• Incertitudine în privința creșterii economice la nivel global în aproximativ toate țările, prudența prevalează
• Statele Unite ale Americii rămân în continuare o piață cheie pentru creștere, însă China reduce decalajul față de Statele Unite
• Conflictele comerciale, incertitudinea privind politicile publice, problemele geopolitice și deficitul de competențe influențează puterea economiei globale și creșterea acesteia

Aproximativ 30% dintre liderii de afaceri consideră că ritmul creșterii economice globale va scădea  în următoarele 12 luni. Procentul este de aproape 6 ori mai mare față de nivelul de 5% înregistrat anul trecut – un salt record în ceea ce privește pesimismul. Acesta este unul dintre rezultatele cheie a celei de-a XXII-a ediții a raportului anual CEO Survey derulat de PwC la nivel global, pe un eșantion de peste 1.300 de executivi și lansat în cadrul întâlnirii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos. Rezultatul este în antiteză cu recordul de optimism privind perspectivele de creștere ale economiei mondiale, înregistrat în ediția de anul trecut a raportului, de la 29% la 57%.

Cu toate acestea, nu toate concluziile  sunt sumbre: 42% dintre executivi văd în continuare o îmbunătățire a perspectivelor economice, deși procentul este semnificativ mai mic comparativ cu cel de 57% înregistrat în 2018. Per ansamblu, așteptările executivilor cu privire la creșterea economică globală sunt mai polarizate anul acesta, dar tendința generală este de a previziona scăderi ale ritmului de creștere. Cea mai pronunțată schimbare a fost observată în rândul directorilor executivi din America de Nord, unde optimismul a scăzut de la 63% în 2018 la 37%, cel mai probabil din cauza estompării efectelor stimulentelor fiscale și a tensiunilor comerciale tot mai crescute. Executivii din Orientul Mijlociu se așteaptă de asemenea la o scădere a ritmului  creșterii economice, cu cei care se declară optimiști în privința perspectivelor economiei globale scăzând de la 52% la 28%, datorită incertitudinilor economice tot mai crescute în regiune.

La nivel local, 38% dintre executivii români consideră că economia globală își va încetini creșterea. Procentul este aproape de trei ori mai mare față de cel înregistrat anul trecut (13%). La polul opus, 33% dintre directorii generali din România au declarat că văd o accentuare a acesteia. Gradul de optimism a scăzut, raportat la anul trecut când 49% se așteptau ca economia globală să aibă o creștere mai mare.

De asemenea, scăderea optimismului directorilor executivi a influențat  planurile de creștere pe care aceștia le aveau, dincolo de granițele propriilor țări. Statele Unite ale Americii rămân, cu o marjă mică, în continuare pe prima poziție în topul țărilor cele mai importante pentru creșterea afacerilor companiilor,  cu 27% dintre  executivi indicând acest lucru, o scădere semnificativă totuși de la 46% care declarau acest lucru în 2018. A doua cea mai atractivă piață, China, a înregistrat de asemenea o scădere, 24% comparativ cu 33% în 2018. Per ansamblu, India este performera ediției de anul acesta, depășind recent China în clasamentul economiilor majore cu cea mai rapidă dezvoltare¹.

„Părerile exprimate de executivi reflectă perspectivele economice majore, care își ajustează în scădere previziunile pentru 2019”, a spus Bob Moritz, Global Chairman, PwC. „Odată cu escaladarea tensiunilor comerciale și a protecționismului, este normală scăderea încrederii.”

Încrederea în creșterea veniturilor companiilor pe termen scurt a scăzut dramatic

Neliniștea legată de creșterea economică globală contribuie la scăderea încrederii executivilor în privința perspectivelor pe care propriile companii le au pe termen scurt. Astfel, 35% dintre respondenți afirmă că sunt foarte încrezători în perspectivele propriei organizații de a-și crește veniturile în următoarele 12 luni, în scădere de la 42% în raportul de anul trecut.

Și în România procentul executivilor care sunt „foarte încrezători” în perspectivele propriilor companii a scăzut ușor, de la 38% în 2018, la 32% anul acesta.

„Directorii generali au în continuare încredere în tendințele de creștere economică atât la nivel mondial, cât și în ceea ce privește propriile companii. Există premise bune pentru dezvoltarea afacerilor, dar pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie de un mediu economic stabil și predictibil. Această din urmă caracteristică este elementul pe care mulți executivi își planifică creșterea și dezvoltarea afacerilor. Este important dialogul permanent între factorii decizionali în politica economică și fiscală și mediul de afaceri astfel încât dezvoltarea afacerilor din România și continuarea programelor investiționale să poată fi planificate pe baze solide,” a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Dacă privim mai atent la rezultatele specifice ale câtorva țări, observăm faptul că sentimentul executivilor este similar cu cel privind  perspectivele economiei globale:

• În China, se înregistrează o scădere a încrederii în privința perspectivelor de creștere a propriilor companii, de la 40% în 2018 la 35% anul acesta, din cauza războiului comercial, tarifelor instituite de Statele Unite ale Americii și scăderii producției industriale;
• În Statele Unite, se înregistrează o scădere a încrederii de la 52% la 39% în 2019, din cauza tensiunilor comerciale și a încetinirii creșterii economice;
• În Germania, se înregistrează o scădere a încrederii de la 33% în 2018 la 20% anul acesta din cauza tensiunilor comerciale, a frânării economiei și a riscului unui Brexit fără acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană;
• În Argentina se observă o scădere a gradului de încredere al executivilor, de la 57% la 19%, pusă pe seama recesiunii și a colapsului monedei naționale;
• În Rusia scăderea de la 25% la 15% este pusă pe seama declinului exportului, volatilității cursului de schimb și a creșterii șomajului.

Pentru a genera venituri în creștere în acest an, executivii se vor baza în proporție de 77% pe eficiența operațională și 71% pe creșterea organică.

Topul piețelor pentru creștere: Se păstrează încrederea în Statele Unite drept cea mai importantă piață pentru perspectivele de dezvoltare a companiilor, în ciuda scăderii semnificative a nivelului de optimism

Statele Unite își păstrează, pentru următoarele 12 luni, prima poziție în topul piețelor care vor genera creștere pentru companii. Cu toate acestea, mulți directori generali se uită, de asemenea, și către alte piețe. Acest fapt este reflectat și de semnificativa scădere, de la 46% în 2018 la 27% în 2019, pe care Statele Unite o resimt în topul țărilor cu potențial de creștere. China a redus din decalajul față de Statele Unite, suferind, de asemenea, o scădere a încrederii de la 33% în 2018 la 24% în 2019.

Drept rezultat al războiului comercial cu Statele Unite, directorii executivi din China și-au diversificat opțiunile privind piețele pe care pot obține creștere. În această situație, doar 17% mizează pe Statele Unite, în scădere de la 59% față de anul trecut.

Celelalte trei țări care completează topul primelor cinci teritorii care oferă potențial de creștere sunt: Germania cu 13%, în scădere de la 20%; India cu 8%, în scădere de la 9% și Regatul Unit cu 8%, în scădere de la 15% în 2018.

Amenințări la adresa creșterii: generate de economie, nu existențiale

Pe măsură ce indicatorii previzionează o încetinire a economiei globale, executivii și-au îndreptat atenția spre modul în care companiile se pot adapta la creșterea populismului din țările în care își desfășoară activitatea. Războaiele comerciale², incertitudinile privind politicile publice, precum și protecționismul au înlocuit terorismul, schimbările climatice și creșterea poverii fiscale în topul primelor zece amenințări la adresa creșterii economice.

Din rândul directorilor executivi „extrem de preocupați” de războaiele comerciale, 88% sunt în mod deosebit neliniștiți de disputele dintre China și Statele Unite ale Americii. 98% dintre executivii americani și 90% dintre cei chinezi și-au exprimat aceste îngrijorări.

Dintre directorii generali din China care s-au arătat „extrem de preocupați” de războaiele comerciale,  majoritatea a adoptat o abordare  reactivă. 62% dintre ei au declarat că își vor ajusta strategia și lanțurile de aprovizionare, iar 58% au spus că își vor adapta strategia de creștere și se vor uita către alte țări.

Analiza de date și Inteligența Artificială

Raportul de anul acesta s-a uitat în profunzime la domeniile analizei datelor și Inteligenței Artificiale (AI), două arii cheie care se află în atenția liderilor, pentru a obține punctul de vedere al acestora în ceea ce privește provocările și oportunitățile ridicate.

Analiza datelor – Lipsa informațiilor

Chestionarul de anul acesta a adresat din nou întrebări referitoare la adecvarea datelor. Acestea s-au regăsit prima dată în ediția din 2009 a studiului. S-a constatat faptul că directorii executivi continuă să se confrunte cu probleme ridicate de lucrul cu propriile date, ceea ce se traduce într-un decalaj informațional semnificativ la nivelul ultimilor zece ani. În ciuda investițiilor de miliarde de dolari făcute în infrastructurile IT de-a lungul ultimului deceniu, executivii spun, în continuare, că nu pot primi informații relevante de care au nevoie pentru a putea lua decizii importante referitoare la stabilitatea și succesul pe termen lung al afacerilor.

Așteptările liderilor de afaceri au fost din ce în ce mai ridicate pe măsură ce tehnologia a avansat. Pe de altă parte, executivii sunt conștienți că nu au reușit să țină pasul în privința capabilităților de analiză a datelor raportat la expansiunea  a volumelor de date care au fost generate în ultimul deceniu. Întrebați de ce nu primesc informații complete, executivii au indicat cu prioritate elemente precum „lipsa forței de muncă calificată în analiza datelor” (54%), „stocarea datelor” (51%) și „slaba fiabilitate a datelor” (50%).

Atunci când se vorbește despre acoperirea deficitului de competențe în propriile organizații, executivii admit că nu există o soluție rapidă. 46% văd recalificarea și îmbunătățirea aptitudinilor ca fiind variantele câștigătoare, în timp de 17% consideră stabilirea unei legături tot mai strânse cu instituțiile de învățământ drept o opțiune.

„Pe măsură ce schimbările tehnologice continuă să perturbe modul de funcționare al economiei, angajații care posedă abilități digitale și de analiză a datelor sunt din ce în ce mai căutați și mai greu de găsit. Pe de altă parte, nevoia de angajați cu soft skills este critică, motiv pentru care companiile, guvernele și instituțiile de educație trebuie să lucreze împreună pentru a adresa aceste nevoi ale companiilor,” spune Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Inteligența Artificială (AI)

85% dintre executivi sunt de acord cu faptul că inteligența artificială (AI)  le va schimba în mod semnificativ afacerea în următorii cinci ani. Aproximativ două treimi consideră că impactul pe care aceasta îl va avea asupra afacerilor va fi mai mare decât cel pe care l-a avut internetul.

În ciuda viziunii pozitive asupra influenței pe care Inteligența Artificială o va avea, 23% dintre directorii generali spun că „nu au planuri în derulare” pentru a implementa AI, iar 35% „plănuiesc să implementeze” în următorii trei ani. 33% au adoptat o „abordare foarte limitată”. Mai puțin de 1 din 10 executivi au implementat AI la scară largă în organizațiile lor.

Atunci când vorbim despre impactul pe care AI îl va avea asupra locurilor de muncă, 88% dintre directorii generali din China consideră că această tehnologie va duce la dispariția mai multor locuri de muncă decât va crea. Executivii din alte țări ale zonei Asia-Pacific sunt de asemenea pesimiști referitor la această chestiune (60%, comparativ cu 49% la nivel global). Directorii din Europa Occidentală și America de Nord sunt mai puțini pesimiști, 38%, respectiv 41% consideră că AI va înlocui mai multe locuri de muncă comparativ cu cele pe care le va crea.

„În ciuda faptului că organizațiile din zona Asia-Pacific, America de Nord și Europa de Vest au raportat niveluri similare ale adopției Inteligenței Artificiale, observăm divergențe în creștere asupra modului în care acestea privesc potențialul impact al AI asupra societății și rolul pe care guvernele ar trebui să-l joace în dezvoltarea acestei noi tehnologii”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

[1] Focus Economics, 2018. The World’s Top 10 Largest Economies (2019-2020).

[2] Aceasta este prima ediție a Global CEO Survey în care executivii au fost întrebați despre incertitudinile politice și războaiele comerciale.

PwC România anunță lansarea în România a programului de certificare Business Coaching Diploma (BCD), derulat prin Academia PwC. Lansat în 2014 și dedicat inițial liderilor PwC, programul s-a bucurat de succes în rețeaua de firme PwC și a fost ulterior deschis și pentru clienții firmei. După ce a fost implementat în Polonia, Rusia și Serbia, din martie 2019 Business Coaching Diploma va fi disponibil și în România.

Programul constă în 156 de ore aprobate de Federația Internațională de Coaching (ICF), încadrate în categoria „Ore aprobate de training specific pentru coaching” (ACSTH), și a primit Premiul European de calitate (EQA pentru nivelul Practitioner) oferit de către Consiliul European de Mentoring&Coaching (EMCC).

„Suntem încântați să începem anul cu lansarea unui astfel de program. În cadrul PwC, acest program a dus la un nivel crescut de retenție al oamenilor în echipele liderilor participanți și în dezvoltarea de relații mai solide cu aceștia. Antrenându-se să asculte în profunzime clienții și să pună întrebările relevante, nivelul calitativ al procesului de consultanță a crescut de asemenea”, a declarat Francesca Postolache – partener PwC România și Liderul Academiei.

„Programul vine în susținerea tendinței de dezvoltare a rolului pe care îl are coach-ul intern în companii. Iar în ultima perioadă am observat o creștere a acestei nevoi și la nivelul companiilor din România. Ne dorim să îi susținem pe specialiștii de Resurse Umane care doresc să se îmbarce în această călătorie transformațională de a construi o cultură de coaching în organizațiile lor. Programul se adresează și celor care doresc să devină lideri mai buni prin însușirea unor tehnici practice de coaching”, declară Denisa Panaite Cașu, Manager Academia PwC

Trainerii cursului sunt acreditați la nivel ICF Master CertifiedCoach (MCC) și Professional CertifiedCoach (PCC) din Polonia și Serbia și au experiență internațională atât în coaching, cât și ca traineri. Programul este format din cinci module de training de câte 3 zile fiecare și se întinde pe o durată de 6 luni, care se finalizează cu un examen. Pentru obținerea acreditărilor ICF, fie la nivel Associated CertifiedCoach(ACC), fie la nivel PCC, mai sunt necesare îndeplinirea cerințelor pentru orele de practică și examinarea directă susținută în cadrul ICF. Pentru obținerea certificării EMCC (Consiliul European de Mentoring&Coaching) este suficientă absolvirea programului și dovada îndeplinirii a 36 de ore de coaching individual.

Programul se adresează cu precădere celor care doresc să devină coach interni (specialiști în cadrul departamentelor de Resurse Umane, traineri, manageri, antreprenori), dar și coachilor care doresc să își continue dezvoltarea și să crească la nivelul de Professional CertifiedCoach.

Înscrierile pentru Business Coaching Diploma sunt deschise și se fac pe pagina dedicată programului de pe site-ul Academiei PwC (www.pwc.ro\theacademy).

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Propagarea internetului și a magazinelor online au modificat comportamentele de consum. Studiul Comportamente de cumpărare în era consumatorilor digitali, realizat de Valoria, surprinde fenomenul de virtualizare a obiceiurilor de consum în funcție de principalele etape ale procesului de cumpărare de la căutarea, selecția informației și decizia de cumpărare la experieța procesului de cumpărare și experiența interacțiunilor post-cumpărare. Ţinând cont de nivelul de venituri ale respondenților, principalele concluzii ale studiului sunt:

Căutarea și selecția informației

Reclamele pe website-uri sunt cele mai eficiente pentru consumatorii care au un venit de 501-1000 euro (63%) și apoi pentru cei cu un venit de 2500+ euro (58%), pe când reclamele pe rețelele sociale sunt cele mai eficiente pentru consumatorii cu un venit de până la 500 euro (60%), urmați de cei cu un venit de 1001-1500 euro (53%). Pe aceste două segmente sunt eficiente și reclamele la TV, dar procentele scad la 33% respectiv 30%.

Cei mai mulți dintre consumatorii care consideră informația din mediul online despre serviciile și produsele dorite ca fiind satisfăcătoare sunt cei cu venituri de 501-1000 euro (28%), iar cei mai mulți dintre cei care o consideră nefolositoare sunt cei cu venituri de 1001-1500 euro (5%), la fel ca și cei cu venituri de 1501-2500 euro (5%).

Decizia de cumpărare

Interfața aplicației și designul website-ului contează cel mai mult pentru 53% dintre respondenții cu venituri de 0-500 euro. Comunicarea pe canalele de social media este foarte importantă pentru 38% dintre consumatorii cu venituri de 501-1000 euro, iar personalizarea produselor și serviciilor în mediul online și/sau pe mobil influențează decizia de cumpărare online a 41% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro.

În afară de preț, brandul și imaginea sunt factorii care influențează decizia de cumpărare a 17% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro și tot 17% dintre cei cu venituri de 501-1001 euro. Pe de altă parte, caracteristicile tehnice influențează decizia de cumpărare a 22% dintre consumatorii cu venituri de 501-1000 euro și 19% dintre cei cu venituri de 1001-1500 euro.

Cei mai influențați de calitatea și garanția produselor sau serviciilor din mediul online sunt 60% dintre consumatorii cu venituri de 1501-2500 euro, urmați de 33% dintre consumatorii cu venituri de 0-500 euro. Cei care se declară puțin influențati de aceste aspecte sunt 2% dintre cumpărătorii cu venituri de peste 2500 euro.

54% dintre consumatorii cu venituri de 1501-2500 euro sunt foarte mult influențați de ratingul primit de produsul sau serviciul pe care doresc să-l achiziționeze, pe când, la polul opus, 13% dintre consumatorii cu venituri de 0-500 euro sunt cei care se declară puțin influențați de acest aspect.

Procesul de cumpărare

În ultimele 12 luni, cei mai mulți consumatori cu venituri de peste 2500 de euro (74%) au cumpărat online îmbrăcăminte și încălțăminte, 90% dintre cei cu venituri de 1501-2500 euro au cumpărat electronice și electrocasnice, 31% dintre cei cu venituri de 1001-1500 euro au cumpărat produse de asigurare, iar 10% dintre cei cu venituri de 501-1000 euro au cumpărat servicii medicale în acest mod.

Serviciile de telefonie mobilă sunt cumpărate offline de cei mai mulți dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro (37%), împrumuturile bancare de cei cu venituri de 1501-2500 euro (21%), asigurările de cei cu venituri de 1001-1500 euro (26%), iar serviciile medicale de consumatorii cu venituri de 501-1000 euro și cei cu venituri de peste 2500 euro (34% fiecare).

61% dintre respondenți spun că sunt dispuși să plătească mai mult pentru timpul de livrare redus, 55% pentru disponibilitatea imediată, 47% pentru produsele personalizate, 45% pentru serviciile premium, 37% pentru caracteristicile inovative, 36% pentru produsele eco/bio/organice, 28% pentru produsele autohtone, iar 17% pentru produsele de lux.

Experienţa post-cumpărare

Pentru 44% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro, în experiența post-cumpărare, contează asistența în acordată în perioada de garanție, 37% dintre consumatorii cu venituri de 1501-2500 euro apreciază serviciile de asistență pentru clienți, ca și 33% dintre consumatorii cu venituri de 1001-1500 euro.

Toate categoriile de consumatori văd feedback-ul trimis prin social media ca pe un mecanism bun pentru a valida informații într-o manieră obiectivă, dar 32% dintre cei cu venituri de peste 2500 euro consideră că este o metodă nouă de a-și exprima nemulțumirea, ca și 29% dintre cei cu venituri de 1501-2500 euro, 27% dintre cei cu venituri de 0-500 euro și 23% dintre cei cu venituri de 1001-1500 euro.

Distribuția răspunsurilor în funcție de nivelul de venituri al respondenților arată că cei mai nemulțumiți de impactul fedback-ului lor sunt consumatorii cu venituri de 1001-1500 euro și cei cu venituri de peste 2500 euro.

Plătite ramburs sau cu cardul volumele produselor achiziționate online au crescut foarte mult. Deoarece prezintă avantajul prețului mai scăzut și achiziția la un click distanță, mediul online caștigă tot mai mult în preferințele românilor. Căutarea și selecția informației despre produsele de interes facilitează decizia rapidă și duc experiența de cumpărare la un alt nivel. Există categorii privilegiate de produse la cumpărarea online și totuși magazinele tradiționale contează în luarea deciziilor bazate pe interacțiunea directă. Dacă în viitor interfața cu magazinele online va conține un feedback tactil atunci s-ar putea ca să asistăm la o revoluție în retail.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Rețeaua de sănătate Regina Maria a selectat PwC România pentru implementarea suitei SAP Success Factors.

Această platformă urmărește procesele din cadrul Diviziei de Resurse Umane a operatorului medical privat și ajută la îmbunătățirea muncii în interiorul acesteia. Cele două module implementate, Recruiting (Recrutare) și Performance (Managementul Performanței angajaților), eficientizează procesele de recrutare și evaluare a performanței angajaților. Procesele de management al resurselor umane au devenit deosebit de complexe, iar trecerea la cele mai avansate sisteme IT de gestionare a funcțiunii de resurse umane dă companiilor încă un atu în lupta pentru securizarea celor mai buni angajați.

În cadrul soluției implementate, modulul de Recruiting (Recrutare) oferă trasabilitate pentru toate posturile din companie, din momentul în care au fost scoase la concurs, prin intermediul platformelor de specialitate, până la punctul în care angajații părăsesc compania. Modulul Performance (Managementul Performanței angajaților) gestionează informații care țin de felul în care angajații au fost evaluați, rezultatele acestor evaluări, urmărind dezvoltarea talentelor cheie ale companiei . Tot prin intermediul acestuia este administrat sistemul de remunerație al firmei.

„Într-o piață a muncii în care așteptările noilor generații de angajați s-au schimbat semnificativ, este deosebit de importantă gestiunea eficientă a resurselor umane, care a devenit un factor cheie de succes pentru orice afacere. Pe lângă eficiența adusă modului de lucru, modularitatea suitei SAP SucessFactors aduce clientului flexibilitate și scalabilitate. În acest fel, permite implementarea pe viitor a unor module suplimentare, în funcție de necesități, cu intervenții tehnice minore asupra elementelor deja instalate”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de consultanță în afaceri și management, PwC România.

„Piața din România are un potențial semnificativ de creștere în ceea ce privește tehnologia digitală, iar dezvoltarea serviciilor de consultanță în acest domeniu este o prioritate pentru noi și ne dorim să fim alături de clienții noștri pe tot parcursul adaptării afacerii lor la realitățile economiei digitale. Am investit constant în dezvoltarea echipei de consultanță SAP, iar, în ultimii ani, atât numărul de angajați din această echipă, cât și cifra de afaceri a acesteia s-au dublat”, a adăugat Bogdan Belciu.

„Consultanța în domeniul tehnologiei informației face parte din ADN-ul PwC. Ritmul rapid în care se transformă economia, companiile, dar și procesele din interiorul acestora, necesită un aliat pe măsură care să sprijine companiile în această adevărată Revoluție Digitală”, spune Radu Bădiceanu, Senior manager, Departamentul de consultanță în tehnologie, PwC România.

„Parteneriatul nostru cu PwC este extrem de important pentru noi întrucât susține două dintre cele mai importante direcții strategice ale companiei pe termen mediu și lung referitoare la oameni: consolidarea culturii organizaționale și creșterea eficacității organizaționale. Prin implementarea suitei SAP SuccessFactors dorim să oferim angajaților noștri un mediu de comunicare facil, transparent și prietenos, care să încurajeze cultura noastră orientată spre parteneriat în performanță, dialog deschis, feedback continuu, recunoașterea meritelor și demonstrarea valorilor.

Nu în ultimul rând, dorim să oferim managerilor noștri un instrument util care să-i ajute să construiască contextul necesar creșterii performanței și dezvoltării oamenilor din echipele lor. Pentru noi, a crea acest tip de cultură este un deziderat, și niciun efort nu va fi precupețit în acest sens”, a declarat Irina Șomănescu, Director de Resurse Umane, Regina Maria.

Despre Rețeaua de sănătate REGINA MARIA

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA reunește peste 5.000 de angajați și colaboratori în cele 56 de locații proprii din Bucureşti şi din țară. REGINA MARIA și-a câștigat poziția de lider pe piața medicală românească datorită calității serviciilor oferite și a numărului de unități medicale prin intermediul cărora deservește peste 2,8 milioane de pacienți. Totodată, REGINA MARIA are un portofoliu de peste 500.000 de abonamente medicale. În cifre, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA înseamnă: 56 de locații proprii, 6 spitale, 4 centre cu spitalizare de zi, 3 maternități, 8 campusuri medicale, 19 centre de imagistică, 33 de laboratoare de analize, bancă proprie de celule stem și peste 290 de policlinici partenere în țară.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• China și Europa și-au majorat cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, iar investițiile globale în acest domeniu au ajuns la 782 de miliarde de dolari;
• 88 de companii își depășesc rivalii din industria în care activează în ceea ce privește succesul financiar, în condițiile unei investiții reduse în cercetare și dezvoltare;
• Amazon își păstrează prima poziție în topul companiilor cu cele mai mari investiții pentru cercetare și dezvoltare la nivel global;
• Apple recapătă prima poziție în clasamentul celor mai inovative companii, după ce fusese depășită de Alphabet; Netflix intră pentru prima dată în topul primelor 10 cele mai inovative companii, conform unui sondaj derulat la nivel global în rândul managerilor de cercetare și dezvoltare;

Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale companiilor au crescut cu 11% în 2018 la nivel global, ajungând la un total de 782 de miliarde de dolari, conform unei analize anuale efectuate de echipa PwC Strategy& a celor mai mari 1000 de companii listate din lume în funcție de investițiile pentru cercetare și dezvoltare.

Cea de-a 14-a ediție a clasamentului global PwC Strategy& Global Innovation 1000 arată felul în care investițiile în inovație sunt corelate cu strategiile de dezvoltare pe termen lung, cheltuielile de cercetare și dezvoltare fiind în creștere în toate regiunile și în aproape toate sectoarele economice.

La nivel global, toate regiunile au înregistrat o creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare în ultimul an, majorări semnificative înregistrându-se în China (+34%) și Europa (+14%), în vreme ce în America de Nord (+7,8%) și Japonia (+9,3%) ratele de creștere ale investițiilor în acest domeniu au fost mai lente. Per total, intensitatea investițiilor în cercetare și dezvoltare – raportul dintre cheltuielile acestea și vânzările totale ale companiilor – rămâne la un nivel record de 4,5%.

„În ultimii ani, companiile au fost nevoite să investească tot mai mult în cercetare și dezvoltare pentru a rămâne competitive. În ciuda unui nivel record al investițiilor în acest domeniu, concluziile studiului arată că performanța în inovație nu se obține doar prin creșterea cheltuielilor. Este rezultatul unei atenții minuțioase acordate strategiei, culturii organizaționale și a implicării top managementului în acest proces. Dar mai mult decât atât, este foarte importantă înțelegerea profilului consumatorilor, dar și a disciplinei în execuția strategiei pe tot parcursul ciclului de inovare”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

”Pe plan local, exemplele recente de succes precum UiPath, Bitdefender sau Gecad ne dau încrederea că sectorul tehnologiei informației din România poate da jucători care să fie relevanți la nivel global. Mai mult, există premisele ca, în ariile lor de competență, aceștia să creeze tehnologii care să conducă următorul val al dezvoltării pe o piață extrem de competitivă și care investește considerabil în cercetare și dezvoltare”, a adăugat Ionuț Simion.

Într-un studiu derulat pe parcursul a cinci ani în privința performanțelor companiilor și a investițiilor în inovație, 88 de companii la nivel global, din toate regiunile și sectoarele industriale, au fost evaluate ca fiind ”inovatori de top”.

Aceste companii își depășesc competitorii din același sector de activitate la șapte indicatori cheie în privința reușitei financiare pe termen mediu, însă în același timp cheltuie mai puțin decât mediana sectorului în care operează pe cercetare și dezvoltare ca procent din vânzările lor. Acești 7 indicatori cheie includ creșterea veniturilor, creșterea capitalizării de piață, marja operațională, marja brută, creșterea profitului operațional, creșterea profitului brut, și randamentul total pentru acționari.

În vreme ce inovatorii de top aveau marje brute și operaționale similare cu cele ale altor companii din clasamentul Global Innovation 1000, aceștia au demonstrat o creștere a vânzărilor de 2,6 ori mai mare decât a celorlalte companii în ultimii 5 ani, precum și o creștere a capitalizării de piață de 2,9 ori mai ridicată. Inovatorii de top au generat o performanță financiară cel puțin dublă față de cea a celorlalte firme, raportat la toți cei șapte indicatori luați în calcul.

Caracteristicile comune ale acestor companii cu creștere ridicată includ:

• Alinierea cu obiectivele strategice: 77% dintre companiile cu creștere rapidă declară că strategiile lor de inovare sunt puternic aliniate cu strategia generală de afaceri, comparativ cu 32% în cazul respondenților care au raportat creșteri mai lente.
• Cultura organizațională: 71% dintre respondenții care au declarat că veniturile companiilor lor cresc într-un ritm mai rapid decât cel al competitorilor subliniază alinierea dintre cultura lor organizațională și strategia de inovare, comparativ cu 33% în cazul companiilor cu creșteri mai lente.
• Leadership: 78% dintre companiile care raportează creșteri ale veniturilor peste cele ale competitorilor punctează faptul că echipa de conducere este concentrată îndeaproape pe strategia de investiții în cercetare și dezvoltare și pe strategia de inovare, comparativ cu 53% în cazul companiilor cu creștere mai lentă.

La nivel regional, clasamentul reflectă creșterea explozivă a companiilor chineze – de la 3% dintre inovatorii de top din clasamentul din 2007, la 17% dintre aceștia în 2017. Europa de asemenea a înregistrat o creștere semnificativă, de la 18% în 2007, la 30% în 2017. În schimb, numărul inovatorilor de top din America de Nord și Japonia a scăzut cu 45% și respectiv 8% în același interval.

În funcție de industrie, numărul inovatorilor de top a crescut între 2007 și 2017 în telecomunicații, industria bunurilor de larg consum, servicii medicale, producție industrială, sectorul auto, cel aerospațial și industria de apărare, în vreme ce numărul inovatorilor de top s-a redus în industria petrochimică și cea energetică, în industria electronică, producția de software și servicii de internet.

Dintre cele 1.000 de companii analizate de-a lungul unor perioade de 5 ani finalizate în 2007, 2012 și 2017, numai 2 și-au menținut statutul de inovator de top în tot acest interval: Apple și Stanley Black& Decker.

”Succesul acestor inovatori de top este încă o dovadă că pe termen lung nu există o corelație între cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale unei companii și succesul său financiar. În schimb, ceea ce contează este modul în care utilizează companiile fondurile destinate activității de cercetare-dezvoltare, precum și calitatea personalului, a proceselor și mecanismelor de decizie, pentru a crea produse și servicii care să răspundă nevoilor consumatorilor”, a explicat Ionuț Simion.

Global Innovation 1000

Studiul Strategy&Global Innovation 1000, aflat la a 14-a ediție, analizează cheltuielile celor mai mari investitori și cercetare și dezvoltare din rândul celor mai mari 1000 de companii listate.

Alte concluzii cheie ale raportului includ:

• Amazon și-a menținut prima poziție drept cel mai mare investitor în cercetare și dezvoltare din acest clasament, pentru al doilea an la rând. Sanofi și Siemens au revenit în top 20 cei mai mari investitori în cercetare și dezvoltare.
• Apple revine pe poziția de cea mai inovativă companie din lume, după ce anul trecut acest titlu a fost deținut de Alphabet, în vreme ce Netflix intră în topul primelor 10 cele mai inovative companii pentru prima dată, potrivit unui sondaj global derulat în rândul managerilor de cercetare și dezvoltare.
• Industria bunurilor de larg consum a depășit sectorul producătorilor de software și al serviciilor de internet pentru prima dată în ultimii 5 ani, înregistrând cea mai rapidă rată de creștere a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare (26% vs. 20,6%).
• Sectorul aparaturii și serviciilor medicale este pe cale să devină cel mai mare investitor în cercetare&dezvoltare până în 2020.
• Industria electronică, cea a aparaturii și serviciilor medicale, precum și industria auto, însumează peste 60% din cheltuielile de cercetare&dezvoltare din 2018.
• China și Europa au înregistrat creșteri ale numărului de companii incluse în Top 1000, în vreme ce America de Nord și Japonia au înregistrat scăderi, cu 5% și respectiv 6%.

Despre raport

1. Studiul complet și informațiile despre metodologia acestuia pot fi accesate la adresa
   www.strategyand.pwc.com/innovation1000

Despre Strategy&

Strategy& este o echipă globală de consultanți de strategie dedicați obiectivului de a vă ajuta să valorificaţi avantaje competitive esenţiale. Facem acest lucru colaborând cu dumneavoastră pentru a rezolva cele mai dificile probleme şi ajutându-vă să valorificaţi cele mai bune oportunităţi. Aducem 100 de ani de experienţă în constultanţa de strategie şi capacităţile funcţionale de neegalat în industrie ale rețelei PwC. Facem parte din reţeaua de companii PwC din 158 de țări, cu mai mult de 250.000 de oameni dedicați asigurării de calitate în consultanţă, taxe şi servicii de audit.

Deşi implementarea şi respectarea regulamentului GDPR cade, de obicei, în grija unei persoane desemnate sau a unei echipe, toţi angajaţii din companie vor trebui să fie puşi la curent cu noile norme. Când vine vorba de GDPR în IT, miza este destul de mare, având în vedere cantitatea considerabilă de date preluate şi prelucrate în mod constant.

Chiar şi o mică neglijenţă sau neatenţie poate avea consecinţe deosebit de grave cu privire la nivelul de securitate al datelor sensibile. Deoarece persoanele desemnate să aibă grijă de implementarea regulamentului ştiu ce au de făcut, breşa de securitate poate exista în rândul angajaţilor. Iată ce trebuie făcut pentru a te asigura că nu vor exista probleme.

Toţi angajaţii trebuie să fie informaţi cu privire la noile norme de securitate

Atâta timp cât o persoană activează în cadrul companiei dumneavoastră, trebuie să fie mai mult decât conştientă de existenţa noilor norme de securitate în ceea ce priveşte datele cu caracter personal. Puteţi opta pentru servicii GDPR în acest sens, aducând în cadrul companiei persoane care vor informa corect toţi angajaţii dumneavoastră. GDPR Advisors este o companie de consultanţă GDPR care oferă acest tip de servicii, aşadar nu ezitaţi să solicitaţi ajutor adecvat. Atunci când informarea este făcută de persoanele potrivite, procesul este mai scurt şi eficient, astfel încât toată lumea îşi reia activitatea cât mai curând cu putinţă.

Ce trebuie un angajat să ştie?

Orice angajat trebuie să cunoască modalitatea corectă de autentificare şi delogare în şi din sistemele folosite de companie. O operaţiune de acest gen efectuată greşit sau ignorată poate crea breşe de securitate.

Dacă se utilizează aplicaţii, angajaţii trebuie să ştie cum şi când acestea se folosesc. Trebuie determinate aplicaţiile pentru care este permisă operarea de date cu caracter personal, iar lista va trebui înmânată fiecărui angajat.

Dacă utilizaţi filtre pentru traficul realizat pe Internet sau ce privesc folosirea e-mail-ului, aveţi grijă să spuneţi angajaţilor că acest lucru se întâmplă şi scopul pentru care aceste filtre sunt folosite. Filtrarea este recomandată pentru că sporeşte securitatea, nepermiţând clonarea website-urilor pentru a putea obţine informaţii din interiorul lor.

Este recomandat să monitorizaţi şi modul în care calculatoarele din cadrul companiei sunt folosite, astfel încât să puteţi găsi erorile atunci când ele se întâmplă. Dar, acest lucru este unul ce trebuie adus şi la cunoştinţa angajaţilor. Ei trebuie să ştie că echipamentele pe care le folosesc sunt monitorizate, din motive de securitate şi respectare a GDPR-ului.

Dacă supravegheaţi birourile cu camere web sau aveţi access la conversaţiile, atât telefonice cât şi pe chat, între angajaţi, asiguraţi-vă că toată lumea ştie despre aceste lucruri. Compania dumneavoastră poate face astfel de monitorizări atunci când vine vorba de sporirea securităţii şi calitatea proceselor din cadrul companiei. Aşadar, angajaţii trebuie să înţeleagă că nu e vorba de spionaj sau monitorizare a persoanelor, ci doar măsuri sporite de protecţie care vor ajuta la găsirea sursei problemelor, dacă şi când acestea vor avea loc.

În cazul în care angajaţii dumneavoastră primesc dispozitive mobile şi au voie să le folosească în afara companiei, aduceţi-le la cunoştinţă modalitatea în care le pot folosi. De asemenea, ar fi ideal să criptaţi astfel de dispozitive, atfel încât să nu existe scurgeri accidentale de date.

Învăţaţi angajaţii să folosească parole adecvate şi ce înseamnă o parolă de încredere. Instruiţi-i şi cu privire la utilizarea memoriilor de tip flash, a USB-urilor, şi a conexiunilor Bluetooth. Dacă există o politică de backup în cadrul companiei, şi angajaţii trebuie să ştie despre ea şi cum se face un backup de date corect.

Alte recomandări

O autentificare bazată pe doi factori, în loc de unul singur, este mai sigură, în cazul în care parola setată ajunge să fie compromisă.

Ar trebui puse la punct procedure special pentru cazurile în care compania angajează sau se desparte de un angajat, pentru că şi aici vorbim de managementul datelor cu caracter personal, iar GDPR-ul trebuie respectat şi în cazul persoanelor ce lucrează într-o companie, nu doar pentru persoanele din exteriorul instituţiei.

Nu este deloc recomandat ca mai mulţi utilizatori să folosească acelaşi tip de user şi parolă pentru a se loga la un sistem. În cazul în care o problem va apărea, va fi greu să determinaţi cine este responsabil. Pe lângă acest aspect, folosirea aceluiaşi user şi aceleaşi parole pentru toata lumea va face sistemul vulnerabil.

Concluzie

Menţineţi o evidenţă clară a tipurilor de acces pe care le permiteţi în companie, cu cine şi la ce tip de informaţie sau sistem are acces. De asemenea, setaţi limitări şi nu oferiţi cheile de acces decât persoanelorautorizate.

Sursa: GDPR Advisors 

La nivel european, asistăm la o dezbatere aprinsă între statele membre pe propunerea directivei privind impozitul pe servicii digitale (“Digital Services Tax” – DST)

De ce ne interesează DST?

Propunerea de directivă europeană DST intenționează să stabilească un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale, pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii de acest tip. O companie stabilită într-un stat membru care oferă servicii digitale în alte state membre ar fi nevoită să plătească DST, un impozit stabilit la 3%, în fiecare stat membru din care respectivele venituri au fost generate.

Un exemplu de serviciu digital menționat de propunerea de directivă ar putea fi punerea la dispoziția utilizatorilor (persoane fizice sau juridice) a unei interfețe digitale multilaterale care să permită utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia. Alte exemple sunt cele privind reclamele sau colectarea de date despre utilizatorii de pe interfețe digitale.

Însă, din punct de vedere administrativ, încă nu este clar dacă declararea și plata DST de către o companie ar urma să aibă loc într-un singur stat membru, urmând ca de aici să se asigure și să se transfere partea ce corespunde celorlalte state membre, așa cum prevedea prima propunere de directivă DST. Sau compania ar trebui să plătească DST direct fiecărui stat membru, conform ultimelor propuneri de modificare a propunerii de directivă.

Această propunere de directivă, ce se dorește a fi doar o măsură temporară de impozitare a veniturilor obținute din prestarea serviciilor digitale, până în momentul obținerii și implementării unei soluții solide și de lungă durată, a apărut ca urmare a lucrărilor la nivel UE și OCDE privind asigurarea unor reguli echitabile privind impozitarea economiei digitale între țări și este orientată către companiile care oferă servicii digitale. Astfel, obiectivul este de a aloca impozitul de 3% aplicat veniturilor obținute de aceste companii, fiecărui stat membru, proporțional cu valoarea veniturilor generate în fiecare stat.

Abordare unitară în rândul Statelor Membre? Nu tocmai!

Părerile statelor membre privind utilitatea acestei măsuri temporare de impozitare a serviciilor digitale sunt împărțite, fără a reuși încă, după mai multe întâlniri, să se contureze o abordare unitară, deși intențiile inițiale erau promițătoare.

Austria, care deține în acest moment președinția Consiliului UE și este unul dintre jucătorii de bază ai echipei “pro-DST”, și-a exprimat suportul continuu în implementarea unui sistem temporar de impozitare a serviciilor digitale până la sfârșitul anului 2018.

Franța și Germania, de asemenea susținători DST, au avut, din nou, în cadrul întâlnirii ECOFIN din 4 decembrie 2018, o poziție solidă, supunând dezbaterii o declarație comună ce conținea inclusiv o recomandare fermă la adresa Consiliului de a adopta directiva DST până în martie 2019 și intrarea acesteia în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, în măsura în care o soluție internațională permanentă nu este agreată până atunci.

În tabăra adversă, cei mai hotărâți jucători par să fie țările nordice, motivând că DST poate genera costuri de administrare mult mai mari decât veniturile ce pot fi obținute din colectarea acestei taxe și de aceea, o astfel de măsură ar trebui gândită cu atenție.

Alte state membre, care par să nu fie de acord cu DST, au avut reacții mai puțin tranșante, menționând că lucrările pentru identificarea unei soluții permanente de impozitare a tranzacțiilor digitale ar trebui să continue, fără a implementa o soluție temporară.

Nu putem să nu remarcam poziția Marii Britanii, programată să devină un outsider oficial al UE începând cu sfârșitul lunii martie 2019, care va implementa un DST începând cu aprilie 2020, similar cu cel propus la nivelul UE. Cu toate acestea, între sistemul DST avut în vedere de Marea Britanie și cel de la nivelul UE, observăm câteva diferențe, respectiv un impozit de 2% în Marea Britanie, comparativ cu 3% la nivelul UE și praguri diferite ale veniturilor peste care să se aplice DST. Totuși, mecanismul de funcționare pare să fie asemănător.

Se schimbă regulile jocului?

Indiferent de rezultatul final al adoptării DST, una dintre inițiativele importante din domeniul taxării, menționată de Jean-Claude Juncker – Președintele Comisiei Europene, este aceea de a schimba modelul de vot, prin trecerea de la modelul de votare unanim, aplicabil în prezent, către cel majoritar.

Această modificare ar putea schimba semnificativ regulile jocului, fiind în defavoarea celor aflați în minoritate, al căror cuvânt ar putea să valoreze din ce în ce mai puțin în contextul deciziilor importante.

Care este poziția României?

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, precizează că România susține eforturile la nivelul UE și pledează pentru identificarea unei soluții comune și echitabile pe termen lung pentru toate statele membre.

Totuși, o poziție concretă pro sau contra DST se lasă încă așteptată. Un lucru este sigur, România va trebui să analizeze impactul unei astfel de directive și să decidă, în baza unei analize temeinice, în ce echipă joacă. Mai devreme sau mai târziu, o astfel de directivă va trebui adoptată în legislația fiscală românească.

Având în vedere că sectorul IT este un sector dinamic ce reprezintă în momentul de față aproximativ 6% din produsul intern brut al României, miza implementării unei astfel de directive nu este una (doar) teoretică. Astfel, deciziile (inclusiv cea privind DST) din următoarea perioadă – când România va asigura președinția Consiliului UE – vor fi extrem de importante pentru economia țării și își vor pune serios amprenta pe următorii ani (când estimările arată că sectorul IT se va ridica la un nivel de aproximativ 11-12% din produsul intern brut, conform calculelor EY).

La ce să ne așteptăm în continuare?

Principala întrebare ar fi: vor ajunge statele membre la o înțelegere privind conținutul directivei DST? Greu de spus în acest moment, având în vedere părerile împărțite în rândul reprezentanților statelor membre.

Un lucru cert este acela că dezbaterile și lucrările privind directiva DST vor continua și la începutul anului următor. Conform discursului lui Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, în cadrul întâlnirii ECOFIN din 4 decembrie 2018, termenul de definitivare a unei abordări unitare privind impozitul pe servicii digitale este stabilit pentru martie 2019.

Notă:

EY a publicat două articole ce conțin cele mai recente evenimente petrecute la nivel european în ceea ce privește adoptarea DST precum și opiniile mai multor State Membre. De asemenea, articolele prezintă inițiative similare cu DST întreprinse la nivel mondial. Articolele se pot consulta aici:

1. Global Tax Policy and Controversy Briefing, Issue 23, November 2018
2. ECOFIN agrees to extend discussions on Digital Services Tax, taking into account a new proposal from France and Germany

Autor: Alexander Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

După revoluția din 1989, economiile din est intră intr-o nesistematizabilă tranziție către economia de piață. Efecte?! Inflație, privatizări, restructurări, tensiuni sociale, instabilitate guvernamentală. Într-un final voință de aderare la spațiul comunitar. Agitații ani ’90 sunt în cele din urmă depășiți și economiile central și est europene trăiesc experiența creșterii.

Proximitatea față de UE a încă excentricelor economii estice trezește interesul companiilor multinaționale. Aderarea acestora la UE conduce la decizia conglomeratelor globale să investească în țările acestei regiuni datorită predictibilității „câștigate”, costului scăzut și nivelului de pregătire tehnică ridicată a forței de muncă. Creșterea investițiilor străine a condus la o acumulare de capital, concomitent cu fasonarea competențelor, transferul de tehnologie și alte beneficii. De asemenea a permis creșterea productivității și recuperarea decalajelor față de economiile avansate.

Capcana veniturilor medii limitează creșterea

Criza din 2008-2010 a temperat elanul de creștere al acestora. Investițiile străine au scăzut, iar productivitatea și-a moderat creșterea. Majorarea salariilor, absența unor produse și servicii cu valoare adăugată au afectat exporturile și au condus la un deficit de competitivitate.

Capcana veniturilor medii, așa cum este cunoscut fenomenul descris, arată limitele acestei creșteri. Modelul transformărilor structurale și creșterii capitalului investit per angajat nu mai funcționează. Atragerea invesţiilor străine și încurajarea inovației venită pe această cale au susținut politica salariilor mici. Numai că în acest moment provocările din piața forței de muncă pun presiune asupra nivelului salarial mediu obligând aceste țări să inoveze.

Noile tehnologii digitale aduc oportunități pentru inovație

Inteligența artificială este noul petrol al economiilor iar inteligența lucrurilor (IoT), computerele cuantice și noile tehnologii, derivate ale acestui combustibil al viitorului. Pentru țările central și est europene în anii ’90 tranziția a însemnat trecerea la un sistem economic deschis și liber. Astăzi tranziția înseamnă trecerea la un model economic de creștere bazat pe inovație. Țările din această regiune, fără un sistem de inovație coerent articulat și funcțional, riscă să rămână în urmă. România este extrem de expusă ținând cont că în 2017 se afla pe ultimul loc, potrivit indicelui de inovație al UE.

Factorul comun al țărilor acestei regiuni este accentul pus pe disciplinele tehnice (STEMS). Nivelul mediu spre ridicat al educației și cercetării în aceste discipline a avut uneori evoluții diferite în unele țări. Este și cazul României. Cu toate acestea, în special aderarea la UE, a deschis aceste țări către invesțiile străine ce au condus la consolidarea sectorului de producție, achiziționarea de tehnologie, dezvoltarea managementului și intrarea acestora pe autostrada globală de creștere a valorii.

Țările din Europa de Est punctează câteva reușite 

Transformările economice și sociale din ultimele trei decenii au modificat atitudinile sociale cu privire la inovație și libera inițiativa. Noile tehnologii se bucură de promovare, sunt încurajate start-up-urile în tehnologie și formele de organizare în hub-uri. Viteza, strategiile și tacticile adoptate se reflectă în locul ocupat de țările din regiune în clasamentul inovației UE. Din țările acestei regiuni provin Skype, TransferWise, AVAST, AVG, ESET, Prezi, Bitdefender sau UiPath.

Deși importante, rezultatele sunt puțin semnificative numeric și se datorează mai degrabă inițiativelor solitare. De aceea, crearea unui ecosistem de inovație în țările acestei regiuni cere îndeplinirea următoarelor patru măsuri minime la nivel macro:

1. Creșterea bugetelor alocate cercetării și dezvoltării (România alocă un sfert din media UE), dar și la nivelul companiilor private cu atragerea finanțării din fonduri cu capital de risc (doar 2% la nivel regional)
2. Creșterea calității cercetării (referințele în articolele internaționale la cercetările din regiune sunt puține), iar rezultatele cercetărilor să-și găsescă aplicare în produse cu succes comercial prin colaborarea cu mediul de business (numărul de patente în regiune este scăzut)
3. Adresarea problemei exodului creierelor prin creșterea nivelului de educație terțiară capabilă să producă oameni calificați pentru cerințele pieței muncii interne și creșterea numărului de studenți
4. Adaptarea cadrului de reglementare la avansul tehnologic dar și stabilitatea și predictibilitatea acestuia (cele mai multe start-up-uri de succes își au sediul central în țările vestice sau US)

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Autor: Alina Făniță, CEO PKF Finconta

Diversificarea produselor, avansul tehnologic și intensificarea competiției globale au imprimat mediului de afaceri o dinamică fără precedent. Performerii acestui climat sunt companiile care răspund rapid schimbării. Strategiile adaptate la cultura organizației sunt cele mai sustenabile. Influența acestora este foarte mare asupra șanselor de reușită ale planurilor de schimbare.

Cu cât cultura organizațională este mai aliniată misiunii și valorilor companiei cu atât șansele de schimbare sunt mai mari. Cu toate acestea managerii trebuie să fie conștienți că, pentru colegi, adevărata cultură a companiei este cea a comportamentelor recompensate și mesajelor transmise implicit în acest fel. De aceea înțelegerea culturii unei companii ajută în două feluri:

1. Îi face pe decidenți să înțeleagă gradul de acceptanță al schimbării și
2. Identifică cauza rădăcina a provocărilor care împiedică un nivel de performanță mai ridicat.

Abilitatea angajaților de a influența

Față de companiile globale, afacerile de familie prezintă anumite particularități. În general, dimensiunea companiilor de familie îi aduce pe oameni mai aproape. Însă disponibilitatea angajaților de a propune și implementa schimbarea este scăzută. De cele mai multe ori proprietarul și cei din conducere își exercită prerogativele fără să țină prea mult cont de părerea angajaților. Consecința? Aceștia din urmă se simt descurajați și își pierd motivația de a veni cu idei de îmbunătățire.

Munca în echipă

Chiar dacă aceste companii spun că munca în echipa este esențială, de multe ori nivelul de încredere este scăzut și tocmai coeziunea muncii în echipă este afectată. Lipsa de comunicare și colaborare între diversele funcțiuni ale companiei și chiar la aceleași nivele ierarhice au un impact negativ asupra mediului de lucru. Liantul unei organizații este încrederea și predictibilitea comportamentelor și acțiunilor celor implicați. Siguranța pe care puterea grupului o dă fiecărui angajat în parte conduce la construirea unui cadru de cooperare care generează eficiență în atingerea obiectivelor comune.

Raportarea la timp

Deoarece raportarea angajaților la timp este o altă dimensiune esențială în evaluarea unei culturi organizaționale, în cazul multor afaceri de familie studiile au arătat că orientarea spre trecut sau spre prezent influențează acceptanța schimbării. Deoarece schimbarea înseamnă stabilirea viitorului dorit ca să escaladezi provocările din prezent, concentrarea atenției asupra a ceea ce a fost dă percepția unei lipse pe plan strategic, creează incertitudine, naște comportamente disfuncționale.

Potențiale soluții 

• Oferirea posibilității angajaților, clienților și furnizorilor de a contribui cu idei care să îmbunătățească politicile și procedurile de lucru.
• Forumurile interne pentru angajați și implementarea sondajelor privind calitatea relațiilor cu clienții și satisfacția furnizorilor sunt foarte utile.
• Organizarea unui grup de management strategic care să se întâlnească săptămânal pentru a discuta provocările de afaceri, pentru a coordona activitățile dintre funcțiuni cu scopul de a construi încredere și coeziune.
• Stabilirea viziunii companiei și declarației de misiune, cu participarea managementului fiecărei funcțiuni, pentru a încuraja un sentiment de apartenență.
• Realizarea unui panou cu fotografiile companiei din primii ani ajută angajații să cunoască istoria și longevitatea companiei și încurajează muncă în echipă între colegi.

În concluzie

Îmbunătățirile organizaționale sunt puțin probabile fără schimbarea culturii companiei. Dar schimbarea culturii este de durată, necesită intervenții continue și este fie prea costisitoare, fie prea consumatoare de timp. De aceea realizarea schimbărilor structurale necesare poate servi drept intervenție inițială pentru schimbarea culturii. Îmbunătățirea colaborării, în special în rândul echipei de conducere, creează posibilitatea unui dialog continuu între toți colegii și netezește calea ca acest comportament să fie întegrat în relațiile lor de lucru. La fel, socializarea poate aduce un angajament față de valorile organizaționale și poate încuraja o mentalitate orientată spre lucrul în echipă. Schimbarea culturii este un elefant ce se consumă în doze mici.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Investitorii imobiliari din Europa se orientează tot mai mult către active care asigură venituri pe termen lung, pe măsură ce sectorul se pregătește de potențiale majorări ale dobânzilor, pe fondul unui climat geopolitic incert, potrivit raportului EmergingTrends in Real Estate® Europe 2019.

Acest raport anual, realizat împreună de PwC și de Urban Land Institute (ULI), are la bază răspunsurile a peste 800 de profesioniști din domeniul imobiliar din Europa, incluzând investitori, dezvoltatori, finanțatori și consultanți.

”Investitorii sunt din ce în ce mai prudenți, iar deciziile de investiții și demararea de noi construcții sunt din ce în ce mai influențate de factori fundamentali pentru sectorul imobiliar, așa cum sunt perspectivele de creștere economică, precum și de starea piețelor imobiliare locale. Sentimentul investitorilor este din ce în ce mai negativ în orașele și țările care se confruntă cu riscuri geopolitice crescute, care generează incertitudini și de care investitorii se feresc în general. Brexitul este un exemplu clar în această privință, iar o serie de respondenți sunt de părere că Marea Britanie își va pierde o parte din avantajele competitive, ceea ce va afecta atât perspectivele pentru investiții, cât și cele privind dezvoltarea de noi proprietăți”, a declarat Francesca Postolache, Partner, Servicii de Audit, Liderul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar, PwC România.

”Pe piața imobiliară din România, deși am văzut o apreciere constantă a prețurilor activelor în ultimii ani, suntem încă cu 30-40% sub nivelurile de preț înregistrate în 2008. Cu toate că analiza fundamentală arată că mai este loc de creștere pentru prețurile activelor imobiliare din România, cel puțin în orașele mari, investitorii dau dovadă de prudență când vine vorba de lansarea unor noi proiecte majore și se uită la contextul mai larg european atunci când iau deciziile de investiții”, a adăugat Francesca Postolache.

Această prudență este reflectată și la nivelul așteptărilor privind disponibilitatea capitalului propriu și a datoriilor, aproape 28% dintre respondenți considerând că sumele disponibile pentru refinanțări și noi investiții vor crește în 2019, comparativ cu 50% care afirmau acest lucru anul trecut. Cu toate acestea, nivelul de încredere manifestat anul trecut era neobișnuit de ridicat, iar anul acesta, în afară de subsectorul spațiilor de retail, care se confruntă cu o situație mai dificilă, sunt totuși puține îngrijorări referitoare la lichiditatea pieței, fapt demonstrat și de majoritatea respondenților (54%) care consideră că disponibilitatea capitalului va fi la aproximativ același nivel ca și în 2018.

Una dintre principalele bariere pentru investiții continuă să fie disponibilitatea activelor atractive pentru achiziții, pe măsură ce fluxurile de capital continuă să se îndrepte spre piețele europene, îndeosebi cele provenind din Asia. Acest lucru pune presiune asupra activelor de clasă A, 70% dintre respondenți declarând că aceste active sunt supra-evaluate.

Interesul pentru clasele alternative de active continuă să crească în condițiile unor piețe de capital volatile

Ca răspuns la această situație mai dificilă de pe piețele de capital, investitorii se îndreaptă spre clase de active a căror apreciere este susținută de factori demografici, și care sunt mai puțin susceptibile să fie afectate în actualul ciclu. Dar raportul EmergingTrends in Real Estate® Europe arată că aceasta este doar una dintre strategii.

”În ultimii 5 ani am văzut o tendință remarcabilă a investitorilor de a se orienta către clase alternative de proprietăți, sau către sectoare de nișă. Parțial, acest lucru este rezultatul conjuncturii economice actuale și al căutării unor fluxuri de venituri sigure. Dar este totodată răspunsul multor investitori la valul de inovație care influențează sectoarele mai tradiționale ale pieței imobiliare, precum și la tendințele pe termen lung la nivel de urbanizare și demografie”, a adăugat Francesca Postolache.

Preferatul investitorilor pare a fi sub-sectorul rezidențial, 7 din primele 10 cele mai atractive clase de active fiind din acest sub-sector, incluzând și soluțiile de con-locuire, căminele studențești, căminele pentru vârstnici, sau locuințele sociale.

În afară de segmentul rezidențial, spațiile de logistică și sectoare de nișă precum cel al centrelor de date și spațiile flexibile de birouri se regăsesc printre cele mai atractive 10 clase de active. Spațiile logistice continuă să beneficieze de expansiunea comerțului online. În schimb, segmentele tradiționale precum clădirile de birouri din zonele centrale și din suburbii, precum și spațiile de retail, se regăsesc la coada clasamentului celor mai atractive active imobiliare.

Perspectivelor primelor zece cele mai atractive clase de active în 2019

*un număr semnificativ mai mic de respondenți au evaluat aceste sectoare

Topul orașelor europene în privința perspectivelor de investiții și de construcții

Clasamentul anual al celor mai atractive orașe europene pentru investițiile imobiliare reflectă apetitul investitorilor pentru piețele mai mici, care au înregistrat creșteri mai mici în acest ciclu investițional, precum și precauția față de câteva dintre piețele mai mari, mature, ținând cont și de riscurile geopolitice. Lisabona a făcut un salt de 10 poziții în clasamentul EmergingTrends in Real Estate® Europe devenind cea mai atractivă destinație de investiții imobiliare din Europa, respondenții apreciind de asemenea calitatea vieții din oraș, precum și conducerea politică a acestuia.

Piețele imobiliare mai mature din orașele germane domină în continuare top-ul primelor 10 orașe cele mai atractive pentru investițiile imobiliare, Berlinul clasându-se pe al doilea loc, urmat de Frankfurt, Hamburg și Munchen clasate pe locurile 5, 7 și respectiv 10. Cu toate acestea, pentru unele, popularitatea pentru investiții din ultimii ani începe să-și spună cuvântul, mulți dintre respondenți menționând problema activelor supraevaluate din aceste orașe.

Alte metropole din topul celor mai atractive orașe sunt Madrid, Amsterdam, Helsinki, Viena și Dublin, care înregistrează un scor pozitiv în privința datelor fundamentale și a perspectivelor de creștere, dar și în privința calității vieții, conectivității, potențialului de inovație și a capacității de a atrage talente.

 Topul celor mai atractive orașe europene pentru investițiile imobiliare 2019

În ciuda volumelor investiționale ridicate și a cererii pentru spații de birouri din Londra, care a rămas la un nivel bun, temerile legate de impactul Brexitului au umbrit perspectivele pe termen scurt ale pieței imobiliare londoneze. În acest sens, 70% dintre respondenții europeni fiind de părere că atractivitatea Londrei pentru talente de nivel mondial va scădea după finalizarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Valoarea socială a sectorului imobiliar continuă să crească în importanță 

Raportul a examinat de asemenea influența crescândă a valorii sociale a sectorului imobiliar, în paralel cu randamentele financiare ale investițiilor. Aproape 60% dintre respondenți sunt de părere că sectorul imobiliar se îndreaptă către utilizarea unei mai mari varietăți de instrumente de măsurare non-financiară pentru a evalua impactul construcțiilor imobiliare și a afacerilor din domeniu. În mod similar, 59% dintre aceștia sunt de acord că indicatorii non-financiari sunt din ce în ce mai importanți în măsurarea impactului investițiilor imobiliare.

Despre raport

Raportul  EmergingTrends in Real Estate 2019 poate fi accesat la următoarea adresa de Internet https://www.pwc.com/etre2019europe

Despre Urban Land Institute

The Urban Land Institute este o organizație neguvernamentală pentru educație și cercetare susținută de proprii membri. Misiunea sa este aceea de fi o autoritate în domeniul utilizării terenului și în crearea și susținerea comunităților la nivel mondial. Fondat în 1936, institutul are peste 40.000 de membri la nivel mondial care acoperă toate aspectele folosirii terenului și disciplinei dezvoltării imobiliare. Mai multe informații sunt disponibile pe europe.uli.org, Twitter, sau pe grupul nostru de LinkedIn.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.