• 28% dintre consiliile de administrație din serviciile financiare din Europa nu s-au apropiat încă de atingerea obiectivului 2026 al Comisiei Europene de a asigura o reprezentare feminină de 40%, o cifră care crește la 47% în cadrul firmelor europene de gestionare a activelor
• 25% dintre președinţii consiliilor de administrație din domeniul serviciilor financiare numiți în S1 2023 au expertiză profesională în domeniul sustenabilității, în timp ce 36% au expertiză profesională în domeniul tehnologiei
• 10% dintre președinții din consiliile de administrație și-au părăsit posturile în semestrul I 2023, o rată de schimbare de sub 6%

82% dintre investitorii europeni în servicii financiare afirmă că diversitatea de gen din consiliile de administrație are o influență semnificativă asupra deciziei lor de a investi, față de doar 6% care spun că nu le influențează deloc decizia – se arată în cel mai recent EY European Financial Services Boardroom Monitor. Acesta analizează profilul, experiența, formarea și competențele celor care ocupă funcții de top în consiliile de administrație din cadrul indicelui MSCI European Financials și este completat de un sondaj de opinie realizat în rândul a 300 de investitori europeni din domeniul serviciilor financiare.

28% dintre consiliile de administrație din Europa nu au atins încă o reprezentare feminină de 40%

Din totalul numirilor în consilii de administrație efectuate în ultimul an (iulie 2022 – iunie 2023), 44% au fost candidați de gen feminin, ceea ce reprezintă o scădere de opt puncte procentuale, de la 52% în anul precedent. Numirile în consiliile de administrație efectuate în primele șase luni ale acestui an, 44% au fost femei și 56% bărbați. În general, împărțirea actuală pe genuri a membrilor consiliilor de administrație în serviciile financiare europene este de 43% femei și 57% bărbați.

27% dintre firmele europene de servicii financiare cotate la bursă au o reprezentare feminină de sub 40% în consiliul de administrație, nivel necesar până în iunie 2026 pentru conformarea la Directiva Comisiei Europene privind prezența femeilor în consiliile de administrație. Directiva impune tuturor companiilor din statele membre ale UE să îndeplinească o țintă de 40% femei în consiliile de administrație neexecutive sau 33% pentru totalitatea membrilor din consiliile de administrație.

La nivel sectorial, diversitatea de gen din consiliile de administrație din domeniul gestionării averilor și activelor este în urma sectoarelor de asigurări și bancar. Aproape jumătate (47%) dintre firmele de gestionare a averilor și a activelor au o reprezentare feminină de sub 40% în cadrul consiliului de administrație, față de 24% dintre bănci și 17% dintre firmele de asigurări.

EY Boardroom Monitor oferă, de asemenea, dovezi clare că femeile care fac parte din consiliile de administrație sunt în continuare mai puțin susceptibile de a fi lucrat în funcții de conducere. În toate consiliile de administrație din Europa, doar 53% dintre femeile din consiliile de administrație dețin sau au deținut funcții de conducere, față de 65% dintre bărbați. Această cifră este în ușoară creștere față de datele din ianuarie 2023, care arătau că 51% dintre femeile din consiliile de administrație aveau experiență în funcții de conducere, față de 62% dintre bărbați.

Răzvan Pîrnac, Director, Financial Services Risk Management, EY România: „Consiliile de administrație ale băncilor din România au înregistrat progrese în atingerea obiectivului de reprezentare a femeilor în proporție de 33% pentru toți membrii consiliului de administrație, deoarece, în decembrie 2022, împărțirea pe genuri în consiliile de administrație ale primelor cinci bănci din România era de 39% femei și 61% bărbați. Cu toate acestea, ponderea candidaților români de gen feminin este sub ponderea de 43% din UE”.

Vârsta medie a membrilor din consiliile de administrație rămâne în jur de 60 de ani

84% dintre investitorii europeni din domeniul serviciilor financiare declară că diversitatea vârstei din consiliul de administrație are o influență semnificativă asupra deciziei lor de a investi, față de doar 6% care spun că nu le influențează deloc decizia.

Vârsta medie în consiliile de administrație din serviciile financiare europene este de 59 de ani. În cazul femeilor, aceasta este de 58 de ani, în creștere de la 57 de ani, în ianuarie 2023, iar în cazul bărbaților este de 61 de ani, în creștere de la 60 de ani în ianuarie 2023. În general, doar 10% dintre companiile monitorizate au membri în consiliul de administrație cu vârsta sub 40 de ani.

Membrii de top din consiliile de administrație – la nivel de președinți și directori executivi – dețin, în medie, câte două funcții deodată, arată rezultatele Monitorului EY. La nivelul membrilor, participarea în mai multe consilii de administrație ale unor mari companii de servicii financiare este mai puțin frecventă: doar 3% dintre cei monitorizați în cadrul celor mai mari companii europene de servicii financiare dețin două sau mai multe funcții în alte consilii de administrație.

Atunci când li s-a cerut să identifice principalul motiv pentru care membrii de top ocupă mai multe poziții în consilii de administrație, puțin peste un sfert (26%) dintre investitori au menționat dorința de a dobândi o experiență mai vastă, iar peste o cincime (22%) au menționat remunerația. 19% dintre investitori cred că acest lucru este legat de lipsa candidaților de gen feminin cu suficientă experiență. Cu toate acestea, datele ultimului EY Boardroom Monitor nu susțin acest lucru, rezultatele arătând că proporția bărbaților și a femeilor care fac parte din trei sau mai multe consilii de administrație se corelează cu împărțirea pe genuri a populației totale de administratori urmărite.

Cei mai mulți directori care dețin mai multe poziții în consilii de administrație provin din sectorul de gestionare a activelor, unde 49% dintre membrii consiliilor de administrație dețin mai mult de două poziții. Comparativ, în sectorul bancar, doar 39% dintre membrii consiliilor de administrație dețin mai mult de două posturi în consilii.

Deși există limitări pe piața europeană în privința rolurilor de top în consilii, nu există o reglementare general aplicabilă pentru serviciile financiare, care să restricționeze numărul de funcții în consilii de administrație care pot fi deținute de o persoană.

Se întrevede o „schimbare de gardă” în consiliile de administrație financiare din Europa

Datele EY Boardroom Monitor arată că, în semestrul I 2023, ieșirile din consiliile de administrație au reprezentat 10% din numărul total de membri, iar noile numiri au fost doar cu ceva mai puține decât plecările în intervalul monitorizat de șase luni*, reprezentând o rată de schimbare de 6% din numărul total de administratori.

În sectorul bancar s-a înregistrat cea mai mare proporție de ieșiri din consiliile de administrație: 11% dintre membrii consiliilor de administrație din bănci și-au părăsit funcțiile în S1 2023. Prin comparație, 9% dintre membrii consiliilor de administrație din segmentul de gestionare a activelor și de asigurări au plecat în aceeași perioadă.

Durata medie a mandatului membrilor care au părăsit consiliile de administrație din sectorul serviciilor financiare în S1 2023 a fost de 87 de luni, raportat la media de 85 de luni la nivelul tuturor membriilor din consiliile de administrație.

În contextul acestor rotații survenite recent în consiliile de administrație, aproape trei sferturi dintre investitori (74%) anticipează că o bună parte din Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) din următorii cinci ani vor fi ocupate de acest subiect – AGA – fie că investitorii vor vota împotriva noilor membrii din consiliul de administrație, fie că vor propune noi membri – pentru a corecta potențiala lipsă de experiență sau de diversitate percepută.

Noii membri din consiliile de administrație extind expertiza în materie de leadership, sustenabilitate și tehnologie

Atunci când evaluează competențele, expertiza și experiența colectivă a membrilor consiliului de administrație în contextul investiției într-o firmă europeană de servicii financiare, 87% dintre investitori afirmă că experiența atât în domeniul digital/tehnologic, cât și în domeniul ESG/sustenabilitate este valoroasă, iar 83% cred că experiența în C-suite este importantă.

Dintre membrii nou numiți în consiliile de administrație în S1 2023, 25% au experiență profesională în domeniul sustenabilității/ESG, în timp ce 36% vin cu experiență în domeniul tehnologic, iar 67% au experiența unei funcții executive (depășind procentul de 64% cu experiență C-suite care și-au părăsit funcțiile în S1 2023). Aceasta este o creștere semnificativă de la an la an: dintre membrii consiliilor de administrație numiți în S1 2022, 20% aveau experiență profesională în domeniul sustenabilității, 22% aveau experiență profesională în domeniul tehnologiei, iar 63% aveau experiența unei funcții executive. Ca aspect general, din totalul membrilor în consilii de administrație monitorizați prin EY Boardroom Monitor, doar 14% au experiență în domeniul sustenabilității și 18% în tehnologie.

Firmele europene de gestionare a activelor conduc în ceea ce privește angajările în domeniul ESG, iar băncile în ceea ce privește tehnologia – S1 2023

Puțin peste o cincime (21%) dintre administratorii de active din Europa au numit membri în consiliul de administrație cu experiență profesională în domeniul sustenabilității/ESG în S1 2023, comparativ cu 19% dintre bănci și doar 9% dintre asiguratori.

În ceea ce privește expertiza în domeniul tehnologiei, 24% dintre băncile europene au numit membri în consiliile de administrație cu experiență profesională în tehnologie în S1 2023, comparativ cu 19% dintre administratorii de active și asigurători în aceeași perioadă.

Prezentare sumară a datelor la 30 iunie 2023

Numărul total de firme monitorizate în Europa: 83

Numărul total de președinție de consilii de administrație din Europa monitorizați: 1.010

Numărul total de femei din cadrul consiliilor de administrație monitorizate: 433

Numărul total de bărbați monitorizați în cadrul consiliilor de administrație: 577

Numărul total de ieșiri ale directorilor din consiliile de administrație europene în S1 2023: 103

Numărul total de noi membri în consiliile de administrație europene în S1 2023: 75

Note pentru editori

* EY European Financial Services Boardroom Monitor nu dispune încă de date istorice privind ratele de rotație pentru membrii consiliilor de administrație; mișcarea directorilor de consiliu de administrație raportată în acest comunicat este prezentată ca o ionformație punctuală.

Aceasta este cea de-a treia ediție a EY European Financial Services Boardroom Monitor, iar datele sunt actuale până la 30 iunie 2023.

EY European Financial Services Boardroom Monitor nu urmărește rasa și etnia membrilor consiliului de administrație, deoarece nu există un format standardizat pentru ca directorii să prezinte informații în raport cu acestea.

Acest comunicat include un sondaj realizat în perioada mai-iunie 2023, în rândul a 300 de administratori de fonduri cu sediul în Europa și în Marea Britanie, care au sau pot avea în portofoliile lor expunere la companii europene de servicii financiare.

• 65% dintre respondenți consideră că inteligența artificială este o forță care va conduce la creșterea eficienței, dar se tem de consecințe neintenționate
• 88% integrează IA în alocarea de capital și aproape 50% planifică investiții semnificative în IA în următorul an
• Fuziunile și achizițiile își vor reveni până în 2024 – 71% dintre directorii generali folosesc AI pentru a-şi consolida strategiile legate de tranzacții

La nivel global, directorii generali sunt deschişi la oportunitățile create de IA, dar rămân, totodată, precauți în privința consecințelor necunoscute, neintenționate, potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj EY CEO Outlook Pulse. Aproape două treimi (65%) dintre directorii generali sunt de acord că utilizarea IA este benefică. Cu toate acestea, o proporție aproape egală afirmă că este nevoie de mai multe eforturi pentru a aborda riscurile sociale, etice și de securitate – de la atacuri cibernetice, la dezinformare și deepfakes.

Sondajul realizat în rândul a 1.200 de directori generali la nivel global, care oferă informații despre IA, alocarea capitalului, investiții, sustenabilitate și strategii de transformare, a constatat că 66% dintre directorii generali consideră că impactul înlocuirii oamenilor de către IA în forța de muncă va fi contrabalansat de noile roluri și oportunități de carieră pe care le creează tehnologia.

Cu toate acestea, în timp ce directorii generali doresc să valorifice potențialele avantaje pe care IA le poate aduce pentru companii și societate, ei sunt conștienți de riscurile tehnologiei emergente. Două treimi (67%) dintre directorii generali au declarat că mediul de afaceri trebuie să se concentreze asupra implicațiilor etice ale IA, în timp ce aproape aceeași proporție (64%) afirmă că organizaţiile nu fac suficient de mult pentru a gestiona consecințele neintenționate ale tehnologiei.

În ciuda acestor îngrijorări, directorii generali își adaptează strategiile de investiții pentru a maximiza beneficiile pe care IA le-ar putea aduce organizaţiei lor. O majoritate semnificativă a directorilor generali (88%) integrează IA în alocarea de capital, dintre care 43% investesc în mod activ în această tehnologie, în timp ce alți 45% au declarat că intenționează să facă investiții semnificative în IA în următoarele 12 luni.

În România, 43% dintre respondenţi consideră că inteligența artificială este benefică – crescând eficiența în organizaţie și, prin urmare, creând rezultate pozitive pentru întreaga societate, cum ar fi inovațiile în tratamentele medicale.

Când au fost întrebați dacă impactul înlocuirii oamenilor de către IA în rândul forței de muncă va fi contrabalansat de noile roluri și oportunități de carieră pe care tehnologia le creează, 40% din respondenţii la nivel local au răspuns că sunt de acord cu această afirmație.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Încrederea liderilor de companii în inteligența artificială este esențială pentru dezvoltarea domeniului. Aceasta reprezintă o premisă pentru a adopta și implementa soluții bazate pe AI în cadrul organizațiilor, pentru a îmbunătăți eficiența, a optimiza procesele și a stimula inovarea. Utilizarea AI poate aduce beneficii semnificative companiilor. Capacitatea IA de a procesa și analiza cantități mari de date în timp real poate duce la luarea unor decizii mai bine informate și la creșterea performanțelor organizației. Implicațiile sociale și etice ale adoptării pe scară largă a AI sunt, însă, de o importanță majoră, fiind necesare abordări responsabile și echitabile în utilizarea IA în mediul de afaceri. Securitatea este, de asemenea, o preocupare critică în implementarea inteligenței artificiale. Capacitatea sistemelor AI de a învăța și adapta comportamente poate expune organizațiile la potențiale vulnerabilități, motiv pentru care investițiile în securitate cibernetică devin esențiale pentru a proteja datele și activitățile companiilor”.

Instabilitatea economică se menține: directorii generali se concentrează mai mult pe performanța pe termen scurt, în detrimentul obiectivelor de sustenabilitate

În ciuda volatilității macroeconomice continue, directorii generali sunt ceva mai optimiști, cu oarecare prudență, în ceea ce privește o încetinire economică globală decât la începutul anului 2023, deoarece doar 33% dintre ei se așteaptă la o încetinire temporară sau persistent severă, comparativ cu 50% în ianuarie 2023. Directorii generali rămân împărțiți în ceea ce privește perspectivele performanței financiare a companiilor lor, față de acum șase luni: mai optimiști – 47% sau mai puțin optimiști – 36%.

Mediul actual, caracterizat de o creștere economică redusă, inflație ridicată și rate ale dobânzii în creștere i-a determinat pe mulți directori generali să se concentreze mai mult pe performanța pe termen scurt, în special în detrimentul obiectivelor de sustenabilitate.

În prezent, doar 38% dintre directorii generali au declarat că ar acorda prioritate aspectelor legate de sustenabilitate, atunci când iau decizii de alocare a capitalului. Acest lucru este în contrast cu CEO Outlook din ianuarie 2022, când 83% dintre respondenţi au declarat că sustenabilitatea și aspectele ESG ar fi un motor important de creștere pe termen scurt și mediu.

Jumătate dintre directorii generali din România care au răspuns sondajului (50%) cred că la nivel global va fi o încetinire moderată și persistentă, 26,7% cred că economia globală se va confrunta cu o încetinire severă și temporară, 16,7% estimează o încetinire moderată și temporară și doar 6,7% consideră că sistemul economic global va fi confruntat cu o încetinire severă și persistentă.

La nivel local, piața va întâmpina o încetinire moderată și temporară, potrivit a 36,7% dintre respondenți. Un procent de 30% consideră că va exista o încetinire moderată și persistentă, 26,7% cred că provocarea va însemna o încetinire severă și temporară și doar 6,7% cred că piața locală din România va fi afectată într-un mod sever și persistent.

Conflictele geopolitice și tensiunile comerciale vor afecta semnificativ performanța companiei, potrivit a 40% dintre respondenții locali, în timp ce 23,3% consideră că vor avea un impact moderat și doar 13,3% cred că impactul va fi minim. Întrebați cum văd următoarele 12 luni, comparativ cu începutul anului 2023, din punctul de vedere al performanțelor financiare, jumătate (50%) sunt acum mai puțin optimiști decât erau la începutul acestui an.

În ceea ce privește prioritizarea sustenabilității, răspunsurile înregistrate pentru România au fost aceleași pentru cei care prioritizează inițiativele de sustenabilitate și alocă o parte semnificativă a capitalului lor pentru acestea și pentru cei care au declarat că inițiativele de sustenabilitate sunt în prim-planul strategiei lor de alocare a capitalului și care dedică resurse substanțiale pentru a le susține – 30%.

Fuziunile și achizițiile își vor reveni în 2024

Realizarea de tranzacții rămâne o prioritate pentru directorii generali. Aproape toți (98%) directorii generali se așteaptă să urmărească în mod activ o tranzacție strategică în următoarele 12 luni (față de 89% în ianuarie 2023), 59% dintre aceștia urmărind fuziuni și achiziții, 47% căutând să renunțe la activități și 63% să încheie alianțe strategice sau asocieri în participație. Apetitul de a achiziționa este aproape de un nivel record, dar barierele care stau în calea încheierii de tranzacții pe piața actuală, cum ar fi extinderea reglementărilor și un cost mai ridicat al capitalului, vor tempera probabil multe dintre aceste planuri.

Îmbunătățirea capacităților tehnologice și a inovației este un motor principal al fuziunilor și achizițiilor, 16% dintre respondenți declarând că acesta este un obiectiv principal de investiții. În plus, directorii generali încorporează inteligența artificială în strategiile de fuziuni și achiziții – valorificând aceste tehnologii în procesul de căutare și procesare a tranzacțiilor. 71% încorporează IA în tranzacționare, fie în întregul proces, fie prin programe pilot. Doar o cohortă infimă (5%) nu are planuri de a utiliza IA – și riscă să fie depășită de concurență.

56,7% dintre respondenţii de la nivel local au declarat că nu vor întrerupe o investiție deja planificată în următoarele 6 luni, în timp ce 43,3% vor anula planurile de investiții viitoare în următoarea jumătate de an. 63,3% consideră că, din cauza incertitudinii create de situația politică actuală, vor avea loc reconfigurări ale lanțurilor de aprovizionare în următoarele 6 luni, în timp ce 36,7% au spus că nu va exista nicio schimbare.

La nivel global, companiile au tendința de a amâna investițiile deja planificate pentru următoarele 6 luni (40%). În România, 60% dintre directori consideră că nu vor exista amânări ale proiectelor de investiții în următoarele 6 luni. Procentul de amânare a investițiilor este similar cu cel global, respectiv 40%.

Din punctul de vedere al fuziunilor și achizițiilor, 90% dintre respondenții din România cred că vor urmări acest tip de tranzacții în următoarele luni, 83% cred că vor avea loc dezinvestiții/spin-off-uri/oferte publice inițiale (IPO) și joint-venture-uri sau alianțe strategice cu părți terțe.

O majoritate solidă a respondenților români – 76,7% – au declarat că au integrat deja pe deplin modificările produselor/serviciilor bazate pe inteligență artificială în procesul de alocare a capitalului și că investesc în mod activ în inovarea bazată pe inteligență artificială.

20% dintre respondenții locali au menționat că nu au făcut investiții de capital semnificative până în prezent, dar intenționează să facă acest lucru în următoarele 12 luni, iar 3,3% au răspuns că nu planifică nicio investiție semnificativă de capital în inovarea produselor/serviciilor bazate pe IA.

autori: Luisiana Dobrinescu și  Filip Iana

După aproape 3 ani de la primul proiect, regulamentul MiCA – primul de acest fel din lume – a fost publicat pe 9 iunie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, urmând să producă efecte etapizat, parțial din iunie 2024 și integral din decembrie 2024.

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32023R1114

Entitățile vizate de MiCA sunt emitenții de criptoactive și prestatorii de servicii crypto (ex: custodia, administrarea, schimbul etc. criptoactivelor; operarea platformelor de trazacționare; oferirea de consultanță cu privire la criptoactive etc.).

Regulamentul va fi aplicabil atât entităților din UE active pe piața crypto, cât și entităților non-UE care furnizează servicii către consumatori din UE.

16.732% este procentul de creștere al pieței criptoactivelor (monede virtuale) din ultimii 10 ani. Probabil că o astfel de creștere nu ar fi avut loc în lipsa curiozității și curajului sutelor de milioane de investitori (deopotrivă individuali și instituționali) care au creat în jurul lor o efervescență a investițiilor în tehnologie și inovație.

Acest amplu entuziasm s-a manifestat însă în lipsa unui cadru de reglementare care să protejeze investitorii împotriva fraudelor. Acest aspect cu siguranță a avut impact asupra creșterii nemaiîntâlnite a pieței deoarece a dat frâu liber tranzacțiilor speculative și chiar tranzacțiilor ilicite.

În mod legitim explozia pieței criptoactivelor a determinat nevoia (și obligația) unor reglementări. MiCA se axează pe patru piloni: (1) asigurarea securității juridice prin crearea unui cadru similar celui aplicabil altor servicii financiare; (2) dezvoltarea pieței într-un cadru normativ sigur, axat pe sprijinirea inovației într-un context de concurență loială; (3) protejarea consumatorilor, investitorilor și a pieței în ansamblul ei; (4) instituirea unor garanții care să asigure stabilitatea pieței.

MiCA împarte criptoactivele în 3 categorii: (1) token raportat la active (vizează menținerea unei valori stabile prin raportarea la mai multe monede fiduciare, la anumite mărfuri sau la o combinație dintre acestea); (2) token asimilat unei monede electronice („criptomonedele” – activele care au scopul de a fi utilizate drept mijloace de schimb, valoarea lor fiind raportată la o monedă fiduciară); și (3) token utilitar (activ digital care poate fi utilizat doar pentru a accesa bunuri/servicii ale emitentului token-ului). În categoria criptoactivelor care nu sunt acoperite de MiCA regăsim NFT-urile.

Entitățile vizate:

– trebuie să fie înregistrate în evidențele autorităților naționale care vor fi responsabile de supravegherea pieței, urmând să obțină un „pașaport european” care va permite acestora să-și desfășoare activitatea în întreaga Uniune Europeană.

– vor avea obligații de raportare a tranzacțiilor, de verificare a clientelei și de a stabili proceduri și politici interne care să asigure aplicarea corectă a MiCA.

Emitenții de criptoactive vor avea obligația:

– de a pune la dispoziția investitorilor informații complete și transparente despre produsul emis prin publicarea unui document similar unui prospect de emisiune

– de a constitui o rezervă de active separată de activele clienților

– de a avea un capital social semnificativ și

– de a permite clienților să-și exercite dreptul de retragere de 14 zile stabilit de legislația comunitară privind drepturile consumatorilor

Prestatorii de servicii din piața crypto vor avea, printre altele:

– obligația de a avea o echipă de management reputabilă, care să aibă capacitatea și cunoștințele de a opera în piața crypto

– obligația de a evidenția impactul asupra mediului înconjurător pe care criptoactivele pe care le gestionează îl generează.

Acest nou cadru de reglementare plasează Uniunea Europeană în fruntea jurisdicțiilor atractive pentru piața criptoactivelor. În mod cert, economiile dezvoltate ale lumii se bucură de libertate și prosperitate deoarece totul se desfășoară în interiorul statului de drept. Tendința (și normalitatea) este reprezentată de reglementare, MiCA fiind doar o componentă a unei piețe eminamente transfrontaliere. Până la momentul dezvoltării unui cadru normativ în principalele jurisdicții non-UE, investitorii și consumatorii europeni din piața crypto au avantajul de a ști la ce să se aștepte în următorii ani. Pentru a fi pregătiți de momentul intrării în vigoare a MiCA, jucătorii europeni din piața criptoactivelor ar trebui analizeze și să asimileze noile prevederi.

În acest sens, cooptarea unor consultanți care să ajute la adaptarea politicilor companiei, la implementarea tehnologiei necesare și la formarea personalului reprezintă un pas nu doar oportun, ci de-a dreptul fundamental.

Echipa Dobrinescu Dobrev este pregătită să vă asiste în dezlegarea noii legislații într-un mod particularizat nevoilor și mai ales ideilor dumneavoastră.

• 67% dintre liderii financiari spun că există tensiuni și dezacorduri în cadrul conducerii cu privire la modul de echilibrare a priorităților pe termen scurt și pe termen lung
• 50% spun că îndeplinesc obiectivele de creştere pe termen scurt cu reduceri ale priorităților pe termen lung, programele ESG fiind cele mai vulnerabile (37%)
• Doar 16% dintre liderii financiari consideră că funcția lor financiară este la cel mai ridicat nivel de performanță

Directorii financiari care promovează schimbări importante în echipele lor financiare pot obține performanțe mai bune și se pot poziționa pentru a obține performanțe mai bune în viitor, potrivit EY 2023 Global DNA of the CFO, un sondaj realizat în rândul a 1.000 de directori financiari la nivel global.

Doar 16% dintre liderii financiari intervievați își percep funcția financiară ca fiind la cel mai ridicat nivel de performanță în ceea ce privește transformările în domenii cum ar fi tehnologia și modelul operațional, iar 14% spun că fac schimbări holistice majore pentru a pregăti funcția pentru viitor. Directorii financiari care urmăresc această agendă au de 1,4 ori mai multe șanse de a avea o funcție financiară peste medie sau cea mai performantă în prezent și de 1,7 ori mai multe șanse de a atinge cel mai ridicat nivel de performanță după transformare.

Rezultatele sondajului sunt, de asemenea, susținute de studiul „Șase modalități prin care directorii financiari pot crește șansele de succes ale transformării”, care a constatat că mulți directori financiari trebuie să dezvolte un stil de conducere empatic și autentic pentru a crea o aliniere în jurul viziunii financiare.

Guillaume Macczak, Partener GBS & Finance Advisory Services, spune: „Eșecul multor directori financiari de a recunoaște că implicarea angajaților este o componentă esențială în decizia de succes a proiectelor de transformare și ar putea fi motivul pentru care vedem că acest procent scăzut de directori financiari percep performanța funcției lor financiare, în ceea ce privește prioritățile de transformare, ca fiind cea mai bună din clasa lor”.

Directorii financiari se confruntă cu cerințe complexe și contradictorii în procesul de a genera valoare pe termen lung și de a găsi soluții de eficientizare a costurilor pe termen scurt, reinventând în același timp funcția financiară. Sondajul evidențiază trei paradoxuri fundamentale în cadrul rolului de director financiar: crearea de valoare pe termen lung în timp ce se confruntă cu presiuni pentru reducerea investițiilor prioritare; gestionarea riscurilor în timp ce se generează valoare prin schimbări inovatoare; și reușita ca lider şi strateg financiar atunci când seturile tradiționale de competențe financiare nu îi echipează cu toate abilităţile necesare.

Echilibrarea priorităților de investiții pe termen scurt și pe termen lung

Jumătate dintre respondenți (50%) spun că îndeplinesc obiectivele de creştere pe termen scurt prin reducerea finanțării în domenii care sunt considerate, de asemenea, priorități pe termen lung.

Programele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) sunt cele mai vulnerabile la astfel de reduceri, 37% dintre respondenți declarând că organizația lor intenționează să reducă sau să întrerupă cheltuielile în următoarele 12 luni, deși consideră ESG o prioritate pe termen lung. Cu toate acestea, directorii financiari ar trebui să fie prudenți în ceea ce privește reducerea cheltuielilor în acest domeniu, având în vedere importanța sustenabilității în generarea de valoare pe termen lung. În schimb, costurile legate de lanțul de aprovizionare sunt cel mai puțin susceptibile de a fi vizate (24% dintre respondenți), ceea ce sugerează că recentele perturbări au dus la o prioritizare a rezistenței lanțului de aprovizionare și este mai probabil să fie protejate de reducerea costurilor.

„Chiar și cu introducerea obligativității raportării ESG pentru companiile mari, directorii financiari pot ignora necesitatea de a respecta standardele actuale de mediu, ceea ce ar putea duce la amenzi și ar putea avea repercusiuni financiare. Pe lângă pierderea clienților loiali, care au devenit mai conștienți de preocupările socio-economice și de mediu, acest lucru are ca rezultat și un interes scăzut din partea potențialilor investitori”, a declarat Guillaume Macczak.

Echilibrarea eficientă a cerințelor pe termen scurt cu valoarea pe termen lung poate necesita colaborare, cooperare și încredere între liderii financiari și echipa executivă. Cu toate acestea, tensiunile și dezacordurile pot submina acest efort colectiv. 67% dintre liderii financiari intervievați spun că există tensiuni și dezacorduri în cadrul echipelor lor de conducere în ceea ce privește echilibrul dintre prioritățile pe termen scurt și cele pe termen lung.

Sondajul evidențiază faptul că directorul financiar poate juca un rol important în rezolvarea acestor tensiuni și în echilibrarea priorităților pe termen scurt și pe termen lung. Aceștia pot oferi o perspectivă valoroasă asupra procesului de luare a deciziilor, încurajând consensul în cadrul C-suite și ajutând la alinierea deciziilor cu strategia de valoare pe termen lung.

Îndeplinirea acestui rol va necesita un director financiar cu credibilitatea și influența necesare pentru a provoca CEO-ul și echipa executivă. Cu toate acestea, cercetările sugerează că nu toți liderii financiari sunt dispuși să își exprime opinia tot timpul. Mai puțin de o treime dintre respondenți (32%) vorbesc întotdeauna atunci când au o opinie diferită de cea a consensului și numai 30% dintre respondenți provoacă întotdeauna cu tărie membrii echipei executive atunci când nu sunt de acord cu o problemă cheie.

Echilibrul între risc, inovație și transformare

În general, 72% dintre respondenți spun că mentalitățile şi comportamentele tradiționale de back-office încetinesc modernizarea funcției financiare.

Guillaume Macczak adaugă: „În România, climatul investițional continuă să fie influențat de presiunile inflaționiste și de perspectivele macroeconomice, punând accentul pe liderii din domeniul financiar pentru a promova inovația în cadrul companiilor lor, păstrând în același timp practicile de gestionare a riscurilor. Acest lucru îi va ajuta pe directorii financiari să poziționeze finanțele ca un motor strategic pentru dezvoltarea pe termen lung”.

Pe măsură ce directorii financiari caută să creeze funcții financiare digitalizate pentru a stimula o creștere durabilă pe termen lung, prioritățile lor principale sunt transformarea tehnologiei financiare și analiza avansată a datelor. Aceste două domenii au ajuns în fruntea listei de priorități de transformare a directorilor financiari, cu transformarea tehnologiei pe primul loc (selectată de 37%) și analiza avansată a datelor selectată de 27%, alături de sustenabilitate. Acest lucru subliniază importanța analizei datelor pentru a contribui la modelarea viitorului funcţiei financiare ca rol strategic în cadrul organizaţiei. Cu toate acestea, deși resursa umană ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate pentru a contribui la realizarea unei transformări de succes, aceasta este citată doar de 19% dintre respondenți.

Echilibrarea rolului în evoluție al directorului financiar cu seturile de competențe tradiționale

Mulți lideri din domeniul financiar consideră rolul de CFO ca fiind o treaptă spre poziția de CEO, oferind o bază strategică și experiențe valoroase necesare pentru a se pregăti pentru rigorile rolului. 84% dintre respondenți recunosc rolul de CFO ca fiind extrem de provocator, dar afirmă, de asemenea, că nu a existat niciodată un moment mai interesant pentru a fi CFO – în creștere față de 76% dintre respondenții din cadrul sondajului anterior. Această tendință subliniază importanța poziției de CFO pe parcursul carierei și subliniază importanța pregătirii liderilor din domeniul financiar pentru viitoarele oportunități de management.

Așteptările legate de abilităţile directorilor financiari includ extinderea cunoștințelor lor în domenii noi, două treimi dintre respondenții din rândul liderilor financiari (66%) recunoscând disponibilitatea companiilor de a numi directori financiari cu experiență limitată în domeniul financiar. Acest lucru evidențiază o evoluție către valorizarea leadership-ului strategic și inspirațional în detrimentul exclusiv al expertizei în domeniu, semnalând o schimbare față de percepția tradițională a rolului CFO.

Pentru a fi un director financiar de succes, cercetarea evidențiază importanța inteligenței emoționale pentru viitorii directori financiari. Conform concluziilor, principala abilitate așteptată pentru directorii financiari de succes în următorii cinci ani este inteligența emoțională foarte dezvoltată și experiența în domenii legate de oameni, cum ar fi diversitatea, incluziunea și bunăstarea angajaţilor. Pe măsură ce directorii financiari evaluează potențialii angajaţi din echipele lor, ar trebui să acorde prioritate persoanelor care dau dovadă de inteligență emoțională și de capacitatea de a se conecta eficient cu ceilalți.

România are mari șanse de a devansa celelalte ţări din regiunea CESA (regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est și regiunea Asiei Centrale) în ceea ce privește adoptarea diverselor acțiuni pentru schimbările climatice în mai multe domenii, în special în privința acțiunilor legate de furnizori și terți prin parteneriate, fuziuni și achiziții și dezinvestiții, potrivit studiului EY CESA Sustainable Value Study, care pentru România are la bază un sondaj realizat cu 52 de Chief Sustainability Officers (CSO).

Investițiile în inițiative privind schimbările climatice variază pentru fiecare țară CESA, deciziile fiind motivate de diferiți factori. Astfel, Polonia are cel mai scurt termen pentru a deveni carbon-negativă, iar România are cel mai scurt termen pentru reducerea emisiilor și cel mai mic obiectiv de reducere pentru a atinge zero emisii nete. De asemenea, este mai probabil ca Polonia să prioritizeze valoarea oferită clienților, în timp ce agenda României privind schimbările climatice este modelată atât de valorile angajaților, cât și de obiectivele climatice stabilite la nivel global.

În comparație cu alte țări din CESA, respondenții din România consideră că este mai ușor să măsoare progresele înregistrate în agenda privind schimbările climatice comparativ cu măsurarea altor rezultate importante pentru companii. Cu toate acestea, România trebuie să îmbunătățească în continuare colaborarea între managementul executiv și board cu privire la agenda de schimbări climatice.

Companiile reduc emisiile, dar prea lent și insuficient

La nivel CESA, 92% dintre companiile intervievate și-au luat un angajament public privind schimbările climatice până în 2030. În medie, acestea plănuiesc să reducă emisiile cu 33%, dar până în prezent au redus emisiile cu doar 19%.

Lumea are nevoie de o reducere de 45% până în 2030 pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5°C. Cele mai multe angajamente sunt insuficiente – doar 27% dintre acestea intenționează să reducă emisiile cu 45% sau mai mult și doar 38% și-au asumat un angajament până în 2030. Doar 29% dintre respondenți s-au angajat să aibă emisii de carbon negative, iar 15% s-au angajat să atingă net zero.

Un alt aspect confirmat de studiu este faptul că investițiile companiilor în domeniul climei se transformă în beneficiu financiar. Patru din zece companii respondente au obținut o valoare financiară mai mare decât se așteptau. Compromisul dintre realizarea obiectivelor globale legate de planetă şi îndeplinirea obiectivelor de business este adesea o falsă alegere. O abordare holistică a sustenabilității, care include beneficiile financiare, ale angajaților și ale clienților, tinde să se dovedească benefică şi pentru planetă.

Organizațiile care întreprind mai puține acțiuni în domeniul climatic se luptă mai mult cu execuția, în timp ce organizațiile care sunt mai active din acest punct de vedere trebuie să îmbunătățească coordonarea și colaborarea internă. Oportunitățile cheie pentru a face progrese semnificative în ceea ce privește schimbările climatice includ parteneriate mai extinse și investiții în resursa umană.

Șase din zece companii intenționează să investească mai mult anul viitor pentru a aborda schimbările climatice, comparativ cu anul acesta, iar un 25% dintre ele intenționează să aloce semnificativ mai multe fonduri. Crearea de valoare este un considerent esențial, aproape toate organizațiile (99%) având în vedere mai multe tipuri de valoare, atunci când evaluează o inițiativă.

O abordare a sustenabilității bazată pe valoare generează impact financiar

Investițiile alocate schimbărilor climatice generează mai multă valoare decât se așteptau companiile, pe mai multe planuri. Acest lucru se întâmplă în ciuda îngrijorărilor că inițiativele pentru schimbări climatice vor avea un impact negativ asupra performanței financiare (37%) sau vor reduce capacitatea companiei de a face față competiției pe termen scurt (19%). În medie, respondenții spun că de 2,8 ori mai multe dintre inițiativele organizației lor privind schimbările climatice vor avea un impact financiar pozitiv, decât unul negativ (39% față de 14%).

Companiile sunt de 0,5 ori mai predispuse să prioritizeze valoarea financiară faţă de obiectivele globale legate de planetă atunci când evaluează o inițiativă. Studiul arată că impactul inițiativelor climatice pe mai multe tipuri de valoare poate fi benefică atât pentru companii, cât şi pentru societate și planetă. Astfel, planificarea sustenabilității pe termen lung facilitează menținerea bunei evoluții a companiilor sau identificarea unor noi oportunități de a crea valoare.

Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Sondajul nostru arată că acele companii care sunt mai active în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice beneficiază de o performanţă financiară mai bună decât cea preconizată. Conform sondajului, luarea unor măsuri pentru reducerea emisiilor și investițiile în inițiative care abordează schimbările climatice pot chiar accelera performanța financiară. Acesta este un mesaj puternic pentru acele organizații care încă ezită să ia măsuri decisive pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a preveni potențialele consecințe ale schimbărilor climatice asupra activității lor. Înțelegerea și abordarea cerințelor de reglementare emergente și a așteptărilor clienților, precum și optimizarea costurilor de operare prin eficiența energetică și a resurselor, minimizarea deșeurilor și reformularea produselor, deblochează noi oportunități în piață și cresc vânzările și veniturile, ceea ce, în cele din urmă, duce la o performanță financiară mai bună. Acest sondaj confirmă faptul că acțiunea în domeniul climei nu este doar o chestiune de gestionare adecvată a riscurilor, ci este, de asemenea, și poate chiar mai important, o oportunitate care creează valoare pe termen mediu și lung și sporește reziliența unei companii”.

• Planul vine în contextul în care Europa se confruntă cu o concurență acerbă din partea Chinei și a SUA
• Printre acțiunile pe care instituțiile europene și guvernele naționale ar trebui să le aibă în vedere se numără preluarea inițiativei în ceea ce privește ESG, promovarea IMM-urilor și modernizarea regimului fiscal

Studiul EY – Europe Attractiveness Survey 2023 evidențiază șase măsuri pe care instituțiile europene și guvernele naționale trebuie să le adopte pentru a contribui la menținerea încrederii mediului de afaceri și la atragerea mai multor investiții străine directe (ISD).

Sondajul a constatat că, în ciuda concurenței puternice din partea Chinei și a SUA, investitorii sunt în general optimişti în ceea ce privește perspectivele europene. 67% dintre ei – față de 53% în 2022 – declară că au planuri de a stabili sau extinde operațiunile în Europa în 2023. În aceeași proporție au declarat că sunt de părere că atractivitatea Europei va crește în următorii trei ani.

Cu toate acestea, investitorii și-au exprimat îngrijorări serioase în ceea ce privește amenințările la adresa instabilității politice, creșterii costurilor, sarcinilor de reglementare și indisponibilității oamenilor cu competențele potrivite. Prima parte a EY European Attractiveness Survey 2023, publicată în luna mai 2023, a constatat că investițiile străine directe în Europa au stagnat în 2022, crescând cu doar 1% față de 2021 și rămânând cu 7% mai mici decât în 2019, înainte de pandemia COVID-19. În plus, crearea de locuri de muncă prin ISD în Europa a scăzut cu 16% în 2022, față de 2021.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Una dintre cele mai importante concluzii ale datelor din 2022 este creșterea numărului de proiecte de investiții străine directe în mai multe state din Europa de Sud, Centrală și de Est, printre care Italia, Polonia, Portugalia, România și Turcia. România a înregistrat 69 de noi proiecte ISD, o creștere de 86% față de anul trecut. În plus, în pofida unui climat investiţional dificil, există încă motive de optimism în ceea ce privește perspectivele ISD în Europa în 2023: 67% dintre companiile intervievate au «planuri de a stabili sau de a extinde operațiunile în Europa în următorul an», un indicator care și-a revenit puternic după pandemie. În ceea ce privește România, 63% dintre liderii de companii intervievați au menționat că doresc să investească în România în cursul anului viitor, față de 56% anul trecut”.

EY prezintă un plan în șase puncte, bazat pe mai mult de 500 de interviuri cu lideri de companii, pentru a ajuta Europa să rămână competitivă și atractivă pentru investitori. Potrivit planului, guvernele europene ar trebui să adopte următoarele măsuri:

• Reiterarea avantajelor comerciale pentru Europa

Ar trebui creată o nouă viziune, bazată pe stabilitate economică, politică și de reglementare. Europa ar trebui să fie prezentată ca un centru pentru organizaţiile viitorului, cu un mesaj puternic pentru investitori cu privire la modul în care continentul își poate valorifica atuurile actuale, inclusiv în domeniul cercetării și dezvoltării, al proprietății intelectuale și al producției avansate și cum își poate extinde poziția de lider în economia digitală și ecologică.

• Consolidarea sprijinului pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)

IMM-urile angajează aproximativ 100 de milioane de persoane în întreaga Europă, constituind coloana vertebrală a economiei europene și reprezentând jumătate din PIB-ul continentului. Însă sondajul a arătat că mult mai puține IMM-uri decât întreprinderi mai mari intenționează să se extindă în Europa în 2023 (57% față de 79%) și sunt mai puțin optimiste în ceea ce privește perspectivele Europei în următorii trei ani. Trebuie să se facă mai mult pentru a-i convinge pe antreprenori că Europa se angajează să îi ajute să se dezvolte și să le ajute să facă saltul pentru a deveni întreprinderi cu potențial de lider mondial, de la punerea la dispoziție a capitalului de creștere, la facilitarea impactului schimbărilor de reglementare.

• Încurajarea investițiilor în cercetare și dezvoltare, dar și în producție

Sondajul a arătat că cercetarea și dezvoltarea reprezintă principala categorie de investiții noi în Europa în următorii trei ani, 64% dintre directori așteptându-se să își mărească amprenta europeană în domeniul cercetării și dezvoltării. Pentru a realiza acest potențial, factorii de decizie politică ar trebui să continue să încurajeze investițiile în activitățile de înaltă tehnologie care remodelează economia globală. Acest lucru trebuie să includă obiectivul de a plasa Europa în centrul revoluției inteligenţei artificiale prin dezvoltarea unor cadre de reglementare solide care să permită companiilor să valorifice avantajele acesteia, stabilind în același timp parametri clari în ceea ce privește utilizarea ei.

Cu toate acestea, dezvoltarea tehnologiei nu ar trebui să fie singurul obiectiv al Europei. Europa ar trebui să ia în considerare modul în care să încurajeze investițiile de-a lungul întregului lanț valoric și, în special, în ceea ce privește capacitatea de producție – unde doar o treime (33%) dintre directori se așteaptă să crească investițiile. Acest lucru ar permite Europei să profite de industriile și tehnologiile strategice care remodelează economia mondială și să reducă dependențele externe ale Europei, pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice.

• Preluarea inițiativei în ceea ce privește schimbările climatice și ESG

Sondajul a arătat că investitorii recunosc avantajele pe care le oferă poziția de lider pe care Europa o deţine în domeniul mediului, 61% dintre aceștia considerând Europa „mai atractivă” decât concurența în ceea ce privește sustenabilitatea. Europa ar trebui să urmărească creșterea în continuare a ponderii energiilor regenerabile în mixul său energetic și să îmbunătățească accesul la energia decarbonizată, precum și să înfrunte provocarea competitivă a SUA, deoarece în ultimele luni au fost puse în opoziție Green Deal al UE și Inflation Reduction Act al SUA.

• Dezvoltarea viitoarei generații

Sondajul identifică disponibilitatea, calitatea și adaptabilitatea competențelor printre cei mai importanți factori pentru companii, atunci când acestea aleg unde să se stabilească. Într-o perioadă de penurie de resurse umane în multe zone geografice, se așteaptă ca formarea noilor generații de talente în domenii esențiale – precum tehnologia, energia, ingineria, sănătatea sau știința datelor – să se traducă într-un avantaj competitiv pentru Europa. Pe măsură ce devine evident că inteligenţa artificială ar putea perturba enorm piața muncii până în 2030, Europa ar trebui să ia în considerare o abordare coerentă care să alinieze mediul de afaceri și cel educaţional în jurul unor nevoi transformaționale și masive.

• Modernizarea regimurilor fiscale și de reglementare

Principala prioritate a investitorilor în materie de politică fiscală în 2023 este acordarea de credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare, care s-a clasat doar pe locul patru în 2022. Acest lucru poate reflecta investițiile planificate în cercetare și dezvoltare, dar, în sens mai larg, companiile doresc ca regulile, normele și reglementările să fie cât mai stabile posibil. Claritatea este, de asemenea, importantă pentru cadrele de reglementare din Europa. Chiar și în cazul în care politica este încă în curs de elaborare în domenii noi, cum ar fi inteligența artificială și tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon, factorii de decizie politică pot promova încrederea prin oferirea unor reglementări clare cu privire la viitoarele domenii.

• Costurile ridicate ale combustibililor sunt acum principalul motiv care îi determină pe consumatori să cumpere un vehicul electric
• La nivel global, mai mult de jumătate (55%) dintre cei care au în plan să cumpere o mașină intenționează să cumpere un vehicul electric
• 31% dintre respondenți sunt îngrijorați de lipsa stațiilor de încărcare

Consumatorii sunt din ce în ce mai încrezători în ceea ce privește achiziționarea de vehicule electrice (EV), în condițiile în care costurile în creștere ale combustibililor, preocupările legate de mediu și costurile mai mici de proprietate determină o creștere bruscă a intenției de cumpărare a vehiculelor electrice, potrivit unui nou studiu realizat de EY.

EY Mobility Consumer Index 2023, un raport anual lansat în 2020 care oferă informații despre tendințele globale în domeniul auto, arată că, dintre cei care spun că doresc să achiziționeze un vehicul, mai mult de jumătate (55%) intenționează să cumpere un vehicul complet electric sau un vehicul hibrid plug-in în următorii doi ani.

Este important faptul că 38% dintre aceștia spun că preţurile ridicate ale combustibililor pentru vehiculele cu motor cu ardere internă (ICE) reprezintă principalul motiv pentru a cumpăra un VE. Acesta este primul an în care prețul ridicat al combustibililor este citat ca principal motiv pentru trecerea la vehiculele electrice, depășind preocupările legate de mediu și creșterea penalităților pentru vehiculele cu motoare cu ardere internă, care obișnuiau să fie pe primul loc.

Cel mai recent raport arată că încrederea consumatorilor în vehiculele electrice a crescut în mod semnificativ, intenția de cumpărare fiind în creștere pe majoritatea piețelor, inclusiv în SUA (+19%), Suedia (+12%) și Japonia (+11%).

Stimulentele guvernamentale, cum ar fi Legea privind reducerea inflației (IRA) din SUA, au, de asemenea, impact și se așteaptă să ducă la o creștere suplimentară a vânzărilor în acest an.

În China continentală, deși guvernul a pus capăt subvențiilor pentru vehiculele electrice în 2022, înclinația consumatorilor către vehiculele electrice continuă să crească, determinată de o combinație între eforturile sporite ale producătorilor de automobile în cercetare și dezvoltare, prețurile competitive și disponibilitatea mai largă a modelelor accesibile.

SUV-urile sunt tipul preferat de cei mai mulţi potențialii cumpărători de VE în toate zonele geografice. În timp ce 43% dintre respondenți își arată intenția de a cumpăra un e-SUV, 33% înclină spre achiziționarea unui sedan.

Aproximativ 88% dintre respondenți își arată disponibilitatea de a plăti o primă pentru EV-uri, față de 80% în 2022. Un procent care variază de la 11% până la 20% este prima de preț pe care majoritatea respondenților se declară dispuși să o plătească pentru un EV.

Mihai Drăghici, Partener, Consultanţă, EY România: „Piața vehiculelor electrice din România este în creștere rapidă, în conformitate cu tendințele globale. EV-urile din România capătă acum o cotă de piață semnificativă, de 10% în mai 2023, în timp ce automobilele diesel reprezentau 13%. Tendința indică o traiectorie promițătoare spre un viitor în care înmatriculările de EV-uri vor depăși mașinile diesel, posibil chiar de anul viitor. Această schimbare reflectă, de asemenea, preferința din ce în ce mai mare pentru mobilitatea sustenabilă în România”.

În ciuda optimismului general, există îngrijorări persistente în rândul consumatorilor

În timp ce îngrijorările legate de costurile inițiale de achiziție s-au diminuat, odată cu apariția unor modele mai accesibile, 31% dintre respondenți spun că lipsa stațiilor de încărcare este cea mai mare îngrijorare a lor atunci când se gândesc să cumpere un vehicul electric.

Această îngrijorare se confirmă pe mai multe piețe, cum ar fi SUA, China, Marea Britanie sau Germania și aici încărcarea vehiculelor electrice fiind considerată cea mai mare preocupare.

• Totalul împrumuturilor bancare din zona euro va înregistra o creștere modestă, de 2,1% în 2023 și de 1,7% în 2024, pe fondul unor rate ale dobânzii ridicate și în creștere și al unei inflații mari
• Germania va înregistra cea mai accentuată încetinire a creșterii anuale a împrumuturilor în 2023 (de la 6,9% în 2022, la 2,8% în acest an), iar băncile spaniole vor raporta o contracție netă a împrumuturilor (-1,2%) în 2023
• Împrumuturile neperformante vor crește marginal în zona euro în acest an, Spania și Italia urmând să raporteze cele mai ridicate rate, din cauza volumului mare de credite ipotecare cu rată variabilă
• Creșterea împrumuturilor bancare în regiune se va accelera din 2025, cu un avans preconizat de 3,3%, și de 3,9% în 2026, pe măsură ce cererea de credite începe să revină

Creșterea creditării bancare în zona euro este prognozată să încetinească, de la un vârf al ultimilor 14 ani atins în 2022 (de 5%) și să înregistreze creșteri modeste în 2023, de 2,1% și de 1,7% în 2024, pe măsură ce cererea de împrumuturi în regiune scade, potrivit celor mai recente previziuni economice ale EY privind împrumuturile bancare europene.

Zona euro a intrat oficial în recesiune în primul trimestru din 2023 și, deși se preconizează că încetinirea va fi doar superficială și de scurtă durată, piețele europene continuă să se confrunte cu o inflație ridicată și cu o creștere fără precedent a ratelor dobânzilor. Prin urmare, se așteaptă ca volumele de creditare să fie puse la încercare de o scădere a cererii de credite, cel puțin în următorii doi ani.

Se preconizează că Germania – cea mai mare economie din zona euro – va înregistra cea mai accentuată încetinire a creșterii nete a împrumuturilor în acest an (de la 6,9% în 2022, la 2,8% în 2023), în principal din cauza creșterii slabe a PIB-ului și a impactului majorării ratelor dobânzilor asupra unei piețe imobiliare care se contractă rapid. Deși se preconizează că va înregistra o încetinire mai modestă a creșterii, se așteaptă ca împrumuturile bancare spaniole să se contracte cu -1,2% în 2023, nefiind ajutate de un început de an slab, înainte de a reveni la o creștere de 1,2% în 2024.

Privind dincolo de următorii doi ani, în pofida volatilității semnificative a pieței în sectorul bancar european (și mai larg) și a incertitudinii geopolitice, se preconizează că totalul împrumuturilor din zona euro va crește cu 3,3% în 2025 și cu încă 3,9% în 2026. Această creștere va fi determinată de dispariția impactului șocului prețurilor energiei de anul trecut la nivel mondial și de reducerile de dobândă preconizate de Banca Centrală Europeană în 2024, care ar trebui să stimuleze cheltuielile, să sprijine încrederea consumatorilor și a companiilor și să crească cererea de credite.

Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Managing Partner, comentează: „Deși zona euro a intrat în recesiune tehnică la începutul acestui an și ratele dobânzilor continuă să crească, scăderea prețurilor la energie înseamnă că perspectivele economice ale Europei sunt mai bune decât se așteptau mulți cu câteva luni în urmă, iar creditarea bancară va rămâne în teritoriu pozitiv. Cu toate acestea, în condițiile în care gospodăriile și companiile din întreaga Europă continuă să se confrunte cu o inflație ridicată și în condițiile în care incertitudinea predomină, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, este de înțeles că cererea de împrumuturi – pentru ca întreprinderile să investească sau consumatorii să cumpere o casă, să plece în vacanță sau să achiziționeze articole de valoare mare – încetinește față de vârful recent. O scădere a cererii de împrumuturi are un impact direct asupra creditorilor, dar, în mod colectiv, băncile europene au acumulat o poziție solidă de capital în ultimii zece ani și jumătate și rămân rezistente. Volatilitatea continuă a pieței și provocările geopolitice le vor pune însă la încercare rezistența în acest an și în anul următor, iar sectorul bancar european va continua să funcționeze cu un optimism prudent”.

Creditarea ipotecară va încetini la cea mai slabă rată din ultimul deceniu

Creditele ipotecare reprezintă un procent semnificativ din totalul împrumuturilor în cadrul zonei euro, iar încetinirea prognozată a creșterii creditelor ipotecare la 1,4% pe parcursul anului 2023 ar reprezenta cea mai slabă creștere de la an la an din 2014 și o decelerare bruscă față de creșterea de 4,9% din 2022. Creșterile ratelor ipotecare, piețele imobiliare europene mai slabe (în special, în Germania) și o înăsprire continuă a criteriilor de creditare acționează pentru a reduce atât cererea, cât și disponibilitatea creditelor ipotecare.

Previziunile EY privind împrumuturile bancare europene prevăd o creștere a creditelor ipotecare până la 2,5% în 2024, la 3,0% în 2025 și la 3,5% în 2026.

Creșterea împrumuturilor pentru întreprinderi va încetini la 3% în acest an și la doar 0,9% în 2024.

Creșterea creditării bancare pentru companiile din zona euro va scădea de la vârful recent de 5,5% în 2022 (cel mai rapid din 2008 încoace), la 3,0% în acest an și la doar 0,9% în 2024, cu contracții pe piețele din Germania și Franța. Creșterea este marginală în 2024 din cauza efectului întârziat al ratelor dobânzilor mai mari din anii anteriori asupra investițiilor întreprinderilor și a împrumuturilor asociate. Se preconizează că împrumuturile acordate companiilor își vor reveni în 2025 (creștere de 3,5%) și vor ajunge la o creștere de 4,5% în 2026, deoarece se estimează o îmbunătățire a condițiilor economice.

Împrumuturile acordate companiilor din zona euro continuă să fie puternic afectate de incertitudinea economică, de volatilitatea pieței, de creșterea ratelor dobânzilor și de creșterea prețurilor la energie. Cu toate acestea, se preconizează că impactul acestor aspecte se va diminua în cursul acestui an și până în 2024, iar cererea de credite pentru finanțarea investițiilor va crește pe măsură ce perspectivele economice se vor îmbunătăți treptat.

Scăderea inflației va avea implicații mixte pentru creditele de consum

Se estimează că împrumuturile negarantate vor crește cu 2% în acest an și cu 1,9% în 2024 în întreaga zonă euro. Acest nivel este scăzut în raport cu standardele de dinaintea pandemiei, când creșterea a fost în medie de 5% în perioada 2015-19. Deși o scădere prognozată a inflației ar sprijini cheltuielile discreționare ale consumatorilor, aceasta ar cântări, de asemenea, asupra creșterii cheltuielilor în numerar și a finanțărilor asociate prin intermediul cardurilor de credit și al împrumuturilor personale.

Piețele europene puternice ale forței de muncă și o redresare constantă a încrederii consumatorilor ar trebui să susțină cererea viitoare de credite de consum, iar prognoza EY European Bank Lending Forecast se așteaptă la o accelerare a creșterii creditării în 2025, ajungând la 3,9%, și la 3,2% în 2026.

Se așteaptă ca pierderile din credite să crească marginal

O economie slabă a zonei euro va determina probabil o creștere a creditelor neperformante în toate formele de creditare bancară, dar EY European Bank Lending Forecast nu se așteaptă la creșteri semnificative în acest an și cu siguranță nu la nivelurile înregistrate în timpul și după criza datoriilor din zona euro. Se preconizează că împrumuturile neperformante ca pondere în totalul împrumuturilor în întreaga zonă euro vor crește cu 2,6% în 2023 și cu 3,9% în 2024, de la 1,8% în 2022, pe măsură ce efectul întârziat al ratelor mai mari ale dobânzilor se acumulează. Pentru context, ratele creditelor neperformante au atins un nivel maxim de 8,4% în 2013.

Se preconizează că Spania și Italia vor înregistra cele mai mari rate ale creditelor neperformante în 2023, de 4,2% și, respectiv, 4,4%, în parte din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rată variabilă de pe ambele piețe.

Reglementările și criteriile de creditare mai stricte de după criza financiară globală ar trebui să însemne că debitorii de credite ipotecare sunt mai în măsură să facă față unor rate mai mari, în timp ce economiile acumulate de gospodării în timpul pandemiei și ratele scăzute ale șomajului din întreaga regiune ar trebui să ofere o soluție de sprijin împotriva creșterii costurilor serviciului datoriei. În ceea ce privește companiile, o îmbunătățire a perspectivelor atât pentru prețurile la energie, cât și pentru inflație și creșterile recente raportate la marjele de profit ar trebui să acționeze pentru a limita creșterea ponderii creditelor neperformante.

Nigel Moden, EY EMEIA Banking and Capital Markets Leader, comentează: „Realizarea unei creșteri a creditării în vremuri turbulente necesită o bază de capital solidă și un nivel ridicat de încredere din partea debitorilor. Aceștia sunt pilonii principalelor bănci din zona euro, care continuă să înregistreze o creștere a împrumuturilor acordate gospodăriilor și întreprinderilor, în pofida unui context economic mai lent. Rezistența și acțiunile decisive ale Europei în fața provocărilor recente din sectorul bancar – care au reprezentat riscuri pentru piețele globale – ilustrează acest lucru. Băncile din zona euro au dat dovadă de unitate și de soliditate a capitalului, acționând rapid pentru a preveni apariția unor valuri economice grave în regiune. În timp ce creșterea creditării bancare va încetini pe termen scurt, cu o creștere deosebit de scăzută anul viitor, iar pierderile din împrumuturi vor crește, nivelurile de depreciere rămân cu mult sub cele înregistrate după criza financiară, iar cererea globală de împrumuturi se așteaptă să se redreseze până în 2025”.

Germania – se pregătește pentru cea mai accentuată scădere a creșterii creditării dintre principalele economii din zona euro

Se preconizează că Germania va înregistra în acest an cea mai mică rată de creștere a PIB-ului dintre principalele economii din zona euro, în mare parte din cauza activității slabe de la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, precum și a condițiilor dificile pentru sectorul său industrial. Cu toate acestea, scăderea recentă a prețurilor la energie ar trebui să limiteze orice încetinire. În general, se preconizează că PIB-ul german va scădea cu 0,4% în acest an, înainte de a crește cu 1,2% în 2024.

Perspectivele de creștere a împrumuturilor bancare în Germania în acest an sunt, de asemenea, preconizate a fi slabe, deși se așteaptă în continuare să depășească alte piețe din zona euro. Se preconizează o încetinire a ritmului de creștere a creditării bancare globale de la 6,9% în 2022, la 2,8% în 2024. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu 0,5% în 2023 – cea mai slabă creștere din 2009 – după o creștere de 5,3% în 2022.

Creditele de consum sunt prognozate să înregistreze o creștere de 0,6% în 2023, înainte ca creșterea să se accelereze la 1,8% în 2024. În ceea ce privește creditarea întreprinderilor, se preconizează că stocul de credite pentru întreprinderi va încetini la o creștere de 4,7% – de la 8,9% în 2022 – înainte de a se contracta cu -0,4% în 2024, pe măsură ce efectul întârziat al ratelor ridicate ale dobânzilor se va resimți în investițiile întreprinderilor.

Franța – demonstrează o rezistență mai mare faţă de alte state din zona euro

Economia franceză a dat dovadă recent de o rezistență mai mare decât cea a zonei euro în general. PIB-ul francez a crescut cu 0,2% în primul trimestru din 2023, deși acest lucru s-a datorat în mare parte exporturilor nete. În general, în cadrul previziunilor EY privind împrumuturile bancare europene se așteaptă ca în a doua jumătate a anului 2023 creșterea să fie moderată, din cauza inflației și a prețului ridicat al produselor de bază care apasă asupra cererii, iar creșterea anuală a PIB-ului este prognozată la 0,5%.

Se preconizează că totalul împrumuturilor bancare va crește cu 3,6% în 2023, stimulat de creșterea împrumuturilor ipotecare, care a depășit alte economii importante din zona euro. Cu toate acestea, deși se preconizează că împrumuturile ipotecare din Franța vor crește cu 3,2% în acest an, acest lucru reprezintă o încetinire comparativ cu 5,5% în 2022. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, se preconizează o revenire a creșterii la 4,6% în 2024. Creditele de consum sunt prognozate să crească cu 2,6% în 2023, în scădere de la 3,5% în 2022, iar creșterea creditelor pentru întreprinderi este preconizată să încetinească la 4,2% în 2023, de la 7,3% în 2022, și, similar pieței germane, să se contracte (-0,4%) în 2024. Totuși, se așteaptă o revenire la creștere în 2025, toate tipurile de împrumuturi urmând să își revină.

Spania – împrumuturile ipotecare au scăzut puternic la începutul anului 2023

În urma unui început relativ puternic în 2023, PIB-ul spaniol este prognozat să crească cu 2,3% în 2023, în evoluție față de creșterea de 0,8% prevăzută în ultima prognoză EY European Bank Lending Forecast. Acest lucru se datorează, în principal, sectorului energetic bine diversificat al Spaniei, economiei sale axate pe servicii și redresării continue a sectorului turistic.

Cu toate acestea, în ceea ce privește totalul împrumuturilor bancare, EY European Bank Lending Economic Forecast prevede că băncile spaniole se vor contracta cu -1,2% în 2023, reflectând slăbiciunea de la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023. Dintre categoriile de împrumuturi, se preconizează că doar creditele de consum vor raporta o creștere. Prognoza EY European Bank Lending Forecast preconizează o creștere a creditului de consum de 3,1% în 2023.

Se preconizează că împrumuturile pentru întreprinderi vor scădea cu 2,1% în acest an, înainte de a crește cu 1,5% în 2024. În ceea ce privește creditele ipotecare, EY European Bank Lending Forecast prezice o contracție de -1,7% în acest an, în mare parte din cauza structurii creditelor ipotecare spaniole, în care marea majoritate sunt contracte cu rată variabilă, ceea ce înseamnă că piața imobiliară este expusă mai devreme la creșterea ratelor dobânzii, decât multe alte țări din zona euro.

După ce pierderile din credite au scăzut la 3,5% în 2022 – cel mai mic nivel din 2007 încoace – se preconizează că acestea vor crește la 4,2% în acest an și la 5,8% în 2024.

Se așteaptă o revenire la creștere în toate formele de creditare începând de anul viitor, iar totalul împrumuturilor bancare ar urma să crească cu 1,2% în 2024 și cu 3,2% în 2025.

Italia – creștere lentă în 2023

Scăderea prețurilor angro la energie, activitatea puternică din domeniul construcțiilor și o redresare a turismului au stimulat PIB-ul italian în primul trimestru din 2023. Creșterea PIB-ului este prognozată la 1,2% în acest an și la 0,9% în 2024. Totuși, aceste rate reprezintă o încetinire față de creșterea de 3,8% din 2022.

În ceea ce privește creditarea bancară globală, prognoza prevede o creștere de 0,6% în 2023. Creditele ipotecare sunt prognozate să crească cu 1,4% în acest an, în scădere de la 4,2% în 2022. Creditele de consum ar urma să crească cu 2,3% în acest an, în timp ce împrumuturile pentru întreprinderi ar urma să se contracte cu -0,2%, înainte de a crește la o creștere de 0,8% în 2024. La fel ca în cazul celorlalte economii importante din zona euro, se așteaptă o revenire la creștere pentru toate formele de creditare începând cu 2024, cu o creștere totală prognozată de 1,3%, care va ajunge la 3,1% în 2025.

Autor: Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România

• Reglementările SFIA din legislația românească sunt susceptibile de îmbunătățiri semnificative
• Este necesară extinderea ariei de impozite acoperite pentru a face din procedura de obținere a SFIA o practică obișnuită pentru contribuabili
• Pe lângă cadrul legislativ, mai puțin atractiv în acest moment, SFIA trebuie să aibă și o aplicabilitate mai facilă pentru companii

Legislația fiscală din România permite, conform Codului de procedură fiscală, obținerea de către contribuabili din partea autorităţilor de profil (în speță, Ministerul Finanțelor) a unei soluții fiscale pentru reglementarea unei situații viitoare, pe care contribuabilul anticipează că o va avea de rezolvat. Cu alte cuvinte, soluția fiscală anticipată (SFIA) poate fi solicitată, contra cost, organului fiscal, iar cererea pentru emiterea soluţiei fiscale se depune pentru o singură situaţie fiscală principală, care se va întâmpla la o dată ulterioară depunerii acesteia.

Teoretic, soluția fiscală anticipată este concepută pentru a veni în sprijinul contribuabililor, în realitate însă, reglementările legislației din România sunt susceptibile de îmbunătățiri semnificative față de actualele prevederi pe care le conține OMF nr. 1178/2023.

Punctele-cheie care consideră mediul de afaceri că ar trebui radical îmbunătățite se referă, înainte de toate, la criteriile pe baza cărora ANAF poate lua în considerare sau nu o astfel de cerere, respectiv situațiile în care Ministerul Finanțelor poate decide respingerea SFIA, ceea ce creează o disproporție uriașă între drepturile/obligațiile autorităților fiscale vizavi de contribuabil.

Totul ține de scopul/aria de acoperire a SFIA și efectiv de obținerea unei soluții fiscale anticipate, astfel că este important nu doar să existe un cadru legislativ, mai puțin atractiv în acest moment, dar și o aplicabilitate mai facilă pentru companii.

Printre aspectele care ar putea fi semnificativ îmbunătățite se numără aspecte de fond, dar și de formă ale ordinului menționat. Exemplele includ, între altele, aspecte legate de neincluderea impozitelor şi taxelor locale în scopul SFIA, diverse aspecte procedurale, între care condiţiile în care se acceptă sau se respinge cererea de SFIA, inclusiv opozabilitatea şi revocarea SFIA de către autoritățile fiscale.

Care este mecanismul Soluției Fiscale Anticipate?

Soluţia fiscală individuală anticipată este actul administrativ emis de organul fiscal central (Ministerul Finanțelor) în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului referitoare la reglementarea unei situaţii fiscale de fapt viitoare.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, soluţia fiscală individuală anticipată este opozabilă şi obligatorie faţă de organul fiscal, numai dacă termenii şi condiţiile acestora au fost respectate de contribuabil. Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate este de până la șase luni, iar emiterea unei soluţii fiscale individuale anticipate se obține contra cost, astfel:

• echivalentul a 5.000 euro pentru contribuabilii mari şi contribuabilii nerezidenţi și echivalentul în lei a 3.000 euro pentru celelalte categorii de contribuabili.

Cererea trebuie să includă:

• descrierea în detaliu a situației fiscale specifice pentru care se solicită soluția anticipată;
• argumente și referiri la aplicarea legislației fiscale și a convențiilor fiscale internaționale;
• documente relevante care susțin cererea;
• referințe la legislația fiscală aplicabilă și interpretările administrative care să susțină cererea;
• concluziile pe care contribuabilul le solicită.

OMF nr. 1178/2023 reiterează prevederile referitoare la soluția fiscală anticipată, rămân însă o serie de aspecte care ar putea fi mult îmbunătățite în sprijinul de facto al contribuabililor, de formă și de fond deopotrivă.

Predictibilitatea fiscală – obligatorie pentru un mediu de afaceri stabil

Pentru a asigura utilitatea SFIA, ar fi obligatorie și necesară, de exemplu, extinderea ariei de impozite acoperite, tocmai pentru a face din procedura de obținere a SFIA o practică obișnuită pentru contribuabili. Pe de altă parte, deși legislația în această speță există de ceva timp în România, obţinerea unei soluții financiare anticipate este un proiect încă anevoios și birocratic.

Deși în toate mediile – de business, academice și chiar ANAF – se vorbește despre predictibilitate fiscală, ca un element absolut obligatoriu unei economii funcţionale, care ar putea fi asigurată de procedurile SFIA, pentru un contribuabil obținerea ei este încă foarte dificilă. Iar faptul că emiterea unei soluţii fiscale individuale anticipate suportă o taxă de emitere relativ însemnată, nu este aspectul cel mai important comparativ cu altele din ordinul menționat.

Predictibilitatea fiscală, alături de predictibilitatea legislativă, prin asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru un contribuabil, primează. Dacă acesta își dorește să obțină o soluție pentru a rezolva o situație fiscală viitoare (anticipată prin planul de afaceri), aceasta este mult mai importantă comparativ cu suma plătită la ANAF, tocmai pentru a-și putea asigura derularea afacerilor într-un mediu fiscal stabil.

Semnalele și propunerile mediului de afaceri din România sunt ample și susțin clarificarea, claritatea şi modificarea unor puncte din actualele prevederi ale OMF nr. 1178/2023, dar și completarea pentru extinderea ariei de aplicabilitate SFIA. Nu mai puțin importante de menționat sunt și situațiile în care Ministerul Finanțelor poate decide respingerea SFIA, ceea ce creează o disproporție uriașă între drepturile/obligațiile autorităților fiscale vizavi de contribuabil.

În cazul în care reglementările din acest moment referitoare la SFIA nu vor fi îmbunătățite pe aspectele menționate mai sus, este posibil că antreprenorii și companiile, descurajați de criteriile actuale de încadrare în obținerea unei soluții fiscale anticipate, să renunțe la acest instrument conceput tocmai pentru a le susține deciziile de business. SFIA vă rămâne, astfel, doar pe hârtie, fară aplicabilitate practică în sensul asigurării predictibilității fiscale de care este nevoie în România.

• 90% dintre directorii financiari și liderii din domeniul fiscal se așteaptă la un impact „semnificativ” sau „moderat” al eroziunii bazei de impozitare și de transfer al profiturilor – BEPS 2.0 –, dar numai 30% au realizat și o evaluare a impactului
• 51% dintre respondenți spun că se luptă cu motivarea angajaţilor și evitarea epuizării
• 95% sunt dispuși să co-subcontracteaze activitățile fiscale și financiare în următorii doi ani

Schimbarea rapidă a reglementărilor creează o provocare semnificativă pentru departamentele fiscale și financiare, potrivit celui mai recent studiu EY Tax and Finance Operations Survey (TFO). Pe fondul acestor provocări, funcțiile fiscale și financiare se confruntă cu potențiale reduceri bugetare din cauza unui mediu economic turbulent, în timp ce își transformă simultan funcțiile. Sondajul a intervievat 1.600 de directori financiari, șefi de departamente fiscale și profesioniști din domeniul financiar din 18 industrii și a constatat că, deși un număr tot mai mare de funcții fiscale și financiare se transformă – 96% dintre companii, față de 84% în urmă cu cinci ani –, presiunile la care aceștia sunt expuși devin tot mai intense și mai urgente.

Pregătirea în materie de reglementare sporește provocările

Multe companii mari la nivel mondial se pregătesc pentru reforme radicale pe măsură ce guvernele implementează normele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)/G20 privind eroziunea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS) 2.0, inclusiv impozitele minime globale în cadrul Pilonului II. Sondajul arată că 90% dintre respondenți se așteaptă la un impact „semnificativ” sau „moderat” al BEPS 2.0, dar numai 30% dintre aceștia au realizat o evaluare a impactului BEPS.

Dincolo de BEPS 2.0, o serie de alte aspecte complexe legate de conformitate pun o presiune în plus pe responsabilii fiscali și financiari. Printre acestea se numără impozitul minim alternativ pe profit din SUA, taxele ecologice și de durabilitate, mecanismul UE de ajustare la frontiera de carbon și ritmul accelerat al țărilor care trec la facturarea electronică. Și, nu în ultimul rând, companiile se confruntă cu o creștere bruscă a solicitărilor formale și informale de informații fiscale și financiare din partea autorităților.

Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România: „Marile întreprinderi multinaționale trebuie să își adapteze practicile de contabilitate fiscală pentru o serie de schimbări care urmează să intre în vigoare în 2024. Pe baza legislației adoptate și a recomandărilor OCDE emise până în prezent, apar câteva provocări de contabilitate fiscală generate de sfera și semnificația impozitului minim global. Acestea includ, de exemplu, adresarea întrebărilor potrivite cu privire la date și construirea/implementarea unui model de calcul. În această etapă, întârzierile nu mai sunt o opțiune și o evaluare cuprinzătoare a pregătirii pentru Pilonul II BEPS include evaluarea regulilor tehnice, a cerințelor de date, a cerințelor de sistem și proces, precum și cerințele de investiții – oameni, tehnologie și managementul schimbărilor”.

Valorificarea puterii noilor tehnologii

Transformarea funcțiilor fiscale și financiare în operațiuni moderne, bazate pe date, este determinată de mai mulți factori, unul special fiind cerința de a răspunde autorităților fiscale, care solicită din ce în ce mai mult date în timp real. De asemenea, companiile doresc ca funcțiile lor fiscale și financiare să ofere consultanță strategică cu privire la direcția generală a afacerii și să facă acest lucru rapid și eficient. Cu toate acestea, 48% dintre respondenți menționează că lipsa unui plan durabil pentru date și tehnologie este cel mai mare obstacol în calea realizării acestei viziuni.

Liderii din domeniul fiscal și financiar sunt, de asemenea, sceptici cu privire la faptul că tehnologiile emergente, precum inteligența artificială generativă (AI), vor avea un impact asupra activității lor. 85% declară că nu cred că instrumentele de inteligență artificială generativă vor contribui la creșterea eficienței și eficacității în cadrul funcției fiscale.

Departamentele fiscale se confruntă cu provocări legate de angajaţi

Studiul a arătat că liderii din domeniul fiscal se confruntă cu o serie de probleme legate de angajaţi. 51% dintre ei spun că au dificultăți moderate sau semnificative în ceea ce privește motivarea angajaţilor și evitarea epuizării în cadrul echipelor. În acelaşi timp, 63% spun că angajații lor vor trebui să își sporească competențele tehnice fiscale cu noi date, procese și abilități tehnologice în următorii trei ani. Un procent de 29% consideră că nu au suficienți profesioniști cu înaltă calificare capabili să monitorizeze, să evalueze și să implementeze schimbările legislative și de reglementare fiscală din întreaga lume.

În mod special, respondenții care își co-subcontractează 25% sau mai puțin din volumul de muncă sunt mai predispuși să raporteze că se luptă cu aceste probleme, decât cei care externalizează mai mult.

Co-sourcing-ul crește ca soluție

Aceste presiuni colective determină companiile să își analizeze opțiunile pentru a crea modele de operare fiscală moderne și agile, iar co-sourcing-ul cu terți apare ca o modalitate preferată de a realiza acest lucru. 95% dintre companii sunt acum mai degrabă predispuse să co-subcontracteze activitățile lor fiscale și financiare, în creștere cu 22 de puncte procentuale din 2020. Între timp, 35% dintre companii spun că co-sourcing-ul cu un furnizor care are capacități semnificative în ceea ce privește datele, tehnologia și furnizarea de centre de servicii partajate este cea mai importantă schimbare pe care trebuie să o facă în modelul lor de operare.

Mai mult de jumătate (59%) spun că abilitatea de a-și dezvolta echipa și de a le oferi oamenilor oportunități de a lucra la activități mai strategice este cel mai important beneficiu al parteneriatului cu un furnizor pentru co-sourcing-ul activităților de conformitate fiscală și raportare statutară în mai multe țări, în timp ce 18% identifică economiile de costuri ca fiind cel mai mare beneficiu.