îl deține în urma acestei operații. De asemenea, companiile active în industriile extractive (petrol, gaze și minerale) și în sectorul forestier sunt obligate să declare, într-un raport anual separat, plățile efectuate către guvernele țărilor în care își desfășoară activitatea.

O altă măsură vizează sporirea integrității piețelor financiare europene prin stabilirea de sancțiuni penale pentru cele mai grave abuzuri de piață comise intenționat. Pentru persoanele fizice, utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței sunt sancționate cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin patru ani. Companiile care se fac vinovate de infracțiuni de abuz de piață sunt pasibile de amenzi penale sau de altă natură. Sancțiunile pot ajunge până la interdicția temporară sau permanentă de a desfășura activități comerciale.

De asemenea, sunt scoase în afara legii trei tipuri de abuz: manipularea pieței; utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și divulgarea neautorizată a informațiilor fără caracter public.

Și nu în ultimul rând se consolidează sancțiunile administrative care pot fi și ele impuse pentru abuzurile de piață, precum și competențele de investigare ale autorităților naționale de reglementare în vederea detectării abuzurilor de pe piețele financiare.

Adoptarea prezentului act normativ are impact asupra domeniului pieței de capital și asupra economiei românești în general prin crearea premiselor necesare dinamizării procesului de creștere al pieței și evoluției spre o dimensiune superioară a acesteia, și anume aceea de piață emergentă. Obiectivele avute în vedere sunt:

• creșterea gradului de implementare a principiilor de guvernanță corporativă la nivelul emitenților cu implicații benefice asupra transparenței și raportării informațiilor relevante pentru piață;
• optimizarea regimului ofertelor publice și al listărilor de valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni);
• întărirea regimului legal care să permită respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale investitorilor, precum dreptul de vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul la dividende, etc.

2016 este al patrulea an în care EY România este alături de antreprenorii români prin analize ale mediului în care oamenii cu inițiativă își dezvoltă proiectele antreprenoriale. Urmând celor trei ediții ale Barometrului EY al antreprenoriatului românesc și altor trei ediții dedicate educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților (2014), respectiv afacerilor de familie (2015) și antreprenorilor care conduc un startup (aprilie 2016), a venit rândul celei de a patra ediții a Barometrului antreprenoriatului românesc: Antreprenorii vorbesc. Ne-am asociat în realizarea acestei noi ediții cu una dintre băncile românești de top și una dintre instituții financiare cele mai dedicate cauzei antreprenoriatului și dezvoltării mediului antreprenorial local. Este vorba despre Raiffeisen Bank.

Barometrul din acest an analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. 45% dintre respondenți conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, în timp ce alți 45% dintre respondenți se regăsesc în intervalul 1-10 milioane EUR. 10% din companii au o cifră de afaceri mai mică de 1 milion EUR. Ca și la celelalte ediții, antreprenorii ne-au transmis opiniile lor referitoare la stadiul de dezvoltare a celor cinci piloni EY de susținere a antreprenoriatului: impozitare și reglementare, acces la finanțare, ajutor coordonat, cultură și educație antreprenorială. Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada: 28 martie – 20 aprilie 2016. Aceasta este o sinteză a rezultatelor principale ale ediției 2016. Studiul integral va fi lansat în următoarele luni.

Puteţi consulta barometrul aici.

Acordul privind fondul de acțiuni în domeniul managementului energiei durabile, semnat miercuri de secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice Attila Gyorgy și ambasadorul Confederației elvețiene, Jean-Hubert Lebet, se va derula pe o perioadă de 40 de luni, iar bugetul total al proiectului depășește 9,7 milioane de franci elvețieni, informează MFP într-un comunicat remis AGERPRES.

Documentul vizează consolidarea managementului energiei durabile la nivel local în România, prin îmbunătățirea infrastructurii municipale, prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la eficiența energetică și la energia din surse regenerabile. Scopul acestuia este creșterea nivelului de trai, promovarea dezvoltării economice și conștientizarea cu privire la schimbările climatice.

Ministerul Finanțelor Publice propune suplimentarea plafonului de garanții aferent acestui an cu suma de 500 milioane de lei. Măsura răspunde solicitărilor potențialilor beneficiari ai programului și ține cont de dinamica semnificativ crescută a volumelor garantate în cadrul programului și de adoptarea legislației privind darea în plată.

Programul Prima Casă este probabil cel mai de succes program guvernamental. De la momentul inițierii sale, în 2009, până la data de 1 mai 2016 au fost acordate peste 178.000 de garanții, reprezentând un volum total de garantare de circa 15 miliarde de lei, aferent unor finanțări în valoare de 29,8 miliarde de lei. Rata de neplată în cadrul Programului este de 0,34% din total credite acordate.

Inițiativa legislativă parlamentară privind darea în plată, aprobată prin Legea nr. 77/2016, după reexaminare, a creat o incertitudine mare atât în privința aplicabilității legii asupra creditelor contractate prin Programul Prima Casă, cât și din perspectiva impactului acestei legi asupra pieței imobiliare și pieței creditului ipotecar. Acești factori au condus la o cerere foarte mare pentru acordarea de garanții în cadrul Programului în primele patru luni ale anului 2016. S-a ajuns la situația fără precedent în care plafoanele alocate băncilor pentru întreg anul 2016 au fost utilizate extrem de rapid.

Astfel, în 2016, până la data de 1 mai 2016, au fost acordate 13.100 de garanții în valoare de 1,2 miliarde de lei față de perioada similară a anilor 2015 și 2014, în care au fost acordate garanții în valoare de cca. 668 milioane de lei și respectiv 536 milioane de lei. Aceste evoluții au condus la necesitatea celei de-a doua redistribuiri a plafoanelor alocate pe instituții financiare în 2016.

În condițiile unui grad mare de utilizare a plafoanelor alocate, pentru a onora solicitările de suplimentare a plafoanelor venite din partea instituțiilor de credit finanțatoare, sumele constituite pentru acoperirea necesităților de garantare în urma primei redistribuiri au fost alocate în favoarea unui număr de 4 finanțatori, care au consumat efectiv sumele alocate.

Ministerul Finanțelor Publice va monitoriza indicatorii pieței creditelor ipotecare pentru persoane fizice în perioada imediat următoare și va anunța în curând strategia pe termen mediu privind derularea Programului Prima Casă. La elaborarea acestei strategii se vor avea în vedere factori precum creșterea venitului real disponibil al populației, urmare a măsurilor fiscale și de majorare a salariilor din ultimii ani, precum și evoluția pieței ipotecare în raport cu cea a Programului Prima Casă. Scopul este ca, pe termen mediu, acest Program să nu producă distorsiuni asupra pieței.

Totodată, Ministerul Finanțelor Publice propune includerea unor prevederi legislative aferente Programului Prima Casă, pentru a responsabiliza instituțiile finanțatoare participante în sensul evitării situațiilor de asumare a angajamentelor de creditare în lipsa resurselor de garantare disponibile. Acest fapt conduce la încurajarea clienților să semneze antecontracte de vânzare-cumpărare, fără a avea o certitudine în privința sursei de finanțare și garantare.

Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri de la bănci 520,4 mil. lei prin lansarea unor titluri cu scadenţa în 2020, la un cost de 2,26%. Conform prospectului pentru licitaţia de ieri, Trezoreria intenţiona să împrumute 500 mil. lei. În luna mai, Ministerul Finanţelor intenţionează să împrumute 3,6 mld. lei prin emisiunea de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie, însă analiştii susţin că şi planul acesta, ca şi cel pentru luna aprilie, este ambiţios.

Trezoreria a împrumutat în primele patru luni ale anului aproximativ 18 mld. lei şi 775 mil. euro prin licitaţii cu obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie. Încă din primul trimestru a fost acoperită aproape o treime din nevoia brută de finanţare de anul acesta.

Trezoreria intenţiona să emită în aprilie titluri de stat în lei de 4,2 mld. lei, valoare asemănătoare cu cea din martie, însă în cele din urmă a împrumutat circa 3,9 mld. lei, luând în considerare inclusiv sesiunile suplimentare.

Sursa: Ziarul Financiar

Firmele de tip SRL au condus în topul firmelor nou înfiinţate în primul trimestru, cu o pondere de 70%, în timp ce PFA-urile au reprezentat 20%, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Primele trei luni din 2016 au adus o creştere de aproape 10% a numărului de societăţi noi, la peste 32.000, acesta fiind cel mai ridicat nivel atins în ultimii patru ani.

Organizarea de tip PFA pierde încet teren în economia locală, numărul înmatriculărilor pe acest segment scăzând cu 30% în primul trimestru, la circa 6.000, faţă de peste 8.000 în primele trei luni ale anului trecut.

La data de 6 mai, au discutat la aceeași masă reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Parlamentului, ai Consiliului Concurenței, ai TVR și ai EBU.

Directorul general EBU, Ingrid Deltenre a subliniat că ”datoriile pe care televiziunea publică le are la forul european sunt istorice, iar problemele sunt sistemice. Este regretabil că a fost nevoie de o măsură extremă, descalificarea României de la Eurovision, pentru a atrage atenția autorităților române”. Ingrid Deltenre a spus că este la a treia vizită în România din februarie 2013 și din cauză că nu s-a găsit nicio soluție, conducerea EBU a luat această măsură unică în istoria forului european. Președintele Comisiei pentru cultură, artă și mass-media din Senat, Georgică Severin, a pledat pentru schimbarea legii, considerată depășită, ca soluție pentru rezolvarea problemelor TVR pe termen mediu și lung. Șefa Departamentului Juridic, Jane Vizard, a atras atenția că în acest moment este în pericol statutul TVR de membru al European Broadcasting Union. O eventuală excludere din EBU înseamnă pierderea drepturilor de difuzare pentru mai multe competiții sportive internaționale, cum ar fi Campionatele Mondiale de Fotbal din 2018 și 2022, dar și accesul la fluxul de știri externe.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a precizat că ”Parlamentul este forul responsabil pentru televiziunea publică. Ținând cont de gravitatea situației, am considerat necesar să organizez această întâlnire cu toate părțile implicate pentru găsirea unei soluții în vederea evitării unei noi sancțiuni și mă refere la posibilitatea ca TVR să fie exclusă din EBU”.

Reprezentanții ministerului, împreună cu cei ai Consiliului Concurenței și ai EBU vor rămâne în contact, vor schimba informații și vor căuta împreună soluții în limita cadrului legal.

La finalul întâlnirii, Ingrid Deltenre a apreciat deschiderea reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, voința pentru deblocarea situației și și-a exprimat încrederea că va fi găsită o rezolvare a situației.

Prognoza de primăvară prevede pentru România un avans al PIB de 4,2% în 2016 (a doua cea mai mare creştere din UE după Irlanda) şi de 3,7% în 2017 (a doua cea mai mare creştere după Luxemburg). Creşterea agregată la nivelul UE este prognozată la 1,9% în 2016 şi la 2% în 2017. Documentul confirmă perspectivele de dezvoltare evidențiate în Programul de convergenţă 2016-2019, precum și posibilitatea ca România să aibă una dintre cele mai bune evoluţii economice din UE, chiar dacă incertitudinile sunt mai mari.

De asemenea, prognoza ilustrează caracterul sustenabil al creşterii economice. Începând cu acest an, CE prognozează dinamici anuale ale PIB-ului potenţial de peste 3%: 3,1% în 2016 şi cu 3,4% în 2017. O tendință confirmată și de perspectivele stabile privind piaţa muncii.

Creşterea economică se bazează atât pe consumul privat, care se va majora cu 6,9% în 2016 şi cu 5% în 2017, cât şi pe investiţii. Formarea brută de capital fix ar putea crește cu 5,5% în 2016 şi cu 6,1% în 2017.

Exportul de bunuri şi servicii se majorează în continuare semnificativ cu 4,5% anul acesta şi cu 4,8% anul viitor. Această evoluţie a exporturilor atenuează creşterea importurilor prognozată la 9,8% în 2016 şi la 7,6% în 2017. Astfel, deficitul de cont curent se menține sub pragul de 3% din PIB.

Rata inflaţiei va rămâne negativă până la jumătatea acestui an, ca urmare a reducerii TVA la alimente cu 15 puncte procentuale de la 1 iunie 2015, dar si al aplicării unei cote reduse cu 4 puncte procentuale a TVA la restul mărfurilor şi serviciilor începând cu 1 ianuarie 2016. În a doua jumătate din 2016, rata inflației va reveni la valori pozitive, astfel încât media anuală este estimată la -0,6%. Inflaţia medie pentru anul viitor creşte la 2,5%, ținând cont inclusiv de o reducere a TVA de la 20% la 19% începând cu 1 ianuarie 2017.

Pentru deficitul bugetului general consolidat, calculat după metodologia ESA, Comisia Europeană prevede îmbunătăţiri atât în 2016 (-2,8% din PIB faţă de -3,0% în Prognoza de iarnă) cât şi în 2017 (-3,4% din PIB faţă de -3,8% în Prognoza de iarnă). De asemenea, Comisia Europeană notează că principalul risc al proiecției bugetare îl reprezintă inițiativele legislative care pot conduce la creșterea cheltuielilor sau diminuarea veniturilor bugetare în contextul alegerilor locale și parlamentare din acest an.