Rata de încetare a contractelor de muncă în România (atât plecări voluntare, cât şi disponibilizări) a fost de 16.4% anul trecut, potrivit studiului PwC Saratoga 2014, în creştere cu 0,2% faţă de ediţia precedentă. Valoarea este uşor mai ridicată faţă de media din Europa Centrală şi de Est (14,9%) şi cea din Europa (14,3%).

„Deși la nivelul muncitorilor se observă o scădere a ratei de încetări ale contractelor de muncă, în rândul personalului administrativ s-a înregistrat o creștere a acestei rate, reflectând presiunea pusă de angajatori pe departamentele de suport. Totodată, ţinând cont de scăderea ratei de recrutare externă (de la 14.1% la 11.9%) se observă continuarea eforturile angajatorilor de optimizare a schemei de personal, conform modelului adoptat de multe organizaţii de a genera aceleaşi rezultate cu resurse mai puţine”, a precizat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Din punctul de vedere al sectoarelor de activitate, se observă în continuare o rată peste medie a încetărilor în retail (sector tradiţional caracterizat printr-o fluctuație mare de personal) şi în industria bunurilor de larg consum (in creștere cu 8% faţă de anul anterior), semn al restructurărilor masive din acest sector de activitate din ultima perioadă. În schimb, în sectorul farmaceutic şi în cel de producţie industrială rata de încetare a contractelor de munca a fost sub media pieței.

Un alt comportament reprezentativ pentru perioada recesiune si post-recesiune este absenteismul organizațional. Deși România rămâne sub nivelul ţărilor europene în ceea ce priveşte absenteismul, s-a înregistrat o creştere a ratei acestuia de la 1,5% la 2,4%, mai ales in rândul specialiștilor (de la 2% la 2,4%) şi a muncitorilor (de 2,6% la 3,1%), cu precădere în sectorul bunurilor de larg consum.

Studiul PwC Saratoga Romania 2014prezintă date exhaustive referitoare la indicatori ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 80 de companii participante din cinci ramuri economice (industria farmaceuticã, industria bunurilor de larg consum, produse industriale, retail şi servicii financiare).

Despre PwC 

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro

• În timp ce majoritatea companiilor sunt îngrijorate de efectele revoluției digitale, doar o mică parte din acestea sunt pregătite să îi facă față, arată un studiu internațional realizat de KPMG;
• Doar 36% dintre companii au o strategie de operare a afacerii în mediul digital aplicabilă unuia sau mai multor departamente și numai 8% dintre acestea au o astfel de strategie la nivelul întregii organizații;
• Companiile care nu adoptă tehnologii revoluționare, riscă să piardă din avantajul competitive.

  Tehnologiile revoluționare din zilele noastre (spre exemplu: rețelele de socializare, telefonia mobilă și mobilitatea digitală în general, analiza datelor și serviciile de tip cloud computing) redefinesc produsele, serviciile și în general piețele și astfel transformă modul în care sunt gestionate afacerile. Similar modului in care Amazon a schimbat regulile jocului în sectorul de retail și Netffix a modificat felul în care vizionăm clipurile video, este rândul unor companii precum AirBnB și Uber să zguduie din temelii industriile hoteliere si de transport.

  Un studiu recent, efectuat de consultanții companiei KPMG International care lucrează îndeaproape cu organizații ce oferă servicii pe scară largă, au descoperit că majoritatea companiilor sunt ingrijorate cu privire la revoluția digitală la care asistăm în zilele noastre, însă foarte puține sunt pregatite într-un mod adecvat să o adreseze.

  “În timp ce revoluția digitală poate amenința afacerile existente, aceasta poate creea în același timp oportunitati”, spune Mihai Rada, Director în cadrul departamentului Tehnologie, Media și Comunicații din cadrul KPMG România. “Organizațiile care stau de-o parte și nu adoptă aceste tehnologii revoluționare riscă să piardă avantajul competitiv și vor vedea ulterior că este mult mai dificil să recupereze distanța pierdută odată ce aceste tehnologii avansează.”

  Strategia digitală
  Foarte multe organizații afirmă că cea mai mare provocare cu privire la transformarea digitala este determinarea punctului de plecare. Fără un plan strategic, poate fi foarte usor pentru o companie să mearga in mod greșit în mai multe direcții simultan, diluând efectul investițiilor făcute și tensionând abilitățile deja limitate existente în cadrul organizației.

  Doar 36% dintre companiile prezentate în studiul de caz efectuat de KPMG au o strategie vis-a-vis de operarea afacerii în mediul digital, care se aplică unuia sau mai multor departamente din cadrul organizației. Doar 8 procente dintre organizațiile analizate au o strategie digitală aplicabilă întregii companii.

  Elaborarea unei astfel de strategii presupune în primul rând definirea conceptului de “revoluție digitală” pentru fiecare nivel al întreprinderii, identificarea amenințărilor și oportunităților generate de acest concept și în ultimă instanță punerea la punct a unui plan cu privire la administrarea provocarilor apărute pe parcursul implementării.

  “Elaborarea strategiei reprezintă o oportunitate pentru directorii IT și pentru clienții lor interni, de a începe să analizeze toate beneficiile pe care noile tehnologii le pot aduce afacerii”, continuă Rada.

  Utilizarea unui process de dezvoltare agil
  Când vine vorba despre transformarea digitală, un factor crucial este viteza de reacție. Directorii IT trebuie să faciliteze trecerea rapidă de la stadiul de idee la punerea pe piață a produsului sau serviciului și la lansarea unor noi produse și sisteme.

  Ca urmare, folosirea procesului de dezvoltare agilă pare să prindă din ce in ce mai mult în piață. Aproape jumatate dintre companiile reprezentate în studiu utilizează procese de dezvoltare agile în cadrul a 25% sau mai mult dintre proiectele lor din zona IT.

  “În procesul de dezvoltare agil, departamentul IT si cele de business lucrează impreună la inițiativele digitale, într-un incubator sau într-un mediu de laborator, unde ideile pot fi dezvoltate și testate intr-un mod rapid”, spune Gheorghe Vlad, Senior Manager, Consultanta in Afaceri, KPMG Romania. “Din moment ce procesul de învățare se bazează de multe ori pe învățatul din greșeli, procesul de dezvoltare agilă îți permite să “treci rapid peste greșeli” și să faci trecerea de la idee la realitate, mult mai rapid”.

  Dobândirea competențelor digitale reprezintă o provocare critica
  Reacția la revoluția digitală implică implementarea unor tehnologii inovative, care necesită noi seturi de competențe, care sunt foarte cerute în zilele noastre. Majoritatea companiilor indică lipsa de competențe critice ca fiind cea mai mare provocare în acest domeniu.

  “Existența unei concurențe acerbe pe piata muncii forțează organizațiile să fie inteligente cu privire la modul în care achiziționează abilitățile necesare”, continuă Vlad. “Unele îmbunătățiri pot veni din interior, prin dezvoltarea și pregătirea personalului IT existent, prin recrutarea de la alte departamente sau prin  valorificarea centrelor de excelență care pot exista în cadrul organizațiilor. Companiile pot de asemenea să recurgă la angajarea directă a competențelor necesare, pot externaliza nevoia de personal la alți contractori sau pot recurge la achiziții strategice. De obicei, este nevoie de o combinație a acestor optiuni pentru a obține rezultate maxime din eforturile depuse în procesul de transformare digitală.”

  Progres prin turbulențe
  Ce pot face organizatiile pentru a prospera într-o era a revoluției digitale? Cel mai important lucru pe care un CIO îl poate face este să-și asume rolul de lider de-a lungul procesului de transformare a întreprinderii intr-o afacere digitală agilă.

   “Perspectiva unică de ansamblu a unui CIO oferă acestora o privire asupra necesităților tehnologice și informaționale a fiecărei părți din organizație”, spune Mihai Rada. Un CIO poate adăuga valoare companiei prin îmbinarea acestei perspective cu propriile cunoștințe despre tehnologiile emergente sub forma unei strategii de afacere digitală clară. În același timp, își pot îmbunătăți propriul rol în cadrul organizației, făcând trecerea de la un furnizor (intern) de servicii IT la un decident în cadrul strategiei de afacere digitală.”

EY a lansat Accelerating Entrepreneurs, un program prin care va oferi sprijin pentru dezvoltarea afacerii unui număr restrâns de antreprenori cu mare potenţial din întreaga lume.

Prin intermediul programului, antreprenorii vor beneficia de consiliere din partea unei echipe de experți EY și lideri de business din întreaga lume și de oportunitatea de a dezvolta relații de afaceri cu antreprenori de top în cadrul evenimentului World Entrepreneur Of The Year™. Evenimentul reprezintă finala mondială a competiției cu același nume și va avea loc la Monte Carlo, între 3 şi 7 iunie 2015.

Denumit anterior Ready, Set, Grow, programul Accelerating Entrepreneurs a fost redenumit şi remodelat, în așa fel încât câştigătorii programului Accelerating Entrepreneurs să primească un pachet complet de consultanţă, suport şi mentorat, incluzând:

•    O sesiune de 90 de minute în cadrul EY World Entrepreneur Of The Year, unde câștigătorii programului Accelerating Entrepreneurs îşi vor prezenta planul de afaceri unui panel de “Antrenori pentru creştere” (Growth Coaches), care le vor oferi îndrumări și consiliere de specialitate;
•    Oportunitatea de a stabili relaţii de mentorat continue cu antrenorii şi cu câştigătorii naţionali ai concursului EY Entrepreneur Of The Year;
•    Oportunitatea de a participa la EY World Entrepreneur Of The Year, toate cheltuielile fiind suportate de EY, pentru a se întâlni şi socializa cu antreprenori din peste 60 de ţări, care se vor reuni la Monte Carlo.

Procesul de selecție al antreprenorilor care vor beneficia de consiliere și sprijin din partea EY în cadrul Accelerating Entrepreneurs va fi derulat de un panel independent de experţi, conform următoarelor criterii: potențialul de creştere al companiei; spirit antreprenorial şi leadership; viziune strategică; gândire inovatoare şi originalitate; performanţe financiare; cultura de HR.

Alexandru Lupea, Strategic Growth Markets Leader și Audit Partner, EY România declară:

“Evenimentul EY World Entrepreneur Of The Year aduce laolaltă pe unii dintre cei mai de succes antreprenori din lume, lideri în piețele lor şi, mulţi dintre ei, lideri de piaţă la nivel global. Accelerating Entrepreneurs reprezintă o şansă pentru antreprenorii ambițioși care doresc să devină liderii de piaţă de mâine. Aceștia au ocazia să înveţe de la aceşti antreprenori de elită, prin intermediul unor sfaturi practice în cursul evenimentului şi al unui an de mentorat care să îi ajute în trecerea la etapa următoare a itinerariului lor de creştere.”

“Pe măsură ce se dezvoltă, companiile antreprenoriale au un impact tot mai mare asupra comunităţilor din care fac parte, prin locurile de muncă generate şi produsele şi serviciile inovatoare oferite. De aceea, este atât de important să le oferim suport încă din primele etape ale călătoriei lor, prin deschiderea reţelei noastre către ei.”

Pentru a aplica la programul Accelerating Entrepreneurs, cei interesați trebuie să fie proprietari / fondatori / CEO ai companiei reprezentate şi să fie responsabili pentru performanțele de dată recentă ale firmei. Compania trebuie să aibă o vechime de minimum doi ani şi să fi raportat vânzări sub 50 milioane USD în fiecare dintre ultimii doi ani financiari.

Aplicațiile se depun online pe adresa www.ey.com/scaleup, până la data de 1 martie 2015.

****

Despre EY World Entrepreneur Of The Year^TM

EY World Entrepreneur Of The Year este cea mai prestigioasă competiție mondială pentru antreprenori.Această competiție unică încurajează activitatea antreprenorială în rândul celor care au acest potenţial şi recunoaşte contribuţia oamenilor care îi inspiră pe alţii prin viziunea, leadership-ul şi rezultatele lor. În calitatea lui de primul şi singurul premiu cu adevărat global de acest gen, Entrepreneur Of The Year îi celebrează pe cei care construiesc şi conduc afaceri de succes, recunoscându-le meritele prin intermediul programelor de premiere regionale, naţionale şi globale în peste 145 de oraşe din 60 de ţări.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Constantin Măgdălina, Knowledge Management Senior, EY România 

Preferinţele schimbătoare ale consumatorilor pot accelera sau falimenta o afacere. Capacitatea de a sincroniza compania cu nevoile şi dorințele consumatorilor a devenit un aspect vital pentru succesul oricărei afaceri. Valorile consumatorilor se diversifică tot mai mult, pe măsură ce generarea colaborativă de valoare se extinde la scară mondială.

Pe fondul sincronizării pieţelor de consum din întreaga lume, a dezvoltării afacerilor-platformă şi a fluxurilor informaționale bidirecționale, diversificarea valorilor consumatorilor este influenţată de următorii factori:

1. Experienţa devine prioritară

Pe măsură ce gama de opţiuni privind produsele şi serviciile se va lărgi tot mai mult, consumatorii vor avea tendința de a face prioritizări și în funcție de o nouă varietate de factori ce ţin de experienţele personale. Valoarea experienței personale se referă la valoarea senzorială generată atunci când oamenii se simt satisfăcuți sau trec prin experiența de folosire a unui produs sau serviciu, iar acest concept trece dincolo de sensul tradiţional al valorii fizice sau monetare.

Valoarea senzorială include cinci elemente: (1) simţul – implică văzul, auzul, mirosul, pipăitul şi gustul; (2) senzaţia – generează experienţe emoţionale pozitive; (3) gândirea – apelează la intelectul nostru şi la gândirea noastră creativă; (4) acţiunea – implică schimbări în comportamentul şi stilul nostru de viaţă; (5) relaţionarea – se bazează pe nevoia noastră permanentă de apartenenţă la ceva şi de însemnătate.

Una din caracteristicile ce evidențiază valoarea experienţei consumatorilor este faptul că ei nu mai joacă doar un rol pasiv, ci pretind să ia parte în mod activ la procesul de design şi achiziţie a unui produs. Printre exemplele concrete se numără participarea consumatorilor la activităţile de dezvoltare de produse (inovaţia utilizatorului) şi la activităţile de vânzare legate de pieţele produselor folosite deja şi de tranzacţiile interpersonale.

2. Siguranţa şi securitatea devin tot mai importante

Ținând cont de ce spun experţii, consumatorii au devenit în ultimii ani tot mai conștienți de caracteristicile ce ţin de sănătate şi mediu. Ca atare, ei au devenit din ce în ce mai sofisticaţi. Deoarece consumatorii manifestă un interes tot mai crescut pentru produsele naturale, cum ar fi alimentele bogate în enzime şi legumele uscate sau congelate, companiile vor fi nevoite să procedeze la fel.

Această atitudine se reflectă în cererea în creştere a consumatorilor pentru responsabilizarea comercianţilor în privința produselor comercializate: să fie prietenoase cu mediul şi sigure pentru sănătate. O imagine negativă a companiei se poate răspândi rapid şi în medii multiple, în bună măsură din cauza reţelelor sociale. Prin urmare, companiile trebuie să înțeleagă și să țină cont de importanţa acestei preferinţe a consumatorilor şi să ia măsuri în consecinţă.

3. Timpul alocat cumpărăturilor este în scădere

Conform studiului Consumer and Innovation Trends in Ready Meals[i], la scară globală, 50% dintre consumatori îşi doresc produse şi servicii care să le economisească timpul alocat cumpărăturilor. Consumatorii caută instrumente şi servicii de optimizare a timpului personal sau de minimizare a timpului presupus de orice fel de achiziţie şi/sau acţiune. Companiile se confruntă acum mai degrabă cu provocarea de a concura pentru timpul alocat de consumatori şi pentru veniturile lor disponibile decât de a lua parte la tradiţionalul joc de creştere a vânzărilor şi de cucerire a unor cote mai mari de piaţă.

4. Contactul direct își redobândește importanța

Studiul A New Era of Pause and Purchase[ii], realizat în anul 2010, a descoperit că aşteptările cumpărătorilor atunci când sunt în magazin s-au schimbat, trecând de la preţurile mici la conexiunea personală cu vânzătorul. Companii din cele mai diverse industrii şi arii geografice au început să răspundă la această tendinţă. Unele furnizează servicii de transport pentru persoane în vârstă ca parte a serviciilor lor pentru o viaţă independentă, cum ar fi: comisioane şi servicii de verificare a siguranţei consumatorilor. Alte companii de e-commerce dispun de o funcţie de tip chat proiectată astfel, încât magazinele nu pot efectua vânzări către consumatori dacă nu răspund instantaneu întrebărilor acestora.

Tendinţele apar şi dispar, evidenţiind schimbarea continuă, la fel ca pe piaţa produselor de consum. Pe măsură ce consumatorii se așteaptă la o creștere a valorii experienţei personale sau la o întoarcere la valorile de bază ale actului de cumpărare, companiile de comerţ cu amănuntul trebuie să-şi redefinească identitatea şi să reconsidere genul de valori pe care îl oferă consumatorilor. Prin satisfacerea noilor nevoi ale consumatorilor, producătorii şi comercianţii vor beneficia de pe urma unui grad mai mare de conştientizare, a unei rate îmbunătăţite de conversie a eforturilor lor în rezultate concrete, a unei afinităţi mai bune față de marcă şi la o creștere a loialităţii consumatorilor. Companiile trebuie să-și pună întrebarea despre care sunt tendinţele care vor determina avantajele competitive în cadrul industriei din care face parte. Strategiile lor de produs/serviciu trebuie să ia în considerare forţele care modelează  piaţa, proiecția bazându-se pe un orizont de timp care să nu fie de 3-5 minute, ci de cinci ani. Companiile trebuie să-și pregătească astăzi viitorul nou de mâine.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[i] Consumer and Innovation Trends in Ready Meals, Datamonitor, 2012.

[ii] A New Era of Pause and Purchase, American Express, 2010 – studiul a fost realizat în SUA, Marea Britanie, Australia, Japonia și Mexic, pe un eșantion de 6.000 de respondenți cu vârsta 18-65+ ani.

Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov: „Poliţele RCA pentru tineri, exagerat de mari. Rog ASF să regândească speţa!”

Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autoritătii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani.

“Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti nişte poliţe RCA care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Acesta a mai spus că filosofia guvernării Ponta este aceea de a oferi şanse tuturor categoriilor, fără discriminări de niciun fel.

Sursa: www.mfinante.ro

• Economia SUA îşi revine în forţă
• Cea a Chinei va încetini în acest an
• Zona Euro, aflată în dificultate, va introduce relaxarea cantitativă
• India va trece peste pragul de creştere de 6%
• Ritmul de creştere economică a Africii sub-sahariene va fi mai mare decât media globală 

La început de an, economiştii PwC au avansat cinci previziuni pentru 2015.

1. Creşterea economică a SUA va fi cea mai mare din ultimul deceniu.Rata şomajului în Statele Unite a scăzut sub 6% în 2014, şi ne aşteptăm ca aceasta, luând în calcul şi preţul scăzut al petrolului, să contribuie la creşterea consumului. În analiza noastră, anticipăm că economia SUA va creşte cu mai mult de 3% în 2015, cea mai mare rată de creştere din 2005. Prin urmare, ne aşteptăm ca SUA să contribuie cu aproximativ 3% la creşterea PIB-ului global (vezi fig. 1), cea mai mare contribuţie într-un singur an de la începutul crizei.

2. Creşterea economică a Chinei va avea cel mai lent ritm din 1990 încoace: Ne aşteptăm ca aportul Chinei să fie cel mai mare la creşterea globală în 2015. Însă, creşterea previzionată de 7.2% va fi cea mai mică din 1990, iar nivelul ridicat al îndatorării companiilor şi populaţiei aduce riscuri suplimentare.

Alte două economii BRIC au parte însă de probleme mai mari:

• În ceea ce priveşte Rusia, ne aşteptăm ca PIB-ul să scadă în 2015 ca urmare a preţului scăzut al petrolului şi a sancţiunilor economice internaţionale;

• Creşterea economică a Braziliei va fi lentă, scenariul nostru preconizând un avans de doar 1%.

Ne aşteptăm ca aportul combinat al economiilor BRIC la creşterea globală să fie în scădere pentru al doilea an consecutiv, fiind de aproximativ 33% din creşterea economică globală în 2015 (vezi fig. 1).

3. Inflaţia scăzută va duce la relaxare cantitativă în Zona Euro: Ne aşteptăm ca atât inflaţia cât şi creşterea economică să rămână la un nivel scăzut în Zona Euro în 2015. Aşadar, ne aşteptăm ca BCE să iniţieze un program de relaxare cantitativă prin cumpărarea de titluri de stat, într-o încercare de a impulsiona cererea şi de a preveni deflaţia.

4. Creşterea economică a Indiei este de aşteptat să depăşească 6%: După o creştere de sub 6% începând cu 2012, credem că 2015 va fi anul în care economia Indiei va avea o creştere de 7%. Pe termen scurt, scăderea preţului petrolului probabil va impulsiona creşterea PIB-ului, va diminua deficitul de cont curent al Indiei şi va contribui la reducerea inflaţiei.

Pe termen mediu, credem că bugetul din februarie 2015 va duce India mai aproape de implementarea unor reforme structurale care să impulsioneze economia.

5. Creşterea economică în Africa sub-sahariană va depăşi media globală pentru al 15-lea an consecutiv. Ne aşteptăm de asemeneaca PIB-ul combinat al celor mai mari patru economii din Africa sub-sahariană (luând în considerare puterea de cumpărare) – Nigeria, Africa de Sud, Angola şi Etiopia – să depăşească rezultatele economice ale Italiei în 2015, măsurat la nivelul dolarului din 2013. Pentru afaceri, acesta este un semn al potenţialului de investiţii al regiunii.

PwC a identificat trei factori de urmărit de către investitori în 2015. Primul, scăderea preţului petrolului datorită micşorării cererii la nivel global, a creşterii bruşte a volumului de petrol de şist extras în SUA şi a producţiei constante din OPEC.

“Predicţiile şi previziunile noastre iau în considerare că preţul petrolului va fi în medie de 60-70 dolari pe baril în dercursul lui 2015 şi va închide anul la aproximativ 80 de dolari pe baril. Însă, dată fiind natura impredictibilă a preţului petrolului, organizaţiile ar trebui să se pregătească şi pentru scenarii diferite”, declară Richard Boxshall, economistul şef al PwC.

Al doilea factor este o posibilă “aterizare forţată” a economiei Chinei (o reducere semnificativă a ritmului de creştere).

“Economia chineză este vulnerabilă, dat fiind nivelul ei de îndatorare privată – aproximativ 250% din PIB – iar estimările cercetătorilor chinezi din mediul academic arată că începând cu 2009 aproape 6,8 trilioane de dolari au fost pierdute prin intermediul unor investiţii pentru a crea oraşe fantomă, clădiri de birouri care nu au fost niciodată date în folosinţă şi fabrici inactive. Până acum, guvernul chinez pare să reuşească să ţină în frâu această situaţie, însă impactul negativ al unei “aterizări forţate” nu trebuie ignorat”, a adăugat Boxshall.

Al treilea este escaladarea riscurilor geopolitice. “Creşterea tensiunilor geopolitice în Rusia şi Ucraina şi în Orientul Mijlociu ar putea avea o influenţă negativă asupra afacerilor şi ar putea avea repercusiuni asupra creşterii economice la nivel global” spune Richard Boxshall.

Cât de exacte au fost previziunile economiştilor PwC în 2014?

În mare, destul de precise. Ei au avut dreptate în privinţa următoarelor:

• economiile avansate au contribuit cu aproximativ 40% la creşterea PIB-ului global;
• Federal Reserve a redus achiziţionarea de active bancare la zero în decursul anului; şi
• Marea Britanie a avut cea mai rapidă creştere economică din G7.

… mai puţin însă când a fost vorba de preţul petrolului şi rezultatele Cupei Mondiale.

„Nu am avut dreptate în totalitate. Anul trecut am considerat că există riscul creşterii preţului petrolului, când, de fapt, preţul a scăzut dramatic în ultimele luni datorită scăderii cererii şi creşterii producţiei din SUA a petrolului de şist. În strânsă legătură, ne-am aşteptat ca inflaţia în Marea Britanie să fie puţin peste ţinta de 2% propusă în 2014, dar în final a fost imediat sub acest nivel, în mare parte datorită preţurilor scăzute la energie şi alimente la nivel global.

„Iar previziunea noastră legată de Brazilia ca favorită a Cupei Mondiale a fost, de asemenea, infirmată; însă, următoarele două ţări favorite, Germania şi Argentina, au fost cele care au disputat finala”, a conchis Boxshall.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• PIB-ul Zonei Euro va înregistra o creștere de 1,2% în 2015 faţă de 0,8% în 2014
• PIB-ul României va continua creşterea şi în 2015
• Rata şomajului va scădea modest, cu 0.5%, ajungând la 11% până la sfârşitul lui 2016

Deşi în a doua jumătate a anului 2014 redresarea economică a continuat într-un ritm lent, iar temerile privind perspectivele pe termen lung ale Zonei Euro au fost realimentate, creșterea PIB-ului Zonei Euro este estimat ca va evolua pozitiv, de la 0,8% în 2014, la 1,2% în 2015. Aşteptăm aşadar o creștere de 1,6% pe an între 2016 şi 2018, se arată în prognoza din decembrie a EY Eurozone Forecast (EEF). Impactul generat de efectele combinate ale slăbirii monedei Euro, relaxării fiscale, scăderii preţurilor petrolului şi creşterii încrederii din sectorul bancar va conduce la redresarea treptată a Zonei Euro.

PIB-ului României este estimat să înregistreze o creștere şi în 2015…

România a depăşit aşteptările în trimestrul trei, cu o creștere estimată a PIB-ului de peste 2% de la an la an, marcând una din cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Creşterea surprinzător de mare din T3, de 1,9%, a urmat estimărilor revizuite în scădere de 0,3% în T2 şi unei creşteri de 0,5% în T1, în contextul în care datele anterioare indicaseră două scăderi consecutive şi, prin urmare, intrarea în recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2014. Revizuirile au fost influenţate de modificările generate în conturile națiunilor de alinierea la noua metodologie a Sistemului European de conturi.

Deşi profilul trimestrial al României din acest an a fost caracterizat de volatilitate, perspectivele rămân încă destul de optimiste. Sentimentul legat de economie în România este în prezent peste media înregistrată până acum, producţia industrială şi vânzările cu amănuntul au crescut amândouă cu 5-6% pe an în T3, mai lent decât tendinţele anterioare recente, dar încă destul de puternic, iar importurile au atins un nou vârf în T3, în linie cu cererea internă în creştere. În condiţiile în care revenirea economică din zona Euro nu va înregistra un impas per ansamblul regiunii, ne putem aştepta ca PIB-ul să crească cu 2% în 2014 şi cu peste 2,5% în 2015.

… susținut de creșterea cheltuielilor de consum…

Volumele vânzărilor cu amănuntul au fost relativ modeste în T2 și T3 după creşterea rapidă din T1. Dar tendinţa dominantă de consum ar trebui să fie pozitivă în prezent, date fiind încrederea mai mare a consumatorilor şi creşterea nivelului veniturilor reale ale populaţiei. De asemenea, este de aşteptat o creștere a investițiilor, pe fondul unui nivel de încredere mai ridicat al mediului de afaceri în economie. Această încredere va fi influențată însă, de modul în care revenirea economică a Zonei Euro își va redobândi avântul.

Consolidarea cererii interne va fi sprijinită de:

• un nivel scăzut al inflaţiei care vine în sprijinul consumatorilor – inflaţia indicelui preţurilor de consum a fost de 1,4% în octombrie, mai mare decât în lunile precedente ale anului, dar încă suficient de scăzută. Presiunile exercitate pe preţuri ar trebui să se intensifice treptat, pe măsură ce se consolidează economia. Este de aşteptat ca inflaţia să atingă un nivel mediu de 1,1% în acest an şi de 2,2% în 2015. În orice caz, creşterile robuste din zona salariilor ar trebui să genereze o creștere solidă a venituri reale.
• o relaxare a politicii monetare – Banca Naţională a României (BNR) a modificat din nou politica monetară în noiembrie, reducând rata dobânzii la 2,75% şi nivelul rezervelor pentru depozitele deţinute de străini la 14%. Aceste măsuri au fost luate ca răspuns la menţinerea inflaţiei mult sub ţinta previzionată şi a continuării contractării creditelor. Se estimează însă că BNR se apropie de sfârşitul unui ciclul de relaxare monetară, pe măsură ce inflaţia reîncepe să crească înspre nivelul ţintă prestabilit.

…şi de tendinţa pozitivă a exporturilor

Performanţele foarte bune ale exporturilor, care au crescut cu până la 13% în 2013, au stimulat activitatea industrială, care a înregistrat şi ea o creştere de peste 7%. Intensificarea cererii externe ar trebui să continue să stimuleze activitatea industrială şi exporturile şi în acest an. Cu toate acestea, producția industrială a fost nevoită să facă eforturi serioase pentru a obţine rezultate bune în ultimele luni, fiind confruntată și cu o evoluție slabă a acestui sector în întreaga Zonă Euro. Estimările arată, însă, că această tendinţă nu va persista.

Perspectiva pe termen mediu a României depinde în continuare de Zona Euro

Perspectivele economice ale României rămân dependente în mare măsură de Uniunea Europeană, care absoarbe 70% din exporturi. Cota exporturilor româneşti către piața mondială e de aşteptat să crească cu 4,1% în 2014 şi cu 4,6% în 2015, comparativ cu doar 2,5% înregistrată anul trecut. Presupunând că economia europeană îşi va continua revenirea, creşterea PIB-ului României este aşteptată să înregistreze o medie anuală de 3,4% în perioada 2015-2020.

Perspectivele Zonei Euro

Zona Euro se va bucura de o cerere puternică în privința exporturilor în 2015 – înregistrând o accelerare a creşterii de la 3,4% în 2014, la 3,7% în 2015, urmată de o medie de 4% între 2016 şi 2018 – pe măsură ce Statele Unite şi Marea Britanie îşi vor continua redresarea economică, iar o monedă Euro mai slabă va ajuta economiile mai puţin competitive din regiunea Euro. Mai mult decât atât, pe fondul operațiunii Băncii Central Europene (ECB) de revizuire a calității activelor (AQR), care a ajutat la restabilirea încrederii în sectorul bancar, alături de măsurile complementare luate de ECB pentru creşterea nivelurilor de lichiditate, a creșterii nivelului de încredere a mediului de afaceri în economie, începând cu anul 2015 accesul la finanțare ar trebui să fie mult mai uşor.

Gospodăriile, afacerile şi guvernele din aproape toate ţările vor fi nevoite să mențină sub control creşterea cheltuielilor pentru a reduce nivelul de îndatorare. Ritmul de creştere a Zonei Euro între 2016 şi 2018 va fi cu mai mult de o jumătate de punct procentual mai scăzut decât în deceniul de dinainte de 2007, când creşterea PIB-ului s-a situat la o medie de 2,3% pe an.

De subliniat este faptul că factorii de decizie dispun de un arsenal mult diminuat de măsuri prin care să contrabalanseze eventuale dezechilibre viitoare. Cu opt state membre ale zonei Euro înregistrând o datorie publică de peste 90% din PIB, şase dintre acestea având un nivel de peste 100%, guvernele dispun de un spaţiu de manevră minimal pentru stimulente financiare. Iar, în eventualitatea că inflaţia nu va crește la fel de repede precum se anticipează pentru anii care vin, nu este limpede dacă un eventual program de achiziţie de obligaţiuni suverane de mari dimensiuni s-ar putea dovedi la fel de puternic precum s-ar fi putut dovedi cu un an sau doi în urmă.

Revenirea investițiilor pe măsură ce temerile băncilor scad

Odată cu creşterea accesului la finanţări şi îmbunătăţirii constante a condițiilor de creditare, investițiile fixe totale din Zona Euro sunt estimate să crească de la zero în 2014, la 0,9% în 2015 şi la 2,7% în 2016, înainte de a se stabiliza la aproximativ 2,5%. Mai mult, odată cu eforturile ECB de revigorare a pieţei de valori mobiliare garantate cu active – permiţând, astfel, băncilor să vândă credite şi să facă mai mult loc împrumuturilor în bilanțurile lor – există potenţialul necesar pentru activarea unui scenariu pozitiv.

 De asemenea, merită luat în considerare potenţialul de creştere a riscului din partea investiţiilor străine directe efectuate în cadru intern (FDI). Unele ţări, mai ales Spania şi Irlanda, au beneficiat deja substanţial de creşteri ale fluxurilor FDI în ultimii ani, graţie unei competitivităţi mult îmbunătăţite în termeni de costuri şi a îmbunătăţirii mediilor de afaceri. O monedă unică în depreciere ar trebui să facă fluxurile FDI interne mult mai atrăgătoare pentru firme din afara Zonei Euro, aşa cum este cazul şi cu eforturile de reformă legate de stimularea creşterii.

Gospodăriile încurajate de costurile mai mici ale energiei şi de revenirea pieţei muncii

După 15 trimestre consecutive cu preţuri ale petrolului de peste 100 USD barilul, consumatorii trec acum printr-o perioadă neaşteptat de benefică, survenită în urma faptului că o gamă largă de factori legaţi de cerere şi ofertă au împins preţul petrolului sub nivelul de 80 USD barilul. Acest factor singur ar trebui să crească veniturile reale ale gospodăriilor cu cel puţin 0,3 puncte procentuale în 2015 prin comparaţie cu previziunea anterioară EY din septembrie.

Mai mult, pe măsură ce exporturile continuă să se întărească şi investiţiile de business să îşi intensifice ritmul, piaţa muncii va continua să se însănătoșească, având ca punct de plecare progresele înregistrate în 2014. În consecinţă, rata şomajului va scădea modest – de la 11,5% în octombrie 2014, la puţin peste 11% până la sfârşitul lui 2016 şi la aproximativ 10,5% până la sfârşitul lui 2018.

Luând în calcul aceşti factori de sprijinire a creşterii veniturilor gospodăriilor, se așteaptă ca ritmul de creştere a cheltuielilor de consum să se intensifice de la 0,7% în 2014, la 1,3% în 2015. În orice caz, după sfârşitul acestui orizont de timp e de aşteptat doar un ritm minimal de accelerare a creşterii, de doar 1,4% pe an, în perioada 2016-2018.

***

Despre EY Eurozone Forecast

EY Eurozone Forecast are la bază modelul Băncii Centrale Europene, folosit în combinație modelul Oxford Economics Global Economic. Previziunile şi analizele acoperă întreaga Zonă Euro, împreună cu rapoarte detaliate şi previziuni pentru fiecare stat membru al Zonei Euro.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Rezervele globale de petrol şi gaze au înregistrat o creștere de 11%, respectiv de 3%, pe fondul creșterii cheltuielilor de capital ale companiilor de profil cu 25% în 2013, faţă de 2012, se arată în studiul anual EY – Global and gas reserves study.

Conform raportului, totalul cheltuielilor de exploatare în cazul companiilor analizate a ajuns mai mult decât dublu în decursul a cinci ani, de la o valoare de 315 miliarde USD, în 2009, la o valoare de 678,9 miliarde USD în 2013. Studiul analizează rezultatele legate de exploatarea şi producţia globală şi regională (E&P) în rândul a 75 de companii, pe o perioadă de cinci ani (2009-2013).

Una dintre componentele cheie care a generat creșterea cheltuielilor totale au fost costurile de achiziție ale proprietăților, care au explodat în 2013, atingând 115,6 miliarde USD, cel mai mare nivel de pe parcursul întregii perioade analizate. Costurile nedocumentate privind achiziția de proprietăți au atins 63,1 miliarde USD în 2013, reprezentând o creştere de 24% faţă de 2012. S.U.A., Africa şi Orientul Mijlociu au fost singurele regiuni unde s-a înregistrat o scădere a acestor costuri în anul 2013.

Cheltuielile de capital

Cheltuielile totale de capital ale companiilor analizate au atins 678,9 miliarde USD în 2013. Cheltuielile de explorare au crescut cu 5%, la nivelul de 83,6 miliarde USD în 2013, faţă de 83,4 miliarde USD în 2012, creşterea cheltuielilor din Brazilia înregistrată de Petrobras contribuind semnificativ la volumul total. În același timp, cheltuielile de dezvoltare au crescut cu 8% în 2013, atingând nivelul de 411,2 miliarde USD. La nivel regional, Asia-Pacific a înregistrat cea mai mare creştere, cheltuielile de dezvoltare mărindu-se cu 15% (până la nivelul de 15,2 miliarde USD).

Cheltuielile combinate de explorare şi dezvoltare efectuate de companiile integrate au crescut cu 12%, faţă de creșterea de 5% înregistrată de companiile independente mari. Cheltuielile combinate ale companiilor independente au scăzut cu 14% în 2013, pe măsură ce scăderea preţurilor gazelor naturale din S.U.A. şi Canada şi-au pus amprenta pe fluxurile financiare şi capacităţile de investiții ale acestor companii.

 Venituri şi profituri

Profiturile globale după taxare au scăzut cu 4%, de la 270,3 miliarde USD în 2012, la 258,7 miliarde USD în 2013. Creşteri ale profiturilor după taxare au fost înregistrate doar în S.U.A. şi Canada. Costurile de producţie au crescut cu 7%, la nivelul de 389 miliarde USD în 2013, în principal din cauza creşterii cheltuielilor cu leasingul operaţional (o creştere de 9%) şi a taxării producţiei (o creştere de 4%). Costurile cu deprecierea, epuizarea resurselor şi amortizarea au crescut uşor, de la 248,2 miliarde USD în 2012 la 249,8 în 2013. Preţurile mai mici ale gazelor naturale din S.U.A. au avut un oarecare impact, deoarece mai multe companii mari din sectorul de petrol și gaze au înregistrat dezechilibre mai mari de 1 miliard USD în 2013.

Creşterea producţiei, cuplată cu micşorarea cererii, a generat presiuni asupra preţurilor. Astfel, creşterea producţiei din 2013 a dus doar la o creștere uşoară a veniturilor globale, care a fost însă anihilată de creşterile de costuri, fapt care a generat la nivel global o diminuare a profiturilor după taxare.

Rezervele de petrol

Activitatea intensă din zona achiziţiilor înregistrată în 2013 a dus la o creştere de 11% a rezervelor de petrol la sfârşitul de an pentru companiile incluse în studiu, atingând un nivel de 168,6 miliarde barili. Cea mai mare creştere a rezervelor de petrol s-a înregistrat în regiunea Asia-Pacific şi a fost atribuită achiziţionării de rezerve petroliere de către compania Rosneft de la companii care nu sunt incluse în studiu. De asemenea, s-au remarcat creşteri notabile de rezerve în S.U.A. şi Canada.

Producţia mondială de petrol a înregistrat creşteri puternice, de 6%, până la nivelul de 12,3 miliarde barili în 2013. Şi în acest caz, regiunea Asia-Pacific a ocupat primul loc, cu o creştere de 17%. Locul doi a fost ocupat de S.U.A., cu o creştere de 12% a producţiei de petrol. Rata de înlocuire în producţia de petrol a coborât la 115%, excluzând achiziţiile şi vânzările din 2013, faţă de recordul înregistrat pe durata celor cinci ani analizați în studiu, care a atins 149% în 2012.

Rezervele de gaze

Rezervele mondiale de gaze naturale la sfârşitul anului au crescut cu 3%, la 18,22 trilioane metri cubi. Deloc surprinzător, S.U.A. au înregistrat cea mai mare creştere a rezervelor de gaze naturale, la sfârşitul anului 2013 acestea crescând cu 9%. În 2013, au fost efectuate numeroase descoperiri şi extensii de zăcăminte, în volum de 1,68 trilioane metri cubi, însă acest volum a însemnat o scădere de 8 % faţă de 2012. Producţia mondială de gaze naturale a scăzut uşor în comparaţie cu 2012.

Aşa cum era de aşteptat, din cauza preţurilor şi a dinamicii resurselor de pe piaţa globală, rezervele mondiale de gaz au crescut uşor, în vreme ce producţia a scăzut. Din nou, regiunea Asia-Pacific s-a situat în frunte din punct de vedere al achiziţiei şi vânzării de rezerve de gaze naturale.

***

Despre studiu

Global oil and gas reserves study – reprezintă o compilaţie şi o analiză a unor informaţii privind rezervele de petrol şi gaze naturale furnizate de companii în cadrul rapoartelor lor anuale, completate pentru Comisia de Valori Mobiliare a Statelor Unite (SEC) sau în cadrul rapoartelor de activitate anuale făcute publice. Acest studiu prezintă rezultatele globale şi regionale privind explorarea şi producţia de resurse (E&P) pentru un număr de 75 de companii, pe o durată de cinci ani, din 2009 până în 2013. Rezultatele înregistrate de aceste companii sunt în general reprezentative pentru industria E&P în ansamblul ei, exceptând faptul că multe companii petroliere naţionale nu fac publice date financiare şi operaţionale, astfel încât tendinţele legate de performanţele acestora pot diferi semnificativ.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Studiul PwC privind Impactul Plăţilor Electronice în Economie prezintă 10 măsuri economice ce pot conduce la creşterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri. Raportul, elaborat în perioada septembrie-noiembrie 2014, analizează experienţa altor state care au implementat măsuri de limitare a plăţilor în numerar, corelate cu iniţiative de dezvoltare şi extindere a infrastructurii necesare plăţilor electronice.

Conform studiului PwC, pachetul de 10 măsuri care s-ar putea adopta şi în România ar putea genera, în anumite condiţii, o reducere a ponderii economiei gri din PIB cu până la 9,9% într-un interval de timp de 7 ani, ceea ce reprezintă aproximativ 14 miliarde de euro, care ar intra în circuitul economiei fiscalizate, susţinând dezvoltarea economică.

Măsurile prezentate vin în contextul în care România are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind „depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% în Ungaria. În ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc între statele membre ale UE, colectând în 2012 doar 56% din suma potenţială, în comparaţie cu un grad de colectare de 95% in Olanda şi Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.

 „Plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă. Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii cinci ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona Euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă în Afaceri şi Management, PwC România.

În acest context, studiul PwC indică un grad mare de corelare între numărul tranzacțiilor electronice şi dimensiunea economiei gri. S-a constatat astfel că țările care înregistrează un număr ridicat de plăți electronice, precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce în Bulgaria, Romania şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, economia gri are o pondere foarte mare.

„Inițiativele de stimulare a plăţilor electronice favorizează fiscalizarea economiei gri şi conduc la creșterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor încasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autorităţilor să realizeze o reducere a fiscalității pe termen lung. În plus, o mai bună fiscalizare a economiei va contribui la crearea unui mediu de afaceri concurențial şi sănătos în România, stimulând dezvoltarea susținută cu efecte reale în creșterea nivelului de trai al populației”, a adăugat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

 Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Creşterea economică din Zona Euro rămâne foarte slabă şi este puţin probabil ca Germania să intervină pentru a impulsiona economia, explică experţii PwC în ultimul raport lunar Global Economy Watch.

În urma crizei financiare, Zona Euro s-a bazat pe Germania pentru accelerarea ratei de creştere, însă, în absenţa revigorării economiilor Franţei şi Italiei – precum şi a economiilor periferice din Zona Euro – dependenţa excesivă de evoluţia economiei germane devine problematică.

Aceasta deoarece:

• în pofida ratelor de creştere destul de ridicate din ultimii ani din Germania, Zona Euro nu a reuşit să treacă începând din 2011 peste pragul de creştere economică anuală de 1%, ceea ce face ca nivelul PIB să rămână sub nivelul atins înainte de criza financiară (vezi Graficul 1, mai jos); şi
• Germania a încetinit la rândul său în ultima perioadă şi se confruntă cu provocări pe termen lung din punct de vedere demografic şi economic, care, începând cu anul 2020, ar putea să îi reducă rata de creştere potenţială.

Grafic 1: Volumul PIB din Zona Euro este mai redus în prezent decât la începutul anului 2012 şi încă nu a atins nivelul de dinainte de criză

Sursa: Datastream

 Potrivit estimărilor PwC, Zona Euro nu va ajunge la nivelul PIB real de dinainte de criză decât în 2016. Germania şi Franţa au depăşit deja PIB-ul anterior crizei, însă în cazul Italiei, la ritmul actual de creştere acest lucru nu se va întâmpla până în 2023.

Experţii PwC au redus proiecţia de creştere a PIB-ului Germaniei de la 1,5% la 1,2% pentru 2014 şi de la 1,6% la 1,2% pentru 2015 (vezi Tabelul 1).

„Există semnale clare că şocurile externe – în special situaţia din Ucraina – au afectat perspectivele de creştere ale Germaniei pe termen scurt”, apreciază Richard Boxshall, economistul şef al PwC. 

Tabelul 1: Principalele proiecţii de creştere reală a PIB (%) 

Indicatorul de Percepţie Economică al Centrului pentru Cercetare Economică Europeană (ZEW), de exemplu, este pe pantă descendentă începând cu luna iulie a acestui an, iar în luna octombrie a înregistrat o valoare negativă pentru prima dată după noiembrie 2012. Se aşteaptă ca aceasta să aibă repercusiuni asupra creşterii PIB din al treilea trimestru, care va fi anunţată pe 14 noiembrie.

Economiștii PwC sunt de părere că, pe termen lung, Germania trebuie să treacă peste trei mari provocări pentru a menţine o creştere economică robustă:

• Situaţia demografică nefavorabilă: populaţia activă din Germania va scădea cu 8 milioane de persoane între 2010 şi 2030;
• Raportul scăzut între investiţii şi PIB, rata investiţiilor publice fiind sub cea a altor mari economii europene; şi
• Productivitatea muncii scăzută în sectorul serviciilor în comparaţie cu cea din Franţa şi Marea Britanie – aceasta este însă compensată prin excelenţa recunoscută la nivel internaţional în producţia industrială.

Între timp, celelalte economii majore din Zona Euro nu sunt pregătite să joace un rol semnificativ în găsirea unui stimulent pentru creşterea economică. Italia a intrat pentru a treia oară în recesiune din 2008 (deşi există aşteptări de creştere modestă în 2015); Franţa a stagnat în primele două trimestre ale 2014 şi, în lipsa unor reforme semnificative pe piaţa muncii şi a producţiei, perspectivele sale de creştere rămân modeste. 

Despre raport:

Pentru mai multe informaţii, puteţi accesa ediţia din luna noiembrie a raportului PwC Global Economy Watch la adresa de internet www.pwc.com/gew.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.