La nivel european, asistăm la o dezbatere aprinsă între statele membre pe propunerea directivei privind impozitul pe servicii digitale (“Digital Services Tax” – DST)

De ce ne interesează DST?

Propunerea de directivă europeană DST intenționează să stabilească un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale, pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii de acest tip. O companie stabilită într-un stat membru care oferă servicii digitale în alte state membre ar fi nevoită să plătească DST, un impozit stabilit la 3%, în fiecare stat membru din care respectivele venituri au fost generate.

Un exemplu de serviciu digital menționat de propunerea de directivă ar putea fi punerea la dispoziția utilizatorilor (persoane fizice sau juridice) a unei interfețe digitale multilaterale care să permită utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia. Alte exemple sunt cele privind reclamele sau colectarea de date despre utilizatorii de pe interfețe digitale.

Însă, din punct de vedere administrativ, încă nu este clar dacă declararea și plata DST de către o companie ar urma să aibă loc într-un singur stat membru, urmând ca de aici să se asigure și să se transfere partea ce corespunde celorlalte state membre, așa cum prevedea prima propunere de directivă DST. Sau compania ar trebui să plătească DST direct fiecărui stat membru, conform ultimelor propuneri de modificare a propunerii de directivă.

Această propunere de directivă, ce se dorește a fi doar o măsură temporară de impozitare a veniturilor obținute din prestarea serviciilor digitale, până în momentul obținerii și implementării unei soluții solide și de lungă durată, a apărut ca urmare a lucrărilor la nivel UE și OCDE privind asigurarea unor reguli echitabile privind impozitarea economiei digitale între țări și este orientată către companiile care oferă servicii digitale. Astfel, obiectivul este de a aloca impozitul de 3% aplicat veniturilor obținute de aceste companii, fiecărui stat membru, proporțional cu valoarea veniturilor generate în fiecare stat.

Abordare unitară în rândul Statelor Membre? Nu tocmai!

Părerile statelor membre privind utilitatea acestei măsuri temporare de impozitare a serviciilor digitale sunt împărțite, fără a reuși încă, după mai multe întâlniri, să se contureze o abordare unitară, deși intențiile inițiale erau promițătoare.

Austria, care deține în acest moment președinția Consiliului UE și este unul dintre jucătorii de bază ai echipei “pro-DST”, și-a exprimat suportul continuu în implementarea unui sistem temporar de impozitare a serviciilor digitale până la sfârșitul anului 2018.

Franța și Germania, de asemenea susținători DST, au avut, din nou, în cadrul întâlnirii ECOFIN din 4 decembrie 2018, o poziție solidă, supunând dezbaterii o declarație comună ce conținea inclusiv o recomandare fermă la adresa Consiliului de a adopta directiva DST până în martie 2019 și intrarea acesteia în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, în măsura în care o soluție internațională permanentă nu este agreată până atunci.

În tabăra adversă, cei mai hotărâți jucători par să fie țările nordice, motivând că DST poate genera costuri de administrare mult mai mari decât veniturile ce pot fi obținute din colectarea acestei taxe și de aceea, o astfel de măsură ar trebui gândită cu atenție.

Alte state membre, care par să nu fie de acord cu DST, au avut reacții mai puțin tranșante, menționând că lucrările pentru identificarea unei soluții permanente de impozitare a tranzacțiilor digitale ar trebui să continue, fără a implementa o soluție temporară.

Nu putem să nu remarcam poziția Marii Britanii, programată să devină un outsider oficial al UE începând cu sfârșitul lunii martie 2019, care va implementa un DST începând cu aprilie 2020, similar cu cel propus la nivelul UE. Cu toate acestea, între sistemul DST avut în vedere de Marea Britanie și cel de la nivelul UE, observăm câteva diferențe, respectiv un impozit de 2% în Marea Britanie, comparativ cu 3% la nivelul UE și praguri diferite ale veniturilor peste care să se aplice DST. Totuși, mecanismul de funcționare pare să fie asemănător.

Se schimbă regulile jocului?

Indiferent de rezultatul final al adoptării DST, una dintre inițiativele importante din domeniul taxării, menționată de Jean-Claude Juncker – Președintele Comisiei Europene, este aceea de a schimba modelul de vot, prin trecerea de la modelul de votare unanim, aplicabil în prezent, către cel majoritar.

Această modificare ar putea schimba semnificativ regulile jocului, fiind în defavoarea celor aflați în minoritate, al căror cuvânt ar putea să valoreze din ce în ce mai puțin în contextul deciziilor importante.

Care este poziția României?

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, precizează că România susține eforturile la nivelul UE și pledează pentru identificarea unei soluții comune și echitabile pe termen lung pentru toate statele membre.

Totuși, o poziție concretă pro sau contra DST se lasă încă așteptată. Un lucru este sigur, România va trebui să analizeze impactul unei astfel de directive și să decidă, în baza unei analize temeinice, în ce echipă joacă. Mai devreme sau mai târziu, o astfel de directivă va trebui adoptată în legislația fiscală românească.

Având în vedere că sectorul IT este un sector dinamic ce reprezintă în momentul de față aproximativ 6% din produsul intern brut al României, miza implementării unei astfel de directive nu este una (doar) teoretică. Astfel, deciziile (inclusiv cea privind DST) din următoarea perioadă – când România va asigura președinția Consiliului UE – vor fi extrem de importante pentru economia țării și își vor pune serios amprenta pe următorii ani (când estimările arată că sectorul IT se va ridica la un nivel de aproximativ 11-12% din produsul intern brut, conform calculelor EY).

La ce să ne așteptăm în continuare?

Principala întrebare ar fi: vor ajunge statele membre la o înțelegere privind conținutul directivei DST? Greu de spus în acest moment, având în vedere părerile împărțite în rândul reprezentanților statelor membre.

Un lucru cert este acela că dezbaterile și lucrările privind directiva DST vor continua și la începutul anului următor. Conform discursului lui Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, în cadrul întâlnirii ECOFIN din 4 decembrie 2018, termenul de definitivare a unei abordări unitare privind impozitul pe servicii digitale este stabilit pentru martie 2019.

Notă:

EY a publicat două articole ce conțin cele mai recente evenimente petrecute la nivel european în ceea ce privește adoptarea DST precum și opiniile mai multor State Membre. De asemenea, articolele prezintă inițiative similare cu DST întreprinse la nivel mondial. Articolele se pot consulta aici:

1. Global Tax Policy and Controversy Briefing, Issue 23, November 2018
2. ECOFIN agrees to extend discussions on Digital Services Tax, taking into account a new proposal from France and Germany

Autor: Alexander Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

După revoluția din 1989, economiile din est intră intr-o nesistematizabilă tranziție către economia de piață. Efecte?! Inflație, privatizări, restructurări, tensiuni sociale, instabilitate guvernamentală. Într-un final voință de aderare la spațiul comunitar. Agitații ani ’90 sunt în cele din urmă depășiți și economiile central și est europene trăiesc experiența creșterii.

Proximitatea față de UE a încă excentricelor economii estice trezește interesul companiilor multinaționale. Aderarea acestora la UE conduce la decizia conglomeratelor globale să investească în țările acestei regiuni datorită predictibilității „câștigate”, costului scăzut și nivelului de pregătire tehnică ridicată a forței de muncă. Creșterea investițiilor străine a condus la o acumulare de capital, concomitent cu fasonarea competențelor, transferul de tehnologie și alte beneficii. De asemenea a permis creșterea productivității și recuperarea decalajelor față de economiile avansate.

Capcana veniturilor medii limitează creșterea

Criza din 2008-2010 a temperat elanul de creștere al acestora. Investițiile străine au scăzut, iar productivitatea și-a moderat creșterea. Majorarea salariilor, absența unor produse și servicii cu valoare adăugată au afectat exporturile și au condus la un deficit de competitivitate.

Capcana veniturilor medii, așa cum este cunoscut fenomenul descris, arată limitele acestei creșteri. Modelul transformărilor structurale și creșterii capitalului investit per angajat nu mai funcționează. Atragerea invesţiilor străine și încurajarea inovației venită pe această cale au susținut politica salariilor mici. Numai că în acest moment provocările din piața forței de muncă pun presiune asupra nivelului salarial mediu obligând aceste țări să inoveze.

Noile tehnologii digitale aduc oportunități pentru inovație

Inteligența artificială este noul petrol al economiilor iar inteligența lucrurilor (IoT), computerele cuantice și noile tehnologii, derivate ale acestui combustibil al viitorului. Pentru țările central și est europene în anii ’90 tranziția a însemnat trecerea la un sistem economic deschis și liber. Astăzi tranziția înseamnă trecerea la un model economic de creștere bazat pe inovație. Țările din această regiune, fără un sistem de inovație coerent articulat și funcțional, riscă să rămână în urmă. România este extrem de expusă ținând cont că în 2017 se afla pe ultimul loc, potrivit indicelui de inovație al UE.

Factorul comun al țărilor acestei regiuni este accentul pus pe disciplinele tehnice (STEMS). Nivelul mediu spre ridicat al educației și cercetării în aceste discipline a avut uneori evoluții diferite în unele țări. Este și cazul României. Cu toate acestea, în special aderarea la UE, a deschis aceste țări către invesțiile străine ce au condus la consolidarea sectorului de producție, achiziționarea de tehnologie, dezvoltarea managementului și intrarea acestora pe autostrada globală de creștere a valorii.

Țările din Europa de Est punctează câteva reușite 

Transformările economice și sociale din ultimele trei decenii au modificat atitudinile sociale cu privire la inovație și libera inițiativa. Noile tehnologii se bucură de promovare, sunt încurajate start-up-urile în tehnologie și formele de organizare în hub-uri. Viteza, strategiile și tacticile adoptate se reflectă în locul ocupat de țările din regiune în clasamentul inovației UE. Din țările acestei regiuni provin Skype, TransferWise, AVAST, AVG, ESET, Prezi, Bitdefender sau UiPath.

Deși importante, rezultatele sunt puțin semnificative numeric și se datorează mai degrabă inițiativelor solitare. De aceea, crearea unui ecosistem de inovație în țările acestei regiuni cere îndeplinirea următoarelor patru măsuri minime la nivel macro:

1. Creșterea bugetelor alocate cercetării și dezvoltării (România alocă un sfert din media UE), dar și la nivelul companiilor private cu atragerea finanțării din fonduri cu capital de risc (doar 2% la nivel regional)
2. Creșterea calității cercetării (referințele în articolele internaționale la cercetările din regiune sunt puține), iar rezultatele cercetărilor să-și găsescă aplicare în produse cu succes comercial prin colaborarea cu mediul de business (numărul de patente în regiune este scăzut)
3. Adresarea problemei exodului creierelor prin creșterea nivelului de educație terțiară capabilă să producă oameni calificați pentru cerințele pieței muncii interne și creșterea numărului de studenți
4. Adaptarea cadrului de reglementare la avansul tehnologic dar și stabilitatea și predictibilitatea acestuia (cele mai multe start-up-uri de succes își au sediul central în țările vestice sau US)

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Autor: Alina Făniță, CEO PKF Finconta

Diversificarea produselor, avansul tehnologic și intensificarea competiției globale au imprimat mediului de afaceri o dinamică fără precedent. Performerii acestui climat sunt companiile care răspund rapid schimbării. Strategiile adaptate la cultura organizației sunt cele mai sustenabile. Influența acestora este foarte mare asupra șanselor de reușită ale planurilor de schimbare.

Cu cât cultura organizațională este mai aliniată misiunii și valorilor companiei cu atât șansele de schimbare sunt mai mari. Cu toate acestea managerii trebuie să fie conștienți că, pentru colegi, adevărata cultură a companiei este cea a comportamentelor recompensate și mesajelor transmise implicit în acest fel. De aceea înțelegerea culturii unei companii ajută în două feluri:

1. Îi face pe decidenți să înțeleagă gradul de acceptanță al schimbării și
2. Identifică cauza rădăcina a provocărilor care împiedică un nivel de performanță mai ridicat.

Abilitatea angajaților de a influența

Față de companiile globale, afacerile de familie prezintă anumite particularități. În general, dimensiunea companiilor de familie îi aduce pe oameni mai aproape. Însă disponibilitatea angajaților de a propune și implementa schimbarea este scăzută. De cele mai multe ori proprietarul și cei din conducere își exercită prerogativele fără să țină prea mult cont de părerea angajaților. Consecința? Aceștia din urmă se simt descurajați și își pierd motivația de a veni cu idei de îmbunătățire.

Munca în echipă

Chiar dacă aceste companii spun că munca în echipa este esențială, de multe ori nivelul de încredere este scăzut și tocmai coeziunea muncii în echipă este afectată. Lipsa de comunicare și colaborare între diversele funcțiuni ale companiei și chiar la aceleași nivele ierarhice au un impact negativ asupra mediului de lucru. Liantul unei organizații este încrederea și predictibilitea comportamentelor și acțiunilor celor implicați. Siguranța pe care puterea grupului o dă fiecărui angajat în parte conduce la construirea unui cadru de cooperare care generează eficiență în atingerea obiectivelor comune.

Raportarea la timp

Deoarece raportarea angajaților la timp este o altă dimensiune esențială în evaluarea unei culturi organizaționale, în cazul multor afaceri de familie studiile au arătat că orientarea spre trecut sau spre prezent influențează acceptanța schimbării. Deoarece schimbarea înseamnă stabilirea viitorului dorit ca să escaladezi provocările din prezent, concentrarea atenției asupra a ceea ce a fost dă percepția unei lipse pe plan strategic, creează incertitudine, naște comportamente disfuncționale.

Potențiale soluții 

• Oferirea posibilității angajaților, clienților și furnizorilor de a contribui cu idei care să îmbunătățească politicile și procedurile de lucru.
• Forumurile interne pentru angajați și implementarea sondajelor privind calitatea relațiilor cu clienții și satisfacția furnizorilor sunt foarte utile.
• Organizarea unui grup de management strategic care să se întâlnească săptămânal pentru a discuta provocările de afaceri, pentru a coordona activitățile dintre funcțiuni cu scopul de a construi încredere și coeziune.
• Stabilirea viziunii companiei și declarației de misiune, cu participarea managementului fiecărei funcțiuni, pentru a încuraja un sentiment de apartenență.
• Realizarea unui panou cu fotografiile companiei din primii ani ajută angajații să cunoască istoria și longevitatea companiei și încurajează muncă în echipă între colegi.

În concluzie

Îmbunătățirile organizaționale sunt puțin probabile fără schimbarea culturii companiei. Dar schimbarea culturii este de durată, necesită intervenții continue și este fie prea costisitoare, fie prea consumatoare de timp. De aceea realizarea schimbărilor structurale necesare poate servi drept intervenție inițială pentru schimbarea culturii. Îmbunătățirea colaborării, în special în rândul echipei de conducere, creează posibilitatea unui dialog continuu între toți colegii și netezește calea ca acest comportament să fie întegrat în relațiile lor de lucru. La fel, socializarea poate aduce un angajament față de valorile organizaționale și poate încuraja o mentalitate orientată spre lucrul în echipă. Schimbarea culturii este un elefant ce se consumă în doze mici.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Investitorii imobiliari din Europa se orientează tot mai mult către active care asigură venituri pe termen lung, pe măsură ce sectorul se pregătește de potențiale majorări ale dobânzilor, pe fondul unui climat geopolitic incert, potrivit raportului EmergingTrends in Real Estate® Europe 2019.

Acest raport anual, realizat împreună de PwC și de Urban Land Institute (ULI), are la bază răspunsurile a peste 800 de profesioniști din domeniul imobiliar din Europa, incluzând investitori, dezvoltatori, finanțatori și consultanți.

”Investitorii sunt din ce în ce mai prudenți, iar deciziile de investiții și demararea de noi construcții sunt din ce în ce mai influențate de factori fundamentali pentru sectorul imobiliar, așa cum sunt perspectivele de creștere economică, precum și de starea piețelor imobiliare locale. Sentimentul investitorilor este din ce în ce mai negativ în orașele și țările care se confruntă cu riscuri geopolitice crescute, care generează incertitudini și de care investitorii se feresc în general. Brexitul este un exemplu clar în această privință, iar o serie de respondenți sunt de părere că Marea Britanie își va pierde o parte din avantajele competitive, ceea ce va afecta atât perspectivele pentru investiții, cât și cele privind dezvoltarea de noi proprietăți”, a declarat Francesca Postolache, Partner, Servicii de Audit, Liderul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar, PwC România.

”Pe piața imobiliară din România, deși am văzut o apreciere constantă a prețurilor activelor în ultimii ani, suntem încă cu 30-40% sub nivelurile de preț înregistrate în 2008. Cu toate că analiza fundamentală arată că mai este loc de creștere pentru prețurile activelor imobiliare din România, cel puțin în orașele mari, investitorii dau dovadă de prudență când vine vorba de lansarea unor noi proiecte majore și se uită la contextul mai larg european atunci când iau deciziile de investiții”, a adăugat Francesca Postolache.

Această prudență este reflectată și la nivelul așteptărilor privind disponibilitatea capitalului propriu și a datoriilor, aproape 28% dintre respondenți considerând că sumele disponibile pentru refinanțări și noi investiții vor crește în 2019, comparativ cu 50% care afirmau acest lucru anul trecut. Cu toate acestea, nivelul de încredere manifestat anul trecut era neobișnuit de ridicat, iar anul acesta, în afară de subsectorul spațiilor de retail, care se confruntă cu o situație mai dificilă, sunt totuși puține îngrijorări referitoare la lichiditatea pieței, fapt demonstrat și de majoritatea respondenților (54%) care consideră că disponibilitatea capitalului va fi la aproximativ același nivel ca și în 2018.

Una dintre principalele bariere pentru investiții continuă să fie disponibilitatea activelor atractive pentru achiziții, pe măsură ce fluxurile de capital continuă să se îndrepte spre piețele europene, îndeosebi cele provenind din Asia. Acest lucru pune presiune asupra activelor de clasă A, 70% dintre respondenți declarând că aceste active sunt supra-evaluate.

Interesul pentru clasele alternative de active continuă să crească în condițiile unor piețe de capital volatile

Ca răspuns la această situație mai dificilă de pe piețele de capital, investitorii se îndreaptă spre clase de active a căror apreciere este susținută de factori demografici, și care sunt mai puțin susceptibile să fie afectate în actualul ciclu. Dar raportul EmergingTrends in Real Estate® Europe arată că aceasta este doar una dintre strategii.

”În ultimii 5 ani am văzut o tendință remarcabilă a investitorilor de a se orienta către clase alternative de proprietăți, sau către sectoare de nișă. Parțial, acest lucru este rezultatul conjuncturii economice actuale și al căutării unor fluxuri de venituri sigure. Dar este totodată răspunsul multor investitori la valul de inovație care influențează sectoarele mai tradiționale ale pieței imobiliare, precum și la tendințele pe termen lung la nivel de urbanizare și demografie”, a adăugat Francesca Postolache.

Preferatul investitorilor pare a fi sub-sectorul rezidențial, 7 din primele 10 cele mai atractive clase de active fiind din acest sub-sector, incluzând și soluțiile de con-locuire, căminele studențești, căminele pentru vârstnici, sau locuințele sociale.

În afară de segmentul rezidențial, spațiile de logistică și sectoare de nișă precum cel al centrelor de date și spațiile flexibile de birouri se regăsesc printre cele mai atractive 10 clase de active. Spațiile logistice continuă să beneficieze de expansiunea comerțului online. În schimb, segmentele tradiționale precum clădirile de birouri din zonele centrale și din suburbii, precum și spațiile de retail, se regăsesc la coada clasamentului celor mai atractive active imobiliare.

Perspectivelor primelor zece cele mai atractive clase de active în 2019

*un număr semnificativ mai mic de respondenți au evaluat aceste sectoare

Topul orașelor europene în privința perspectivelor de investiții și de construcții

Clasamentul anual al celor mai atractive orașe europene pentru investițiile imobiliare reflectă apetitul investitorilor pentru piețele mai mici, care au înregistrat creșteri mai mici în acest ciclu investițional, precum și precauția față de câteva dintre piețele mai mari, mature, ținând cont și de riscurile geopolitice. Lisabona a făcut un salt de 10 poziții în clasamentul EmergingTrends in Real Estate® Europe devenind cea mai atractivă destinație de investiții imobiliare din Europa, respondenții apreciind de asemenea calitatea vieții din oraș, precum și conducerea politică a acestuia.

Piețele imobiliare mai mature din orașele germane domină în continuare top-ul primelor 10 orașe cele mai atractive pentru investițiile imobiliare, Berlinul clasându-se pe al doilea loc, urmat de Frankfurt, Hamburg și Munchen clasate pe locurile 5, 7 și respectiv 10. Cu toate acestea, pentru unele, popularitatea pentru investiții din ultimii ani începe să-și spună cuvântul, mulți dintre respondenți menționând problema activelor supraevaluate din aceste orașe.

Alte metropole din topul celor mai atractive orașe sunt Madrid, Amsterdam, Helsinki, Viena și Dublin, care înregistrează un scor pozitiv în privința datelor fundamentale și a perspectivelor de creștere, dar și în privința calității vieții, conectivității, potențialului de inovație și a capacității de a atrage talente.

 Topul celor mai atractive orașe europene pentru investițiile imobiliare 2019

În ciuda volumelor investiționale ridicate și a cererii pentru spații de birouri din Londra, care a rămas la un nivel bun, temerile legate de impactul Brexitului au umbrit perspectivele pe termen scurt ale pieței imobiliare londoneze. În acest sens, 70% dintre respondenții europeni fiind de părere că atractivitatea Londrei pentru talente de nivel mondial va scădea după finalizarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Valoarea socială a sectorului imobiliar continuă să crească în importanță 

Raportul a examinat de asemenea influența crescândă a valorii sociale a sectorului imobiliar, în paralel cu randamentele financiare ale investițiilor. Aproape 60% dintre respondenți sunt de părere că sectorul imobiliar se îndreaptă către utilizarea unei mai mari varietăți de instrumente de măsurare non-financiară pentru a evalua impactul construcțiilor imobiliare și a afacerilor din domeniu. În mod similar, 59% dintre aceștia sunt de acord că indicatorii non-financiari sunt din ce în ce mai importanți în măsurarea impactului investițiilor imobiliare.

Despre raport

Raportul  EmergingTrends in Real Estate 2019 poate fi accesat la următoarea adresa de Internet https://www.pwc.com/etre2019europe

Despre Urban Land Institute

The Urban Land Institute este o organizație neguvernamentală pentru educație și cercetare susținută de proprii membri. Misiunea sa este aceea de fi o autoritate în domeniul utilizării terenului și în crearea și susținerea comunităților la nivel mondial. Fondat în 1936, institutul are peste 40.000 de membri la nivel mondial care acoperă toate aspectele folosirii terenului și disciplinei dezvoltării imobiliare. Mai multe informații sunt disponibile pe europe.uli.org, Twitter, sau pe grupul nostru de LinkedIn.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

PwC România anunță extinderea echipei de consultanță specializată în tehnologie și transformare digitală prin recrutarea unui nou Partener în cadrul departamentului de consultanță în afaceri și management.

Cu o experiență de peste 20 de ani în managementul unora dintre cele mai mari companii din domeniul tehnologiei informației, Gabriel Voicilă vine să consolideze practica de consultanță de management a PwC România.

“Activitatea noastră de consultanță în materie de tehnologie se dezvoltă rapid, pe măsură ce am introdus noi produse și servicii menite să ajute clienții noștri să navigheze cu succes provocările puse de transformarea digitală. Fie că vorbim despre servicii de RPA, de utilizarea comercială a dronelor și a aplicațiilor de analiză de Big Data, de implementarea de sisteme SAP sau de servicii de securitate informatică, aceste activități cunosc creșteri semnificative de la un an la altul și au o pondere tot mai mare în cifra de afaceri a PwC în România. Pentru a susține această creștere am simțit nevoia completării echipei noastre cu un consultant reputat precum Gabriel, care cunoaște în profunzime piața tehnologiei informației din România” a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

”Am convingerea că experiența, abilitățile și cunoștințele dobândite de-a lungul carierei sale sunt elemente importante care ne vor ajuta să contribuim cu soluții inovative  la proiectele de transformare digitală derulate în sprijinul clienților noștri. Îi urez bun venit lui Gabriel în familia PwC și mult succes în proiectele viitoare!”, a adăugat Ionuț Simion.

Gabriel Voicilă este licențiat al Universității Politehnice București și posedă un Executive MBA absolvit la Universitatea din Sheffield.

„Mă simt onorat să mă alătur unei echipe prestigioase de profesioniști, așa cum este echipa de consultanță a PwC. Tehnologiile digitale transformă radical felul în care companiile operează și se dezvoltă. Sunt încrezător că, prin experiența dobândită, voi contribui la oferirea unor soluții creative pentru clienții PwC pentru a se adapta la această adevărată revoluție industrială 4.0”, a declarat Gabriel Voicilă.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Domeniul de Facility Management (FM) acoperă o varietate mare de servicii. În funcție de profilul și diversitatea cererii clientului acestea pot varia de la servicii ad-hoc, la servicii integrate ce includ totalitatea gamei serviciilor de FM.

Serviciile de Soft Facilities Management generează ambianță plăcută și diferențiere

Alături de serviciile de operare și mentenanță tehnică a echipamentelor și infrastructurii spațiilor construite (hard FM), serviciile non-tehnice (soft FM) asigură ambianța plăcută și un mediu de siguranță pentru personalul care își desfășoară activitatea în spațiile amenajate.

Fie că ne referim la serviciile de curățenie, dezinsecție, deratizare, peisagistică sau protecție și pază, oamenii sunt elementul definitoriu în asigurarea unei prestații de calitate. Un procent de 70%-80% din costurile acestor servicii este alocat personalului de execuție și de supervizarea activităților.

Comunicarea crează clienților experiența excelentă de livrare a serviciilor

Instruirea permanentă a angajaților, evaluările periodice ale activităților contractate, preocuparea permanentă de identificare a unor noi soluții pentru serviciile prestate asigură un cadru de control și confort pentru beneficiarii spațiilor amenajate.

O comunicare adecvată cu clientul, sincronizarea răspunsurilor la solicitări, exprimarea clară și concretă, cunoașterea și înțelegerea corectă a cererilor enunțate de acesta și apoi punerea la dispoziție de mijloace și metode realiste de acțiune, asigură dezvoltarea unui parteneriat durabil bazat pe încredere și profesionalism în livrarea serviciilor non-tehnice.

Serviciile de Soft FM presupun o permanentă comunicare cu beneficiarii finali

Calitatea acestor servicii este marcată de percepția asupra acestora venită de la beneficiarii finali. Dacă luăm ca exemplu serviciile de amenajare a spațiului verde sau de curățare a suprafețelor vitrate, știm că rezultatul acestor activități poate fi afectat de factori de mediu, factori materiali sau umani.

O analiză concretă din partea clientului a acțiunilor desfășurate de furnizorul de servicii non-tehnice poate fi realizată în mod corect având la bază un plan al operațiilor și comunicarea variabilelor posibile. Cuantificarea rezultatelor poate fi realizată cu subiectivism, însă informarea în timp real a unui status al lucrărilor care este de interes pentru client poate elimina neconformități sau situații nepredictibile.

Fidelizarea clienților se face numai prin colaborare deschisă și profesionalism

Astfel, dincolo de materialele, echipamentele și ustensilele utilizate, modul de abordare și de comunicare verbală sau non-verbală are un rol esențial în fidelizarea clientului și în plasarea companiei prestatoare ca “top of mind” în planul mental al beneficiarului.

Conform rezultatelor ”Barometrului centrării pe client în companiile din România” realizat de Valoria, deși pentru 75% dintre companii cunoașterea nevoilor consumatorilor este pe primul loc, experiența consumatorilor este relevantă doar pentru 18% dintre companii. Doar 42% dintre companiile respondente spun că oferă training angajaților pentru înțelegerea abordării centrate pe client, însă numai 33% operaționalizează valorile centrate pe client ale organizației.

Pentru că înțelegem importanța acestor elemente, diferențierea calității serviciilor non-tehnice pe piața din România este preocuparea permanentă a managementului FMS. Investim în oameni și pentru oameni pentru a onora promisiunile făcute.

Autor: Georgia Popescu, Soft Services Manager, Facilities Management Services

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază de un furnizor național de produse și servicii de operare, întreținere si administrare bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea şi tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanță și lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.

1,3 mii de miliarde de euro ar putea fi eliberate din bilanțurile companiilor listate la nivel global, în situația în care acestea iau măsuri pentru eficientizarea capitalului de lucru, arată cel mai nou raport Navigating Uncertainty: 2018 Annual Global Working Capital Study realizat de PwC.

Documentul arată faptul că această eliberare de fonduri ar fi suficientă pentru ca firmele globale să-și sporească investițiile de capital cu 55%, fără a fi nevoie să acceseze fonduri suplimentare sau să pună presiune pe fluxul de numerar.

În ciuda faptului că, anul trecut, pentru prima dată după 2014, situația capitalului de lucru s-a îmbunătățit, companiile globale se vor confrunta pe viitor cu probleme ce țin de disponibilitatea numerarului, într-un climat de finanțare din ce în ce mai dificil.

Raportul evidențiază trei provocări pentru performanța financiară:

• În timp ce veniturile companiilor sunt în creștere cu 10% față de anul anterior, rata de conversie a numerarului a scăzut cu 6%, indicând faptul că devine mult mai dificilă conversia veniturilor în numerar.
• O rată anuală de 3,6% în ceea ce privește scăderea cheltuielilor de capital sugerează faptul că organizațiile alocă mai puțin numerar pentru investiții, ceea ce ridică potențiale amenințări pentru perspectivele lor de dezvoltare pe termen lung.

• Politica monetară actuală din ce în ce mai strictă, ca și incertitudinile asupra comerțului global, duc la creșterea costului numerarului pentru companii.

Capitalul de lucru este cea mai ieftină sursă de numerar, de aceea companiile trebuie să optimizeze performanța acestuia, astfel încât să mențină un flux de numerar operațional și să elibereze fonduri pe care să le poată investi, în condițiile unei piețe volatile.

O strategie pe care raportul o propune este finanțarea prin intermediul lanțurilor de distribuție, pe care organizațiile le pot folosi pentru a genera mai multă lichiditate din partea furnizorilor, pentru a oferi stabilitate lanțurilor de distribuție și a eficientiza plățile, ajungând astfel să maximizeze capitalul de lucru. Cu toate acestea, programe de acest gen sunt orientate către furnizori mai stabili financiar și care au cel mai mare impact la nivelurile cele mai acceptabile de risc pentru finanțatori. Aceștia din urmă, de regulă, ignoră furnizorii mai mici, care au nevoie mai mare de astfel de programe:

• 77% dintre companiile mici și mijlocii își primesc cu întârziere banii de la marile corporații.

• Peste o treime dintre companiile mici și mijlocii cheltuiesc importante resurse financiare și de timp pentru a recupera banii datorați de marile corporații.

„Eficientizarea fluxurilor de numerar este deosebit de importantă în special pentru companiile care nu au rezerve foarte mari de numerar, mai ales în condițiile în care se dorește evitarea împrumuturilor pentru cheltuieli curente. Atunci când resursele de numerar sunt considerabile, intervine nevoia de a folosi respectivii bani pentru dezvoltare sau pentru proiecte care aduc valoare adăugată mare companiei și un avantaj competitiv în piață”, spune Monica Biota, Partener, Servicii de audit, PwC România.

Prin extinderea opțiunilor de finanțare prin intermediul lanțurilor de distribuție către companiile mici și mijlocii, acestea pot fi ajutate să aibă acces la numerar în condiții competitive și să beneficieze de un flux de numerar mai predictibil.

„În contextul incertitudinilor actuale, companiile trebuie să se concentreze pe ceea ce ele pot controla. Capitalul de lucru și, în mod deosebit, inventarul și creanțele, reprezintă oportunități semnificative pentru companii de a-și maximiza fluxul de numerar operațional”, spune Monica Movileanu, Partener, Servicii de Audit și consultanță contabilă și financiară, PwC România.

Raportul complet este disponibil aici.

Despre raport

1. Raportul analizează performanța a 14.694 de companii globale, cu venituri care totalizează 37,5 mii de miliarde.
2. Echipa PwC care a realizat acest raport a analizat performanța capitalului de lucru al respectivelor companii din punct de vedere al creanțelor, datoriilor și inventarului pe o perioadă de cinci ani.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Performanța economică a unei țări este bazată pe servicii. În cele mai competitive țări din Uniunea Europeană, economia serviciilor revendică rolul de lider. Dezvoltarea serviciilor este un deziderat și pentru România, dacă vrea să fie o economie competitivă. Prin urmare, evoluția acestui sector este foarte importantă și, de aceea, o monitorizare a dezvoltării acestuia este necesară și utilă.

Politicile publice de susținere a dezvoltării acestui sector, evoluția tehnologică, creșterea venitului per capita, schimbarea comportamentelor de cumpărare și a cerințelor privind experiența consumatorilor influențează creșterea cifrei de a faceri, profitului sau investițiilor în sectorul serviciilor.

În România, studiul Evoluția afacerilor în 2018 din semestrul doi, scoate în evidență care sunt perspectivele de creștere ale companiilor din sectorul serviciilor profesionale prin compararea rezultatelor cu cele din primul semestru după cum urmează:

• Cifra de afaceri– 25% dintre companii în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 26% în primul semestru, spun că cifra de afaceri le va crește cu +10% – +30%, în același timp 18% vs. 28% spun că vor avea o creștere de +5% – +10% și 17 % vs. 12% pe intervalul +1% – +5%. Astfel, în semestrul al doilea din 2018 se observă o temperare a creșterii comparativ cu primul semestru, consolidată de aşteptarea celor 7% dintre companii care spun că cifra lor de afaceri va stagna în acest an și de cele 32% care spun că aceasta va scădea în 2018, față de numai 9% cât spuneam la începutul anului. 

• Profitul – Situația perspectivei rezervate asupra evoluției cifrei de afaceri se repetă la scala mai mare în cazul profitului pentru companiile din servicii în semestrul doi din 2018. Cea mai mare diferenţă negativă de creștere estimată a profitului este pe intervalul +1%-+5%, de la 34% în semestrul 1 la 21% în semestrul 2, urmată de scăderea de la 24% la 18% pe intervalul 5%-10% de creştere a profitului. Excepția de la această tendință negativă de creştere o reprezintă companiile care estimează o creştere a profitului pe intervalul +10% – +20% de la 14% în primul semestru la 18% în al cel de-al doilea. Mai mult, 21% dintre companiile respondente spun că se așteaptă la o scădere a profitului în 2018 față de 10% în primul semetru.

• Investițiile – Investițiile în sectorul serviciilor se aliniază evoluției cifrei de afaceri și profitului previzionate pentru semestrul unul din 2018. Pe intervalul de creștere +10% – +20% vedem cea mai mare scădere a investițiilor de 10% (de la 17% în semestrul unu la 7% în semestrul doi) și cu 8% scade procentul companiilor care spun că profitul lor va crește cu +1% – +5% în acest an (de la 33% în semestrul unu la 25% în semestrul doi). Se crește numărul companiilor care opresc investițiile în acest an de la 16% în semestrul unu la 25% în semestrul doi.

• Numărul angajaților – Comparativ cu semestrul unu, în semestrul doi numărul companiilor din sectorul serviciilor care spun că vor avea cu +5% – +10% mai mulți angajați scade de la 17% în semestrul unu la 4% în semestrul doi. Procentul companiilor care spun că vor crește numărul de angajați cu +1% – +5% scade de asemenea de la 34% la 29% în semestrul doi, iar numărul companiilor care mențin același număr de angajați ca anul trecut crește de la 24% la 39%, în timp ce 18% dintre companii spun că preconizează o scădere a numărului de angajați în semestrul doi, față de 12% în semestrul 1.

• Evoluția salariilor – În semestrul doi, cu mici diferențe salariile se mențin la acelați nivel cu estimările de creștere din primul semestru. Excepție fac companiile de pe intervalul +1% – +5% care înregistrează o scădere de la 31% în primul semestru la 20% în semestrul doi. De asemenea în semestrul doi, 32% dintre companiile de servicii spun că nu vor modifica salariile față de 22% care erau de aceeași părere în primul semestru.

• Provocări și oportunități – Cele mai importante provocări pentru companiile din industria serviciilor profesionale a anului 2018 sunt: lipsa forței de muncă specializate (57%), creșterea productivității (33%), motivarea salariaților (30%) și creșterea costurilor (29%). Cele mai importante oportunități menționate de companiile din servicii profesionale sunt: creșterea economică (65%), creșterea consumului (62%), creșterea exporturilor și deschiderea altor piețe (45%), digitalizarea și oportunitățile din online (45%) și accesarea fondurilor europene și a finanțărilor pentru IMM-uri (38%).

Previziunile relevate de studiul Evoluția afacerilor în România în semestrul al doilea arată că în acest moment perspectiva dezoltării sectorului serviciilor este rezervată. Aspirația ca economia României să se bazeze pe servicii cu valoare adăugată ridicată comparativ cu țările UE este încă o țintă îndepărtată. Atingerea acestui obiectiv depinde de intrarea sectorului serviciilor pe harta de interes a celor care fac designul politicilor publice. Susținerea acestui sector se demonstrează și prin sprijinirea inițiativelor antreprenoriale relevante din acest domeniu. Un mediu antreprenorial puternic în domeniul serviciilor conduce la o economie performantă.

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare.

Astfel, proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;

Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;

Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;

Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;

Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;

Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ;

Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;

Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei;

Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale și poate fi consultat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

După aproape 2 ani de la implicarea în proiect, echipa de avocați ai D&B David și Baias specializați în litigii administrative și achiziții publice a obținut o soluție definitivă într-un proiect de achiziție de muniții cu o valoare maximă estimată de aproximativ 2,5 milioane Euro.

În cauză, autoritatea contractantă a organizat o procedură internă de achiziție publică, pe baza unui regulament propriu, invocând exceptarea de la art. 22 lit. a) din O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, în sensul în care ordonanța nu se aplică în situația în care există riscul divulgării unor informații fundamentale de securitate ale statului roman. Clientul D&B David și Baias, unul dintre furnizorii principali de arme, muniții și alte produse militare pentru instituțiile armate ale României, cu experiență de peste 12 ani în participarea la procedurile de achiziție de astfel de produse, a contestat actele autorității contractante din această procedură în fața Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).

Consiliul a anulat procedura de achiziție, reținând, în esență, că nu-i este permis autorității contractante să se prevaleze de exceptarea de la legislația privind achizițiile publice prin simpla invocare a calității sale de autoritate contractantă cu atribuții speciale și specializate, prin raportare la domeniul în care își derulează activitatea sau a unui interes fundamental de securitate, autorității revenindu-i sarcina probei cu privire la existența unui astfel de interes și cu privire la destinația specific militară a produselor achiziționate. De asemenea, s-a reținut că nu orice achiziție făcută de o autoritate contractantă cu atribuții militare are o destinație specific militară care să permită invocarea art. 346 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) pentru simplul fapt că autoritatea are atribuții militare, informațiile ce trebuie protejate vizând produsele ce urmează a fi achiziționate, iar nu organizatoarea procedurii.

Decizia Consiliului a fost atacată cu plângere de către autoritatea contractantă, însă Curtea de Apel București a respins recent calea de atac, menținând definitiv ca legală și temeinică Decizia C.N.S.C.

’’Soluțiile mai sus-menționate sunt în ton cu evoluția favorabilă a jurisprudenței în materia achizițiilor publice atât la nivel administrativ-jurisdicțional, cât și la nivelul instanțelor de judecată. Acestea sunt deopotrivă importante și utile și sperăm să transmită autorităților contractante un mesaj foarte clar în sensul necesității respectării cu strictețe a normelor dreptului european și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind achizițiile publice” a declarat Dan Dascălu, Avocat Partener, Liderul echipei de litigii,  D&B David și Baias.

“Am construit apărarea pe baza reperelor jurisprudențiale stabilite de CJUE cu privire la interpretarea noțiunilor referitoare la interesele fundamentale de securitate ale statelor membre și cerințele legitime de interes național. Am evidențiat, de asemenea, aspecte legate de necesitatea, proporționalitatea și sarcina probei în cazul recurgerii la o derogare de la prevederile Directivei 2009/81/CE, în conformitate cu art. 346 din TFUE, acordând eficiență sporită celor 3 comunicări emise de Comisia Europeană relevante în acest domeniu”, a declarat Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator în cadrul D&B David și Baias.

Echipa implicată în acest proiect a fost formată din Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator, Ioana Cercel, Avocat Senior, Ștefan Mihărtescu, Avocat Colaborator, și Maria Babu, Avocat Junior, sub coordonarea lui Dan Dascălu, Avocat Partener.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde 2000 de avocați în 75 de țări. Echipa D&B David si Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziţii şi restructurări, societăţi comerciale şi grupuri de societăţi, proprietăţi imobiliare, concurenţă şi ajutoare de stat, servicii financiare şi pieţe de capital, relaţii de muncă şi resurse umane, proprietate intelectuală, protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal, litigii fiscale şi comerciale. Mai multe informații pe www.david-baias.ro.