Studiu EY: Sunt companiile de media şi entertainment pregătite pentru Generaţia Z, pentru preferinţele lor unice şi pentru modul în care această generaţie consumă conţinut?

Generaţia Z este diferită de tot ceea ce am văzut până acum. S-au spus multe lucruri despre generaţia mileniului, însă Generaţia Z este prima generaţie a nativilor digitali. Membrii acesteia sunt primii care au crescut utilizând social media, tehnologia mobilă şi cu siguranţă primii care au folosit de mici tehnologia video mobilă. Astfel, dacă luăm ca referinţă înfiinţarea YouTube, în 2005, cei mai mulţi dintre membrii generaţiei Y îşi amintesc de existenţa unei lumi fără video mobil – în vreme ce majoritatea Generaţiei Z nu îşi aminteşte de aşa ceva.

Lăsând tehnologia deoparte, membrii Generaţiei Z au şi atitudini diferite. Sunt mai întreprinzători, au crescut cu motoarele de căutare şi le place să descopere singuri conţinut care să le satisfacă nevoile. De asemenea, le place să fie implicaţi în procese, să contribuie la găsirea de soluţii şi să fie mai angajaţi în diverse experienţe. Drept urmare, schimbarea majoră pe care companiile de media şi entertainment (M&E) trebuie să şi-o asume în trecerea de la modelele tradiţionale de tip business-to-business (B2B) la cele bazate pe relaţii directe cu consumatorii este concentrarea atenţiei asupra cererii de informaţii relevante, detaliate. Această nevoie nu se vede nicăieri mai bine decât în comportamentele şi preferinţele unice ale membrilor Generaţiei Z, arată concluziile studiului EY, From innovation to expectation — how M&E leaders are responding to Gen Z.

Cine este Generaţia Z?

Numită uneori iGeneration, generaţia post-milenială sau concentrată sub denumirea generală de “nativi digitali”, Generaţia Z se referă la cei născuţi de la mijlocul anilor 1990 şi reprezintă, de exemplu, aproximativ 25% din populaţia Statelor Unite. În proporţie de 91%, adolescenţii care compun această generaţie, adică nucleul Generaţiei Z, au acces la smartphone, 69% dintre ei au acces la tabletă şi 90% se uită zilnic pe YouTube.

“Pentru o generaţie care creşte la umbra unei diversităţi şi avalanşe tehnologice fără precedent, noile inovaţii nu mai sunt socotite ca disruptive. Ele reprezintă noua normalitate. Inovaţii precum realitatea virtuală, maşinile fără şofer şi capacitatea de a-şi imprima 3D batoane de ciocolată nu mai surprind membrii Generaţiei Z. Aceştia aşteaptă doar următoarea iteraţie din proces şi vor să joace un rol în proiectarea ei. Este generaţia care a trecut de la inovaţie la aşteptare,” explică Elena Badea, Marketing Director, EY România.

Internetul Lucrurilor (Internet of Things)  este o realitate, dar cum vor capitaliza liderii M&E această realitate?

Internetul Lucrurilor (IoT sau Internet of Things) începe să se maturizeze. Casele conectate online, maşinile conectate online, magazinele conectate online şi gadget-urile (wearables) conectate online reprezintă o realitate care va deveni tot mai pregnantă. Până în anul 2019, numărul de maşini conectate online din Statele Unite aproape că se va tripla, ajungând la 60 de milioane, iar până în 2020 sunt prevăzute a fi instalate 30 de miliarde de dispozitive IoT. Pentru companiile de media & entertainment, Internetul Lucrurilor oferă un potenţial imens. În forma sa cea mai simplă, IoT înseamnă proliferarea senzorilor în scopul colectării unei cantităţi mari şi diverse de date despre clienţi; comportamentele acestora, emoţiile, sentimentele, reacţiile lor fizice şi starea lor de bine.

Cu toate astea, datele reprezintă doar o parte a întregului tablou. Pasul următor presupune extragerea de informaţii relevante din aceste date şi descoperirea adevăratelor dorinţe ale clienţilor. Chiar şi atunci, acţiunea determinată de aceste informaţii este cea care transformă cu adevărat datele adunate într-un model de afaceri. În termeni simpli, tehnologia şi gadget-urile nu sunt suficiente pentru capitalizarea fenomenului IoT, însă furnizarea de conţinut relevant, oportun şi ţintit generează experienţe care dau viaţă Internetului Lucrurilor. Succesul se bazează pe combinarea fiecăreia dintre următoarele trei direcţii de acţiune:

1. Fructificarea inteligentă a datelor

Membrii Generaţiei Z sunt cei mai dispuşi să cedeze datele personale, plecând de la prezumţia că va exista un schimb de valoare. Liderii companiilor de media & entertainment vor profita de pe urma acestui fapt. Ei vor folosi aceste date şi, pe baza unei analize predictive legate de conţinutul şi publicitatea mai bine ţintite, vor traduce datele în experienţe mai bine croite pe dorinţele consumatorilor.

2. A spune poveşti şi a construi experienţe

Expunerea unei poveşti este importantă pentru membrii Generaţiei Z. Acestora le pasă mult de experienţele autentice şi de angajamentul de valoare care se transformă mai degrabă în relaţii continue decât în tranzacţii. Companiile de media şi entertainment care înţeleg acest lucru vor utiliza toate gamele de dispozitive conectate online la care clienţii au acces în efortul de a le spune acestora nişte poveşti integrate şi interconectate.

3. Căutarea de parteneriate (achiziţii)

Investiţiile derulate în aşa-numiţii unicorni reflectă faptul că liderii companiilor de media & entertainment înţeleg necesitatea unor parteneriate şi achiziţii. Este cea mai rapidă rută de extindere a capabilităţilor, de accesare de noi modele de afaceri şi de scalare a afacerii. Companiile de media şi entertainment ajung astfel să dezvolte parteneriate cu jucători din domenii precum tehnologie şi telecomunicaţii, servicii de securitate cibernetică, cu proprietari de locaţii atractive, de companii auto, cu furnizori de servicii de sănătate şi producători de diverse aplicaţii.

Nivelul de încredere al mediului de afaceri în evoluția pieței s-a consolidat la începutul acestui an, înregistrând cea mai mare valoare măsurată din anul 2012. Acest nivel, pe care îl monitorizăm de două ori pe an în barometrul mediului de afaceri realizat de EY România, se apropie acum de 60%. Mai mult decât atât, procentul celor foarte încrezători în perspectivele de creștere a pieței s-a multiplicat de aproape 2,5 ori în ultimii doi ani, ajungând la 17% din totalul oamenilor de business respondenți.

În același timp, firmele respondente se dovedesc mai încrezătoare în creșterea proprie decât în creșterea sectorului în care activează. Oamenii de afaceri care consideră că sectorul va înregistra o tendință pozitivă (60%) sunt mai puțini față de cei care cred că afacerea lor va crește (77%). Practic, firmele care reprezintă diferența de 17 puncte procentuale sunt încrezătoare că vor merge împotriva curentului, crescând în ciuda faptului că piața în care activează nu va urma aceeași tendință.

Să nu uităm ce s-a întâmplat în criza din 2009. E nevoie să manifestăm prudență, mai ales atunci când creșterea economică se bazează pe consum. După cum am văzut deja din datele INS, creșterea de anul trecut a venit într-o măsură foarte mare din consum. Contribuția consumului a fost de 4%, în timp ce contribuția formării de capital fix de 1,8% a fost neutralizată de efectul net al exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, de -1,6%.

În acest an și în cei care urmează putem crește urmărind un parcurs echilibrat și ținând sub control riscurile unei dezvoltări economice nesustenabile sau putem repeta, într-o oarecare măsură, tipul de creștere din perioada 2004-2008.

Creșterea prin consum, ca efect al scăderii taxelor și al majorării salariilor bugetarilor, este necesar să fie susținută într-o măsură mai mare de investiții și creșterea productivității. Oamenii de afaceri și-au propus deja să impulsioneze investițiile. Practic, doar 4% dintre companii vor scădea nivelul investițiilor în 2016, 15% le vor păstra la nivelul anului anterior, în timp ce 81% le vor mări. 45% au buget în creștere cu 5-20%, iar 11% vor avea un buget de investiții cu peste 20% mai mare față de 2015. Pe fondul investițiilor în tendință ascendentă în intențiile oamenilor de afaceri, reducerea costurilor cade în ordinea priorităților, îmbunătățirea productivității devenind zona de focus pentru mediul de business în acest an (27% dintre respondenți).

Trei puncte forte ale României

Investiții în industrie

Începând cu 2008, s-au pierdut 3,5 milioane de locuri de muncă din industriile producătoare la nivelul Uniunii Europene, presiunea pe prețuri a scăzut marjele companiilor în majoritatea statelor Uniunii iar contribuția industriei producătoare la PIB-ul UE a înregistrat o scădere. România se situează peste media europeană în privința contribuției industriei la valoarea adăugată brută, ajungând la 25% în anul 2013, în urma creșterii înregistrate în perioada 2009-2013. Accelerând industria românească, prin atragerea de investiții străine, dar și mult discutatele investiții în infrastructură, România poate mări creșterea bazată pe export.

IT

Sectorul IT este în plină expansiune, cu o contribuție PIB în 2015 mai mare decât agricultura – și pe fondul unui an agricol mai slab. Cu o contribuție de 0,6% la creșterea economică din 2015 și în tendință de creștere față de 2014, dar și cu o plasare pentru România pe locul 13 în topul celor mai importante locații de servicii globale (un salt de 5 locuri în doar doi ani, conform unui raport global), IT-ul poate deveni un motor mai predictibil al creșterii economice decât agricultura.

Potențialul zonei rurale

România are o suprafață agricolă utilizată de 13 milioane de hectare, una dintre cele mai mari astfel de suprafețe din Uniunea Europeană, iar 25% din populația României lucrează în agricultură. Zona rurală, prin procentul important de populație neocupată și prin potențialul mare de dezvoltare, poate genera creștere sustenabilă în anii următori. Este necesară, însă, o schimbare de perspectivă. Acum, ruralul este perceput de cele mai multe ori ca o vulnerabilitate, este “cealaltă Românie” care ne ține pe loc sau chiar conduce la regres.

Adăugând la aceste trei puncte forte spiritul antreprenorial, de asemenea în creștere, și revenirea pe tendință ascendentă a investițiilor străine directe (+25% în 2015, față de 2014), avem ingrediente valoroase pentru a direcționa dezvoltarea României în acest punct de inflexiune spre o creștere sustenabilă în următorii ani. Cu condiția asumării cu responsabilitate a reformelor structurale, a investițiilor mult așteptate în infrastructură și a definirii unei strategii de țară cu obiective ambițioase, dar realiste.

Autor: Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România

Piața de M&A din România a înregistrat în 2015 o creștere consistentă de peste 23% comparativ cu 2014, valoarea totală a acesteia fiind estimată la 3,65 miliarde USD. Creșterea a survenit în ciuda numărului mai redus de tranzacții înregistrate comparativ cu anul precedent. Faţă de nivelul de 36% din 2014, ponderea numărului de tranzacții care au fost făcute publice este 39% din cele 123 de tranzacţii care au avut loc în 2015, valoarea medie a tranzacţiilor sub 100 milioane USD menținându-se constantă la 21 milioane USD.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost IT-ul și sectorul energetic și minier, acestea înregistrând şi cele mai multe tranzacții (câte 13 de fiecare). Topul a fost completat de segmentul de real estate (12 tranzacții) şi sectoarele de servicii şi sănătate (câte 11 tranzacții în fiecare).

Majoritatea tranzacțiilor din 2015 au fost făcute de investitori străini, peste 60% din totalul tranzacțiilor fiind efectuate de investitori care şi-au marcat în acest fel intrarea pe piaţă sau companii multinaţionale care şi-au consolidat poziţia în România. La nivel  regional, Slovacia este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a reuşit să atragă o pondere mai mare de companii străine.

Comparativ cu 2014, când predominanţi au fost investitorii din Germania şi Austria, cei mai importanţi investitori străini în 2015 au provenit din SUA. Astfel, aceștia au fost responsabili pentru 10% din investiţiile străine, fiind urmaţi de cei din Irlanda şi Marea Britanie, cu câte 8%.

La fel ca în 2014, doar 6% dintre tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe, unul din cele mai mici procente din regiune, situându-se la egalitate doar cu Bulgaria şi Ungaria.

În 2015, majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (83%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștia crescând cu 18% comparativ cu 2014, un trend prezent de altfel în toată regiunea, unde per total 78% din tranzacții au fost făcute de acest tip de investitori.

Creșterea valorică a pieţei a fost susţinută, printre altele şi de tranzacțiile din domeniul financiar efectuate de jucători din domeniul bancar. Aici s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacție a anului, prin grupul italian UniCredit care a cumpărat pachetul de 45% din acţiuni deţinut de Ion Ţiriac la UniCredit Tiriac Bank pentru aproximativ 771 milioane USD. Printre alte tranzacţii importante a căror valoare nu a fost făcută publică amintim achiziția operatorului privat de sănătate, Regina Maria de către fondul britanic Mid-Europa Partners (estimată la o valoare de 148 milioane USD) sau achiziția Lafarge şi Holcim România de către producătorul irlandez CRH, într-o mega tranzacţie transfrontalieră estimată la 7.1 miliarde USD (din care aproximativ 439 milioane USD pentru activele din România).

Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România, declară:

„Anul 2015 a continuat efervescenţa anului precedent. Stabilitatea macroeconomică a readus sentimentul pozitiv în perspectivele de afaceri şi a dat încredere investitorilor pentru implementarea strategiilor de dezvoltare.

Sectorul vedetă, din perspectiva valorii tranzacţiilor în 2015, atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Sud-est, a fost segmentul financiar-bancar, care ne așteptăm să fie în continuare activ alături de sectoare precum IT, producţie, energie sau servicii.

Date fiind previziunile macroeconomice, precum şi evoluția de până acum din anumite sectoare sau portofolii de investiţii, ne aşteptăm ca tranzacțiile transfrontaliere să crească, pe fondul soluțiilor strategice alese de anumiți jucători din sectoarele active în M&A, pentru a ţine pasul cu firmele concurente care şi-au consolidat deja poziția prin achiziții”.

Agenția de rating japoneză JCRA a anunțat îmbunătățirea rating-ului de țară acordat României de la BBB-/BBB la BBB/BBB+, pentru datoria pe termen lung în valută, respectiv în moneda locală, cu perspectivă stabilă.

Decizia agenției de a îmbunătățire a rating-ului reflectă progresele înregistrate la nivelul sistemului financiar, în special prin diminuarea ratei creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar, menținerea deficitului bugetar în anul 2016 sub limita de 3% în condițiile relaxării fiscale, consolidarea poziției externe a României, perspectivele unei creșteri economice sustenabile , cât și nivelul scăzut al datoriei publice.

“Decizia agenției de rating confirmă evoluțiile, perspectivele economiei românești și, foarte important, faptul că țintele de deficit bugetar pot fi atinse în contextul măsurilor de relaxare fiscală, având în vedere estimările de creștere economică semnificativă și a colectării veniturilor. În contextul aprecierilor privind stabilitatea financiară, agenția de rating spune că va monitoriza evoluția inițiativei legislative privind darea în plată” a menționat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

JCRA apreciază că economia va crește cu aproximativ 4% în 2016 și 2017, în condițiile în care țara noastră este cea de-a treia mare economie din Europa Centrală și de Est, cu un PIB de aproximativ 160 miliarde de Euro în 2015. Totodată, pentru același an, notează nivelul redus al deficitului de cont, la 1,1% din PIB, precum și menținerea unor fluxuri stabile de capital străin prin investiții străine directe și fonduri europene.

În ianuarie, agenția de rating Fitch a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung, în valută și în monedă locală, la BBB-/BBB, cu perspectivă stabilă.

Asta după ce, în decembrie 2015, agenția de rating Moody’s a îmbunătățit perspectiva de rating de la stabilă la pozitivă și a reconfirmat rating-ul suveran la Baa3 (grad investițional).

• Cotele taxelor indirecte continuă să crească la nivel global ca răspuns al guvernelor la scăderea veniturilor
• Companiile trebuie să se pregătească pentru noile reguli de impozitare care răspund intensificării digitizării

Tot mai multe ţări adoptă regimuri de impozitare indirectă ca răspuns la scăderea veniturilor şi la inovaţia digitală, conform raportului EY Indirect Tax in 2016 – care analizează evoluţiile şi tendinţele legate de taxarea indirectă în peste 100 de jurisdicţii de la nivel global.

Raportul identifică evoluţiile globale din zona impozitării indirecte, incluzând taxa pe valoare adăugată (TVA), taxa pe bunuri şi servicii (GST), taxele pe consum, accizele, taxele vamale, taxa pe primele de asigurare (IPT) şi taxele de mediu. De asemenea, raportul ajunge la concluzia că tendinţa globală de creştere a taxării indirecte se menţine, şi identifică noi riscuri pentru mediul de afaceri în efortul lor de adaptare la schimbări fără precedent ale peisajului taxării.

Raportul evidenţiază schimbări ale regimului impozitării indirecte introduse în peste 100 de jurisdicţii în ultimele luni, precum şi schimbările aşteptate în 2016 şi dincolo de orizontul acestui an. De asemenea, include hărţi ale lumii în care se poate vedea unde anume au loc aceste schimbări. Menite să crească gradul de conştientizare şi să ajute la identificarea principalelor tendințe  care afectează mediul de afaceri, aceste hărţi reflectă volumul şi amploarea schimbărilor din zona taxării indirecte pe întreg cuprinsul globului, permiţând astfel directorilor executivi să evalueze corect impactul acestor schimbări precum şi potențialele obligaţii şi oportunităţi care derivă din ele.

Trei tendinţe care preced cea de-a patra Revoluţie Industrială

Taxarea indirectă este legată în mod direct de producţia, distribuţia şi vânzarea de bunuri şi servicii. Toate acestea sunt strâns interconectate cu modelul de afaceri al oricărei companii. Însă, tocmai aceste modele de afaceri s-ar putea schimba profund în cursul unei a “patra Revoluţii Industriale” care va transforma sisteme întregi de producţie, distribuţie şi consum, generând astfel provocări majore la adresa modelelor tradiţionale de taxare. Iată câteva dintre cele mai noi tendinţe şi evoluţii din zona impozitării indirecte de la nivel global:

1. Taxarea indirectă rămâne o sursă importantă şi sigură de venituri pentru guverne: Cotele unor taxe precum TVA/GST din ţările membre OECD rămân stabile, ba chiar scad uşor în UE. Însă, la nivel global acestea cresc, baza de impozitare continuă să se lărgească, sistemele TVA/GST să se extindă, iar activitatea de auditare vamală a cunoscut o creştere semnificativă.

2. Revoluţia digitală accelerează cadrele de lucru şi cooperarea din zona taxării: digitizarea permite consumatorilor să comande bunuri de aproape oriunde din lume, direct la ei acasă, sau să înlocuiască ordinele de livrare a bunurilor fizice cu documente ce pot fi descărcate din online, fapt care provoacă guvernelor pierderi de venituri din taxe. În întreaga lume, autorităţile vamale şi cele fiscale iau măsuri de protejare a acestor surse de venituri.

3. Apetența pentru big data nu îngrădește taxarea indirectă: gestionarea eficientă a datelor devine tot mai importantă pentru companii, pe măsură ce volumele de taxe colectate de autorităţile fiscale cresc continuu; tot mai multe ţări solicită eliberarea de facturi electronice (e-invoices) şi ordine electronice de plată (e-filing); guvernele încep să schimbe date pentru a facilita activitatea de audit multi-ţări.

Intensificarea digitizării şi a colectării de date induce schimbări majore şi riscuri noi

Raportul evidenţiază impactul digitizării în determinarea jurisdicţiilor de a găsi noi modalităţi de atragere de venituri. Avansul consumerismului digital a micşorat pierderile fiscale în cazul achiziţiilor transfrontaliere care nu respectă anumite criterii de impozitare, iar guvernele iau acum măsuri protecţioniste ca răspuns la această situaţie. Iar pe măsură ce achiziţia de bunuri fizice lasă tot mai mult loc descărcării de produse digitale, aşa cum este cazul, de exemplu, al cărţilor electronice (e-books), guvernele se străduiesc să dezvolte o serie de reguli inovatoare prin care să păstreze taxele la acelaşi nivel.

În consecinţă, tot mai multe jurisdicţii implementează auditarea electronică, iar volumele de date cresc exponenţial, fapt care accentuează sarcina administrativă a companiilor. Guvernele caută tot mai mult informaţii despre tranzacţii în timp real, fapt care generează noi situații complexe pentru afacerile care utilizează canale multiple de distribuţie şi face mai dificilă pentru companii sarcina de a-şi controla datele proprii. Iar această tendinţă are toate şansele să continue în contextul adoptării din ce în ce mai largi a unor tehnologii precum “block chain“[1].

Lipsa de coordonare între regiunile geografice şi intensificarea sarcinilor administrative generează noi provocări pentru mediul de afaceri şi cresc nevoia urgentă de abordare uniformă şi globală a aplicării sistemelor de impozitare indirectă. Companiile trebuie să-şi stabilească o strategie proactivă şi robustă de impozitare indirectă pentru a se adapta acestui mediu aflat în schimbare rapidă.

Cum se manifestă aceste tendinţe în România?

Jean-Marc Cambien, Partener Asistenţă Fiscală EY România, explică:

„Tendinţele care se manifestă la nivel global pot fi observate şi în România. Gândiţi-vă, spre exemplu, la creşterea numărului de activităţi în materie de inspecţii fiscale/TVA desfăşurate de autorităţile fiscale din România cu scopul securizării veniturilor din impozite indirecte şi în vederea gestionării cazurilor de fraudare a TVA. Gândiţi-vă de asemenea la tendinţa continuă spre depunere electronică (e-filling). Gândiţi-vă şi la sporirea numărului de date colectate de autorităţile fiscale române în special în domeniul impozitelor indirecte prin introducerea progresivă a noilor case de marcat cu jurnal electronic care ar putea fi conectate la un sistem de monitorizare şi supraveghere care să permită transmiterea datelor către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, noul formular 394, etc.

Şi toate acestea sunt doar începutul, reprezentând elementele precursoare ale obiectivului care se conturează la orizont: auditarea electronică (e-auditing). Deşi acest ţel pare a fi foarte îndepărtat, operatorii economici ar trebui cel puţin să înceapă să se gândească la strategii privind modul de gestionare a acestor schimbări, precum şi de folosire a acestora în favoarea propriilor activităţi comerciale.”

***

Despre raport

Indirect Tax in 2016 reprezintă o trecere aprofundată în revistă a evoluţiilor şi tendinţelor din zona taxării indirecte într-un număr de peste 100 de jurisdicţii. De asemenea, raportul explorează paşii pe care oamenii de afaceri ar trebui să-i urmeze pentru a fi pregătiţi în contextul schimbările rapide care vor avea loc în anul care urmează.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Tehnologia blockchain stă la baza utilizării Bitcoin și funcționează ca un registru de date în care sunt incluse tranzacțiile utilizatorilor.

Reprezentanța Comisiei Europene în România a organizat, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice, o dezbatere despre raportul de țară privind economia românească, publicat în data de 26 februarie 2016. Raportul menționează progresele înregistrate de Romania și atrage atenția privind riscurile reprezentate de măsurile fiscale și de salarizare luate în afara programului anual de bugetare. Totodată, Comisia Europeana încurajează relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asumarea unorpolitici fiscale responsabile, acestea fiind de altfel prioritățile pentru 2016 ale Semestrului european, instrumentul de coordonare la nivel european a politicilor economice naționale. În plus, săptămâna aceasta, Comisia Europeană a anunțat ieșirea României din grupul țărilor care înregistrează dezechilibre macroeconomice.

„Creșterea economică în România este sustenabilă și se bazează pe investiții. Rata investițiilor a fost printre cele mai ridicate la nivel european, ajungând la 24,9% din PIB, și ne aşteptăm să crească pe termen mediu. Suntem conştienţi că pentru menţinerea acestor tendinţe pozitive avem nevoie de continuarea și accelerarea reformelor structurale”, a declarat Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

“Remarcăm cu toții creșterea economică înregistrată de România în ultimii ani. Avem de-a face cu o situație paradoxală: România se află în topul creșterii în Uniunea Europeană, dar în același timp este și în topul sărăciei. Aceasta înseamnă că modelul de creștere nu lucrează în beneficiul cetățenilor. Comisia Europeană dorește să se asigure că evoluția economiei României este echilibrată, având drept model de competitivitate calitatea și inovarea în locul costurilor reduse cu forța de muncă”, a declarat dna Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, în deschiderea conferinței.

Conferința de lansare a Raportului de țară a oferit posibilitatea participanților de a discuta și aduna opinii asupra diferitelor aspecte menționate în document. Aceste opinii vor fi utilizate în elaborarea de către Comisia Europeana a recomandărilor specifice de țară din luna mai 2016.

Context

La evenimentul din data de 9 martie au participat dna Anca Dana Dragu, ministrul Finanțelor Publice, dna Claudia Ana Costea, ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, dl Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale, dl Cristian Ghinea, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, și dna Ioana Bivolaru, director general la Ministerul Afacerilor Externe. Comisia Europeană a fost reprezentată de d-niiServaas Deroose, director-general adjunct, și Stefan Olsson, director, precum și alți oficiali implicați în procesul de monitorizare a guvernanței economice. La dezbatere au participat și alți reprezentanți ai autorităților române, precum și ai mediului de afaceri, academic și ai societății civile.

În noiembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat Analiza anuală a creșterii, punctul de pornire al Semestrului european 2016. La finalul lunii februarie 2016 au fost publicaterapoartele de țară ce analizează politicile economice și sociale ale statelor membre.

Statele membre urmează să transmită Comisiei Europene, în aprilie, . Pe baza acestora și a rapoartelor de țară, Comisia va prezenta recomandări specifice pentru fiecare stat membru.

Pagini utile

Pagina de internet a conferinței

Ministerul Finanțelor Publice propune majorarea bugetului alocat schemei de ajutor de stat de stimulare a investițiilor cu impact major în economie de la 100 de milioane de euro anual, la 145 de milioane de euro anual, echivalent în lei, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale aprobate.

Decizia vine în urma interesului deosebit manifestat de un număr în creștere de investitori pentru realizarea unor investiții de mare anvergură, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf. Totodată, în prezent, pentru întreprinderile mari care intenționează realizarea unor astfel de investiții nu mai există un alt mecanism de finanțare la nivel național.

Ministerul Finanțelor Publice propune și modificarea mecanismului de înregistrare a proiectelor și selectare a beneficiarilor, criteriile de departajare fiind cuantificabile și transparente, stabilite pe bază de punctaj. Scopul este acela de a asigura un tratament egal întreprinderilor și eficientizarea procesului de evaluare cu încadrarea, totodată, în bugetele alocate schemei. De asemenea, este luată în calcul introducerea și clarificarea anumitor definiții și reglementări specifice în vederea corelării cu prevederile legislației europene în materie.

Menționăm că mecanisme similare de stimulare a atragerii de investiții sunt practicate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu legislația comunitară în domeniul ajutorului de stat, și reprezintă un criteriu determinant în procesul de alegere a locațiilor pentru amplasarea viitoarelor investiții.

Ministerul Finanțelor Publice implementează, începând cu luna noiembrie 2014, schema de ajutor de stat aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.807/2014 care are ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.

În prezent, înregistrarea cererilor de finanțare în baza schemei se realizează în sesiune continuă până la atingerea nivelului bugetului anual alocat schemei. Înregistrarea Cererilor de acord pentru finanțare a fost suspendată începând cu data de 26.06.2015 urmare a atingerii nivelului bugetului anual alocat schemei. Bilanțul la 31.12.2015 al implementării.

Pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei instituite prin Hotărârea Guvernului nr.807/2014, întreprinderile care realizează proiecte de investiții cu o valoare totală, fără T.V.A., de minimum 10 milioane de euro.

Ajutorul de stat se acordă întreprinderilor după efectuarea totală sau parțială a cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile pentru finanțare, sub formă de sume nerambursabile, în limita intensității maxim admisibile conform Hărții ajutoarelor regionale pentru România valabilă pentru perioada 2014-2020.

Sunt considerate cheltuieli eligibile, costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării de active corporale și necorporale, precum și cheltuielile privind închirierea construcțiilor, aferente investiției inițiale.
Perioada de derulare a schemei este 2014-2020 pentru emiterea de acorduri pentru finanțare, respectiv 2015-2023 pentru plata ajutorului de stat.

Deschiderea următoarei sesiuni de înregistrare a cererilor de finanțare în baza schemei de ajutor de stat instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 va fi comunicată pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice cu cel puțin 30 de zile înainte.

Proiectul de act normativ pentru modificarea schemei de ajutor de stat instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014, însoțit de Nota de fundamentare, a fost publicat pentru consultare publică pe site-ul ministerului, la secțiunea Transparență decizională – Proiecte acte normative. Toți cei interesați pot transmite eventuale propuneri, sugestii sau opinii la adresa: publicinfo@mfinante.ro.

Aprecierea dolarului, preţurile scăzute ale materiilor prime şi reducerea ritmului de creştere economică al Chinei generează ameninţări pentru unele dintre pieţele emergente majore, avertizează economiştii PwC.

Economia globală se confruntă din nou cu un cocktail periculos de riscuri, printre care reducerea ritmului de creştere al Chinei, aprecierea dolarului şi scăderea preţului materiilor prime şi al petrolului.

Însă, de această dată, pieţele emergente sunt cele care par cele mai vulnerabile, în vreme ce economiile dezvoltate încă se zbat să depăşească perioada de creştere anemică cu care se confruntă de aproape un deceniu, de la debutul crizei financiare globale, arată economiştii PwC.

După cum arată Figura 1 de mai sus, creşterea economică a încetinit în şase dintre cele mai mari şapte ţări emergente (grupul E7), în comparaţie cu anii trecuţi. Doar India a avut o creştere economică mai rapidă în 2015 decât ritmul său mediu de creştere pe termen lung. În schimb, economiile Braziliei şi Rusiei sunt în recesiune.

Care au fost factorii care au determinat această deteriorare a situaţiei economice a ţărilor emergente?

Ritmul de creştere al economiei chineze încetineşte, iar preţurile materiilor prime scad:

După ce a înregistrat rate de creştere de peste 8% între 2000 şi 2011, economia chineză a încetinit la un ritm de creştere de sub 7% anul trecut, iar economiştii PwC se aşteaptă ca acest ritm să scadă în continuare la aproape 6% în 2017.

“Deşi această tendinţă era aşteptată de ceva vreme, reducerea ritmului de creştere s-a produs mai rapid decât anticipau analiştii economici în urmă cu doi ani”, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior, PwC.

“Acest risc de decelerare economică este în continuare prezent, în ciuda faptului că în ultima ediţie a raportului PwC Global CEO Survey, directorii generali ai companiilor din China s-au declarat mai optimişti decât omologii lor din Statele Unite cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor lor”, a adăugat Boxshall.

Principalul efect direct al decelerării economiei Chinei se vede deja în evoluţia comerţului international. Brazilia şi Indonezia sunt statele cele mai expuse la scăderea comenzilor venite din China. Spre exemplu, impactul direct al scăderii cu 10% a exporturilor Indoneziei către China va duce la o reducere a ritmului de creştere al ţării cu 0,2%. Reducerea ritmului de creştere al Chinei şi a comenzilor acesteia au şi un efect indirect prin scăderea preţurilor materiilor prime. Rusia, Indonezia, Brazilia şi, într-o mai mică măsură, Mexic sunt toate exportatori neţi de materii prime, prin urmare suferă din cauza scăderii preţurilor acestor produse.

Datoriile externe în valută sunt de asemenea o vulnerabilitate pentru unele economii emergente:

Aprecierea dolarului american corelată şi cu gradul de îndatorare în valuta americană reprezintă un motiv de îngrijoare pentru unele companii din pieţele emergente, pentru gospodării (şi într-o mai mică măsură pentru guverne), aşa cum se poate observa în Figura 2 de mai jos. Economiştii PwC consideră că:

• Brazilia şi Turcia sunt printre ţările considerate “foarte vulnerabile” în privinţa datoriei externe.
• Datoria externă a Chinei este însă relativ protejată de efectele aprecierii dolarului datorită faptul că datoria denominată în valută reprezintă doar o mică parte din economie, deşi unele companii chineze sunt mai expuse din acest punct de vedere.
• Indonezia, Mexic, Rusia şi India, restul de patru state dintre cele mai mari şapte economii emergente din lume, au o poziţie intermediară în privinţa expunerii la datoria denominate în dolari – chiar dacă primele trei au şi alt tip de expunere legată de preţurile materiilor prime şi de dependenţa de exporturile către China. India pare să fie într-o poziţie mai stabilă, iar în prezent pare să fie cea mai solidă dintre economiile emergente majore.

Decidenţii politici au ceva spaţiu de manevră pentru a adopta măsuri în sprijinul economiei:

Analiza PwC arată că:

• Unele dintre statele E7 au suficient spaţiu fiscal, pentru că au deficite bugetare relativ mici şi un nivel redus al datoriei publice. Chiar şi în Mexic sau Rusia, acolo unde deficitul bugetar este de peste 3% din PIB, datoria publică este mai mică de 60% din PIB. Decidenţii politici pot folosi stimulul fiscal pentru a încuraja cererea, în cazul în care ritmul creşterii economice continuă să scadă.
• Lucrurile sunt mai puţin clare în privinţa politicii monetare, atâta vreme cât inflaţia rămâne la niveluri ridicate în Brazilia, Rusia şi Turcia, dar este sub target în China. Cu toate acestea, având în vedere că nivelul dobânzilor de politică monetară este mai ridicat în statele E7 decât în economiile dezvoltate – în prezent cea mai mică dobândă dintre statele E7 este înregistrată în Mexic (3,25%) – decidenţii au spaţiu de manevră pentru a adopta măsuri de stimul monetar dacă doresc.

„Per total, perspectivele economice pe termen scurt ale economiilor emergente s-au deteriorat, deşi multe dintre acestea au în continuare un potenţial foarte bun de creştere pe termen lung. Prin urmare, recomandăm clienţilor noştri să îşi testeze planurile de afaceri din pieţele emergente în ipoteza unui scenariu de creştere mai redus în aceste state în următorii câţiva ani”, a conchis Richard Boxshall.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesaţi ediţia de luna aceasta a Global Economy Watch la adresa de internet www.pwc.com/gew.

Veniturile rezultate în urma ofertelor publice iniţiale au înregistrat noi recorduri în 2015 la nivel european, însă condiţiile de piaţă vor descuraja această activitate în prima jumătate a anului 2016, arată ultima ediţie a raportului PwC IPO Watch.

• Veniturile rezultate în urma ofertelor publice initiale (IPOs) din Europa au înregistrat o creştere cu 16% în 2015 faţă de anul precedent (ajungând la 57,4 miliarde de Euro) şi o valoare medie per IPO* în creştere cu 27% (de 248 de milioane de Euro);
• În schimb, veniturile din IPO au scăzut cu 16% pe piaţa londoneză sub impactul îngrijorărilor legate de rezultatul alegerilor generale din Marea Britanie, a transmiterii îngrijorărilor privind piaţa bursieră chineză şi a prăbuşirii preţului petrolului.
• Perspectivele bursei de la Londra rămân mai puţin optimiste faţă de acum un an, potrivit evaluării PwC, estimându-se că veniturile totale strânse din piaţă vor scădea în 2016.
• La Bursa de Valori Bucureşti s-au înregistrat cinci oferte publice iniţiale pe piaţa AeRO, veniturile rezultate în urma noilor listări au fost însă în scădere faţă de valoarea din 2014 înregistrată de oferta publică iniţială a Electrica (444 milioane de Euro).

Ofertele publice iniţiale planificate în următoarea perioadă la bursa din Londra conţin în continuare câteva oportunităţi atractive de investiţii, dar se aşteaptă ca în 2016 să crească numărul listărilor amânate sau anulate din cauza volatilităţii şi a condiţiilor de piaţă, arată cea mai recentă ediţie a raportului PwC IPO Watch. 61 de oferte publice iniţiale au fost amânate sau anulate în 2015 (comparativ cu doar 49 în 2014), din care 44 din cauza condiţiilor de piaţă.

“La începutul anului 2016 se resimte un adevărat îngheţ la nivelul mai tuturor pieţelor bursiere din lume – acesta fiind cu siguranţă un mediu mai complex decât a fost în 2015 şi 2014. Anul trecut la nivel european au fost înregistrate 6 oferte publice iniţiale foarte mari, care au ridicat valoarea totală a veniturilor rezulate în urma listărilor la cea mai mare cifră înregistrată după 2007”, a declarat Diana Coroabă, Partener, Liderul echipei de servicii de consultanţă fiscală pentru sectorul financiar, PwC România.

“Anul acesta mă aştept să văd un număr mai mare de companii care să îşi amâne listările, în timp ce investitorii vor continua să analizeze oportunităţile de investiţii, iar cei care îşi permit să aştepte o vor face. În acelaşi timp, mă aştept ca sumele rezultate în urma listărilor din 2016 să fie în continuare puternic influenţate de ofertele publice iniţiale majore – despre care mulţi investitori vor avea sentimentul că sunt prea mari pentru a le rata – şi vom vedea o redresare a pieţei către jumătatea acestui an. Efectul asupra Europei a posibilei paralizii a pieţei de capital din Statele Unite în aşteptarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale este greu de cuantificat în prezent, precum şi impactul scăderilor abrupte înregistrate pe bursa chineză”, precizat Diana Coroabă.

“În România, anul trecut s-au derulat cinci oferte publice iniţiale, pe segmentul de piaţă AeRo, în principal mici companii IT. Cu toate acestea, sumele strânse de pe piaţă în urma acestor listări au fost mult mai mici decât în 2014, când compania de stat Electrica a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti. Este clar că pentru dezvoltarea pieţei de capital din România este nevoie în continuare de implicarea autorităţilor publice pentru a atrage oferte publice iniţiale majore şi a se putea transforma în hub-ul financiar al Europei de Sud-Est, aşa cum ar fi de aşteptat, ţinând cont de dimensiunea economiei României în regiunea noastră. În acest sens, este mult aşteptată listarea Hidroelectrica, precum şi a altor companii de stat, aşa cum este spre exemplu Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă Fiscală şi Juridică pentru Sectorul Public, PwC România.

Numărul anual al ofertelor publice iniţiale cu o valoare de peste 1 miliard de Euro

“La momentul de bilanţ al anului 2015, listările gigant ale Aena, ABN AMRO şi Worldpay, toate strângând sume de peste 3 miliarde de Euro şi având o performanţă bună ulterior listării, au fost cele care au ţinut atenţia presei şi investitorilor. Listările mari vor fi sub lupă şi în 2016 pe piaţa londoneză, oferta publică iniţială a Clydesdale Bank fiind prima astfel de tranzacţie majoră din acest an”, a declarat Ana-Maria Butucaru, Director, Servicii de Audit pentru Sectorul Financiar, PwC România.

“Pe termen lung, investitorii se vor concentra pe companii cu o capacitate demonstrată de creştere susţinută. Atenţia se va îndrepta spre sectoarele tehnologiei şi cel financiar, însă piaţa ofertelor publice iniţiale va avea de înfruntat problemele generate de prăbuşirea preţului petrolului, creşterea ratelor dobânzilor şi menţinerea unei volatilităţi ridicate a ratelor de schimb valutar”, a conchis Ana-Maria Butucaru.

93% din liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 5% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 2% se așteaptă la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% așteaptă o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%), în scădere totuşi faţă de 48% la începutul anului trecut.

Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive – 32%  dintre companii așteptându-se la o creştere a profitabilității cu peste 10% în 2016.

Această tendință va fi susținută în mare măsură prin investiții, având în vedere că 81% dintre respondenți afirmă că vor crește investițiile în 2016, faţă de 76% câţi planificau acest lucru la începutul lui 2015. Acestea se vor concentra pe creşterea eficienţei, extinderea pe noi segmente de piaţă și extinderea în noi piețe de desfacere, arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii” publicat astăzi de EY România. Aceste investiții vor fi finanțate prin resurse proprii şi reinvestirea profitului (46%), urmate de credite bancare (34%).

Studiul EY are la bază răspunsurile a 421 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2016. 23% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 28% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 35% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR și 14% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 26 ianuarie – 8 februarie 2016.

„Rezultatele de anul acesta reflectă o preocupare crescută a executivilor pentru dezvoltarea durabilă a afacerilor lor. În ciuda perspectivelor promiţătoare privind evoluţia economică a României, companiile locale operează într-un mediu de business care le aduce atât provocări cât şi oportunităţi din acest punct de vedere. De altfel, studiul nostru arată că 7 din 10 executivi consideră inovația ca fiind importantă pentru evoluția pozitivă a performanței companiei în 2016, iar 47% își propun ca, în caz de stagnare a creșterii, să transforme piața în care activează prin inovație”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Salariile cresc, la fel ca și numărul de angajați

Evoluțiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri și profitabilitate vor fi susținute și prin creșterea numărului de angajați. În timp ce 35% dintre angajatori se așteaptă la o creștere modestă (sub 5%), 36% afirmă că vor crește numărul angajaților între 5-30% sau peste.

87% dintre companii vor crește salariile în 2016, dar 44% dintre respondenți nu estimează o creștere mai mare de 5%. Totuși, 43% au bugetat pentru 2015 o creștere a salariilor propriilor angajați între 5-20% sau chiar mai mult, faţă de 38% câţi planificau acest lucru cu un an în urmă. Companiile din IT și din industriile producătoare estimează cele mai mari rate de creștere a salariilor în anul curent.

R&D şi noile tehnologii – sectorul cu perspectivele cele mai mari de creștere

Respondenții din sectorul R&D şi noile tehnologii sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului în care activează (50%), devansând pentru prima dată industria IT. Alți executivi optimiști peste media economiei provin din IT (36%) și turism (27%).

Cererea va continua să alimenteze creșterea

Cererea va continua să alimenteze creșterea business-urilor din România şi în 2016, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului O nouă viziune a creșterii. Astfel, 65% dintre executivi se așteaptă la o creștere a cererii pentru produsele și serviciilor companiei lor anul acesta, în timp ce 30% estimează o stagnare și doar 5% o tendință negativă. Evoluțiile cele mai bune le așteaptă executivii din R&D şi noile tehnologii și industria farmaceutică, în timp ce evoluții negative sunt estimate în mass media.

Costurile reduse şi încrederea în brand sunt cele mai importante avantaje competitive

În continuare, 33% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenței, în scădere semnificativă totuşi faţă de anul trecut, când 41% dintre respondenţi indicau acelaşi lucru. La o distanţă mică şi în creștere faţă de 2015, încrederea în brand este percepută de asemenea ca unul din cele mai importante avantaje competitive, de către 30% dintre respondenţi. Dacă în 2015, reducerea costurilor era primul răspuns luat în calcul de executivi la condițiile de piață, anul acesta reducerea costurilor a trecut pe locul doi (21%), fiind devansată de creşterea productivităţii (27%).

În același timp, executivii recunosc într-o măsură mai mare importanța mare a inovației în succesul companiei pe care o conduc, 74% dintre ei afirmând că inovația are un impact mare și foarte mare în această privință, faţă de 60% în 2015.

Satisfacţia clienţilor defineşte succesul pe piaţa locală

Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2016, cei mai importanţi trei indicatori rămân: satisfacţia clienţilor, rezultatele financiare şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacția clienților a crescut în importanță faţă de indicatorii financiari, fiind în acest an cel mai importat element al succesului unei companii pentru 83% dintre respondenţi. Alături de aceşti factori, 51% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 41% în anul trecut.